DEMOGRAFIE

STATICA POPULAŢIEI
DINAMICA POPULAŢIEI
OBIECTIVE EDUCAŢIONALE
 Să definească evenimentul demografic de născut viu,
născut mort, avort
 Să diferenţieze tipurile de indicatori utilizaţi în
măsurarea fenomenelor demografice (indicator de
intensitate şi de structură
 Să precizeze datele necesare în măsurarea
fenomenelor cu influenţă pozitivă asupra reproducerii
populaţiei
 Să prezinte avantajele şi limitele acestor indicatori
pentru aprecierea stării de sănătate a populaţiei
 FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ
FERTILITATEA/NATALITATEA
 1. Factori demografici:
 structura populaţiei pe sexe;
 structura populaţiei feminine pe grupe de vârstă;
 intensitatea nupţialităţii şi divorţialităţii.
 2. Factori medico-biologici:
 sterilitatea feminină (primară şi secundară);
 sterilitatea masculină;
 patologie genitală;
 igiena sexuală.
 3. Factori sociali:
 prelungirea şcolarizării;
 gradul de angajare a femeilor în activităţi socio-economice;
 apartenenţa la o anumită categorie socială şi mobilitatea între aceste
categorii.
 4. Migraţia populaţiei ca fenomen de masă determinat de factori
politici, economici, sociali sau culturali.
 5. Factori legislativi:
 prevederile Codului muncii şi Codului familiei

 sistemul de alocaţii pentru copii;

 programe de protecţie materno-infantilă;

 politica de planificare familială, inclusiv legislaţia privind

avorturile.
 6. Factori subiectivi care pot fi înglobaţi în noţiunea de planificare
familială:
 atitudinea faţă de copii, existenţa sau lipsa unei atitudini
conştiente faţă de numărul copiilor doriţi şi realizaţi şi faţă de
creşterea copiilor realizaţi;
 numărul de copii doriţi;

 numărul de copii realizaţi;

 metodele şi mijloacele contraceptive;

 motivaţiile subiective ale comportamentului demografic.

 7. Factori locali-tradiţionali legaţi de specificul dezvoltării istorice a

zonei, nivelul cultural, obiceiuri locale, religie.
OBIECTIVE EDUCAŢIONALE

 Măsurarea mortalităţii cu indicatorii obişnuiţi

 Descrierea şi analiza comparativă a mortalităţii
 Identificarea principalelor caracteristici ale
mortalităţii şi posibilităţile de control
 MORTALITATEA POPULAŢIEI
- suport curs –
1. Definiţie
2. Unitatea de observare
3. Importanţa studiului mortalităţii
4. Documente purtătoare de informaţii utilizate în studiile mortalităţii
 certificatul constatator al decesului
 buletinul statistic de deces
 certificatul de deces
5. Indicatori de măsurare
 1. mortalitatea generală
 2. mortalitatea specifică
 - pe sexe
 - pe grupe de vârstă
 - pe medii de reşedinţă
 - pe cauze medicale de deces
 3. mortalitatea proporţională – letalitatea
 4. fatalitatea – riscul de deces printr-o anumită boală
 5. mortalitatea standardizată
DO
 6. raportul standardizat al mortalităţii x 100
DA
 7. tabela de mortalitate
 8. DMV – SVN
 Factorii care influenţează mortalitatea exprimată prin SVD-DMV
 Factorii care au limitat scăderea mortalităţii pe plan mondial
Factorii care influenţează mortalitatea exprimată prin speranţa de viaţă la naştere sunt:
 factorii economici;

 distribuţia venitului naţional;

 alţi factori;

 structura pe grupe de vârsta a populaţiei;

 factori ce ţin de calitatea mediului;

