Comerţul cu amănuntul

conţinut,

Comerţul rol economic,

cu funcţii,

amănuntul tipologie,

tendinţe de evoluţie şi factorii de influenţă

 •Comerţul cu amănuntul reprezintă acel stadiu al
circulaţiei mărfurilor în cadrul căruia se realizează
revânzarea mărfurilor în partizi mici în sortiment
comercial, precum şi asigurarea serviciilor aferente acestor
vânzări, în scopul aprovizionării consumatorilor sau
1. Conţinutul utilizatorilor finali.
comerţului cu •Trăsături specifice:
amănuntul - încheie circuitul economic al mărfurilor, trecându-le din
sfera circulaţiei în sfera consumului;
- activităţile de vânzare cumpărare cu amănuntul se
desfăşoară între agenţii economici şi consumatorul final;
- cumpărările şi vânzările se realizează în partizi mici, în
sortiment comercial;
- sub aspect logistic, comerţul cu amănuntul reprezintă o
unitate de trei procese: aprovizionare, stocare şi vânzarea
mărfurilor.
2. Rolul economic a) Relaţiile comerţului cu amănuntul cu comerţul en
gros şi producătorii, privite din prisma comerţului cu
al comerţului cu amănuntul au următorul impact asupra comerţului en
gros:
amănuntul - influenţează favorabil viteza de rotaţie a stocurilor de
mărfuri, a volumului şi structurii aprovizionărilor de la
furnizori în reţeaua comercială cu ridicata;
- informează pe en grosişti asupra evoluţiei volumului şi
structurii cererii reale şi potenţiale de mărfuri şi servicii
pe piaţă;
- asigură alimentarea fluxurilor de încasări ale en grosiştilor
pe baza plăţilor cash sau prin virament.
2. Rolul economic b) Relaţiile comerţului cu amănuntul cu consumatorii
se concretizează în:
al comerţului cu - asigurarea cantităţilor necesare, în structura sortimentală,
la calitatea dorită şi cu o mare varietate de preţuri
amănuntul mărfurile alimentare şi nealimentare, precum şi o gamă
largă de servicii, în anumite condiţii de loc şi timp;
- informarea consumatorilor asupra produselor oferite:
denumire, calitate, cantitate, conţinut, data fabricaţiei,
termen de valabilitate, condiţii de utilizare şi întreţinere,
preţ, etc;
- stimularea deciziei de cumpărare prin metodele şi
tehnicile de vânzare;
- asigurarea fluxului de încasări de la populaţie pentru
mărfurile şi serviciile vândute.
 - achiziţionarea de partizi mici de mărfuri diverse, în cantităţi
3. Funcţiile corespunzătoare capacităţii de stocare a reţelei cu amănuntul, care apoi
sunt descompuse şi porţionate, unde este cazul, în cantităti mici şi foarte
comerţului cu mici în raport cu solicitările diverse ale clientelei;

amănuntul - depozitarea mărfurilor în partizi mici, în condiţii corespunzătoare;

- descompunerea sau porţionarea mărfurilor în cantităţi mici şi foarte
mici, conform posibilităţilor de consum ale utilizatorilor diverşi;
- cântărirea, preambalarea şi ambalarea mărfurilor porţionate;
- etalarea mărfurilor în spaţiile de vânzare;
- asigurarea unui sortiment larg şi complex de mărfuri, în raport cu
preferinţele de consum şi puterea de cumpărare a tuturor segmentelor
de piaţă;
- asigurarea fluzului monetar în economie.
 A. Sectorizarea
4. Tipologia activităţii
activităţii comerciale cu
comerciale cu amănuntul
amănuntul
• comertul alimentar;
• alimentatia publica;
• comertul nealimentar.
4. Tipologia a) Comerţul alimentar: are ca obiect mărfuri de cerere curentă, cu
un volum, structură şi frecvenţă relativ constante de-a lungul
anului, marfurile sunt uşor alterabile, implică existenţa
activităţii termenelor de valabilitate şi garanţie.

comerciale cu •In comerţul alimentar operează o reţea de unităţi comerciale

care se pot încadra în una din următoarele categorii:
amănuntul - reţele de mari unităţi comerciale (largă paletă de mărfuri alimentare,
aprovizionare în timp record şi în gama sortimentală dorită);
- reţele de mici unităţi specializate şi de completare (pe lângă marile
magazine alimentare generale, cu produse proaspete – pâine, lapte,
carne, peşte, legume, fructe);
- reţele de magazine alimentare (mărfuri alimentare şi
complementare).
4. Tipologia b) Alimentaţia publică îmbină activitatea de producţie cu
cea de vânzare a produselor către consumatorii finali,
activităţii împreună cu o serie de alte servicii şi facilităţi. In cadrul
ei se disting trei categorii de activităţi:
comerciale cu - activităţi de producţie (destinate transformării materiilor
amănuntul prime în preparate culinare, de patiserie, cofetărie);
- activităţi comerciale clasice (vânzarea preparatelor şi
semipreparatelor culinare, a produselor de cofetărie-
patiserie către consumatori);
- activităţi de prestări servicii (servicii de pregătirea mesei,
pregătirea mâncărurilor, asigurarea ambianţei plăcute, a
condiţiilor de confort, divertisment).
4. Tipologia c) Comerţul nealimentar: satisface cerinţe de consum
foarte variate: comerţul cu textile şi încălţăminte, cu
activităţii produse metalo-chimice, cu articole electrotehnice şi
electrocasnice, etc.). Sub raport organizatoric se
comerciale cu realizează în mai multe categorii de unităţi comerciale:

amănuntul - magazine universale şi generale (gamă largă de mărfuri);

- magazine specializate pe grupe de mărfuri (electronice,
mobilă, muzicale, foto, confecţii, menaj etc.);
- magazine cu specializare îngustă: specializare
monoprodus, monosector (cea mai largă gamă de produse
într-un sortiment), monoclientelă (pt. femei, copii),
monotemă (pescuit, vânătoare, telefoane mobile, produse
pt. câini şi pisici), multisectorială (mai multe ramuri de
comerţ specializat).
 B. Structura
formelor de
4. Tipologia vânzare utilizate în
activităţii comerţul cu
comerciale cu amăuntul
amănuntul • comertul stabil;
• comertul mobil;
• comertul fara magazine.
 a) Comerţul stabil
 Comerţul stabil prin unităţi clasice de desfacere, se desfăşoară prin reţeaua
comercială de diferite profile şi mărimi, în care mărfurile sunt expuse într-o gamă
largă sortimentală. El are următoarele forme de vânzare:
4. Tipologia - vânzarea clasică prin magazine: comercializarea oricărui tip de produs, rolul principal
avându-l vânzătorul;
activităţii - vânzarea prin sistemul self-service-ului: lipsa vânzătorilor, posibilitatea
cumpărătorului de a circula printre mărfuri şi a alege ceea ce doreşte, individualizarea
comerciale cu fiecărui produs la locul de vânzare – preţ, denumire, ambalaj (supermagazinele – până
la 3000m2- Carrefour Market, Profi, Mega; hipermagazinele – peste 8000m2 peste
amănuntul 25000 produse – Carrefour, Auchan, Cora; magazine discount – mărfuri nealimentare
la preţuri inferioare pieţei – 6500m 2 -Lidl, Penny, Supeco; magazine tip drugstore –
tutun, ziare, reviste, cărţi, cosmetice, articole sport, magazine de tip cargo – mărfuri
nealimentare de uz curent şi îndelungat pe suprafeţe foarte mari).

 Comerţul stabil prin reţeaua de automate : sortiment restrâns de mărfuri

comercializate (tutun, pateuri, cafea, sucuri), amplasarea în locuri de maximă afluenţă
a consumatorilor (gări, intersecţii, instituţii), funcţionează non-stop, comoditatea şi
rapiditatea cumpărării pentru client, rapida amortizare a investiţiei comerciantului.
4. Tipologia b) Comerţul mobil
 Comerţul mobil itinerant (mici detailişti ambulanţi ce se
activităţii deplasează pe distanţe scurte pt. a satisface nevoile unui
segment ingust de piaţă – ziari, ţigări, cărţi);
comerciale cu  Comerţul mobil specializat şi grupat în pieţele obişnuite
amănuntul de mărfuri (cumpăratorii pot alege din mărfurile expuse);
 Comerţul mobil localizat în zonele de târguri şi expoziţii
(ofertă variată viitatorilor consumatori);
 Comerţul mobil itinerant cu mijloace de transport special
amenajate şi care se deplasează în diferite localităţi după
un orar bine stabilit (pâine, lapte, legume, fructe, covoare,
electronice etc.).
 c) Comerţul fără magazine
 Vânzările tradiţionale fără magazine
- vânzarea la domiciliul cumpărătorilor (economie de timp pt. clienţi, neîncrederea
în calitatea produselor, dificultăţi în recrutarea şi instruirea vânzătorilor, riscul de a
nu găsi clienţii acasă);
4. Tipologia - vânzarea prin corespondenţă şi pe bază de catalog (economisire de timp pt. client,
cost scăzut al stocării mărfurilor pt. vânzător, sortiment limitat, risc ridicat de
activităţii returnare a mărfurilor).

comerciale cu
amănuntul  Vânzarea electronică
- vânzarea prin publicitate televizată (se apelează nr. de tel. de pe ecran din spotul
publicitar – CD-uri, cărţi, articole de bucătărie);
- vânzarea prin videotext (canal de televiziune special, la care clientul are acces pe
bază de abonament, poate accesa cataloagele, plata cu carte de credit);
- vânzarea prin televiziunea cablată (canal specializat întelevânzări, clientul
foloseşte telefonul în locul terminalului de televiziune pt. a comanda mărfurile);
- vânzarea prin internet (plata cu carte de credit, producătorii şi utilizatorii sunt la
distanţe mari).
 • 5.1. Factorii de influenţă asupra comerţului cu amănuntul
Factorii economici:
- dezvoltarea economică a diferitelor ţări;
- progresele înregistrate în domeniul tehnicilor comerciale, a transporturilor şi
mecanizării;
5. Tendinţe în - informatizarea proceselor de producţie, de muncă şi comercializare a mărfurilor;

evoluţia -
-
progresele în domeniul comunicaţiilor;
extinderea plăţilor pe bază de cărţi de credit;
comerţului cu - utilizarea pe scară tot mai largă a tehnicilor de marketing;

amănuntul şi - flexibilitatea sistemelor de management în producţie şi comerţ în raport cu factorii

pieţei;
factorii de - flexibilitatea şi adaptabilitatea formelor de organizare a activităţii de comerţ pentru
eficientizarea circuitelor de distribuţie a mărfurilor.
influenţă Factorii politici legaţi de raportul de forţe între diferite ţări şi zone ale lumii, tendiţa de
globalizare, de intensificare a relaţiilor politice îşi vor pune amprenta asupra
raporturilor de forţe economice, asupra relaţiilor comerciale internaţionale.
Factorii sociali legaţi de evoluţia numărului populaţiei, a structurii de vârstă şi socio-
profesionale, a nivelului de instruire şi educaţie, a puterii de cumpărare, a standardului
de viaţă vor avea multiple influenţe asupra orientării trebuinţelor consumatorilor, a
motivaţiilor de consum.
 5.2. Tendinţele în evoluţia viitoare a comerţului cu amănuntul

a) Evoluţia comerţului cu amănuntul în ansamblu se va materializa în două

direcţii:
 Perfecţionarea organizării comerciale va viza în principal:
5. Tendinţe în - concentrarea activităţii comerciale în firme comerciale propriu-zise (de
evoluţia dimensiuni mari ce utilizează forme şi tehnici de vânzare fără magazine),
firme comerciale integrate (de dimensiuni mari, ce îmbină activitatea
comerţului cu comercială cu cea de producţie) şi firme comerciale asociative (lanţuri de
magazine ale detailiştilor);
amănuntul şi - reducerea numărului de firme comerciale şi creşterea suprafeţei de vânzare.

factorii de  Perfecţionarea şi promovarea de noi practici şi tehnologii comerciale, prin:

- îmbunătăţirea sistemelor de distribuţie existente;
influenţă - crearea de noi sisteme de distribuţie;
- implementarea tehnicilor de marketing ca o necesitate impusă de
cunoaşterea ştiinţifică a nevoilor cumpărătorilor, pentru penetrarea pe noi
segmente de piaţă în condiţiile creşterii concurenţei.
 
5. Tendinţe în b) Conectarea comerţului cu amănuntul din fiecare ţară la circulaţia
internaţională a mărfurilor, lucru justificat de tendiţa de globalizare,
armonizarea legislaţiei din diferite ţări, mărimea pieţelor, revoluţionarea
evoluţia tehnicilor de comunicaţie, reducerea costurilor de transport, nivelul
veniturilor şi al puterii de cumpărare a consumatorilor din diferite ţări,
comerţului cu armonizarea standardului de viaţă şi al comportamentului de consum.

amănuntul şi  
c) Optimizarea structurii sistemului de comerţ cu amănuntul prin:
factorii de  Optimizarea costurilor de exploatare, ca volum şi structură se va

influenţă realiza prin implementarea pe scară largă a tehnologiilor

informatizate comerciale, automatizarea şi informatizarea
activităţilor depozitelor de mărfuri, optimizarea circuitelor de distru\
ibuţie, practicarea celor mai adecvate tehnici comeciale;
 Optimizarea volumului şi structurii ofertei de produse puse la
dispoziţia consumatorului şi a serviciilor comerciale aferente, prin
magazine performante.