Experienţa mondială arată că impactul cel mai mare asupra societăţii o au educaţia, bugetul alocat
pentru alimentaţie, bugetul alocat pentru asistenţa primară, bugetul alocat pentru mediul
ambiant.
Factorii care au limitat scăderea mortalităţii pe plan mondial.
1. Strategii de dezvoltare care nu au avut în vedere sănătatea.
2. Ponderea redusă acordată ocrotirii sănătăţii în structura bugetului, prin necorelarea sa cu
interesele sănătăţii, cu nevoile stării de sănătate şi creşterea calităţii asistenţei medicale.
3. Structuri neadecvate ale sistemului de sănătate, cu dezvoltarea dezechilibrată a îngrijirilor de
specialitate şi spitaliceşti faţă de cele primare şi extraspitaliceşti neadaptate nevoilor şi
particularităţilor naţionale şi locale, o folosire neraţională a resurselor. Au fost preluate
modele din ţările dezvoltate şi translatate în ţările în curs de dezvoltare.
4. Tehnologii de sănătate neadecvate problemelor specifice.
In ultimii 10 ani s-a observat:
❖o scădere a mortalităţii prin boli cardiovasculare, scădere care nu a fost anticipata;
❖o scădere a mortalităţii infantile sub nivelul aşteptat în ţările dezvoltate (niveluri sub 8%o);
❖ creşterea riscului de deces la bărbaţi datorită unui stil de viaţă specific;
❖ inechităţi în distribuţia mortalităţii pe zone geografice sat pe categorii socio-profesionale.
 MORTALITATEA INFANTILĂ
- suport curs -
1. Definiţie
2. Unitatea de observare
3.Documente purtătoare de informaţii utilizate în studiul mortalităţii infantile
- certificat constatator ale decesului 0 - 1 an
- fişele decesului 0 - 1 an
4. Indicatori de măsurare
- abordare transversală (an calendaristic) - cea mai utilizată
- abordare longitudinală (pe o generaţie de născuţi vii)
1. rata de mortalitate infantilă
2. rată specifică de mortalitate infantilă:
 pe sexe
 pe medii de reşedinţă
 grupe de vârstă (în funcţie de vârsta la deces)
 cauze medicale de deces
 grafic LEXIS
5. Factori de risc ai mortalităţii infantile
1.Factori endogeni (care ţin de mamă)
2. Factori endogeni (care ţin de copil)
3. Factori exogeni
4. Factori care tin de familie
5. Factori demografici
6. Factori economico-sociali şi de mediu
6. Mortinatalitatea
7. Mortalitatea juvenilă 1 - 4 ani
 PRINCIPALII INDICATORI DE MĂSURARE A
MORTALITĂŢII INFANTILE
l. Rata de mortalitate infantila:
unde: D0 – 1 - decedaţii 0-1 an dintr-un an calendaristic şi un teritoriu dat
N - născuţii vii din acelaşi teritoriu si an calendaristic
2. Rata de mortalitate infantila pe medii:
Decese 0  1 an din U , R
RMI U , R  x 1000
Nr . nascuti vii din U , R
3. Rata de mortalitate infantila pe sexe:

Decese 0  1 an din M , F
RMI M , F  x 1000
Nr. nascuti vii din M , F
4. Ratele de mortalitate infantila in funcţie de vârsta la deces:

Decese 0  6 zile
RM neonatala precoce  x 1000
Nr. nascuti vii
 Decese 7  27 zile
RM neonatala tardiva  x 1000
Nr. nascuti vii
Decese 0  27 zile
RM neonatala  x 1000
Nr. nascuti vii
Decese 28  364 zile
RM postneonat ala  x 1000
Nr. nascuti vii
Nascuti morti  decese 0  6 zile
RM perinatala  x 1000
Nr. nascuti

5.Rata de mortalitate infantilă pe cauze:

Nr. decese 0 1 an datorate unei cauze

Rsp M 0  1  x 1000
Nr. nascuti vii in acea perioada
 MORTALITATEA 1 - 4 ani
- mortalitatea primei copilării -
 În ţările cu mortalitate scăzută a primei copilării predomină printre
principalele cauze de deces:
 accidente
 anomalii congenitale
 tumori
 Pentru ţările cu mortalitate crescută a primei copilării ca şi cauze de deces
sunt:
 afecţiuni respiratorii
 accidente
 România - 2007
- accidente - anomalii congenitale
- leziuni traumatice - boli ale sistemului nervos
- boli ale aparatului respirator - tumori
 Repartiţia pe sexe: mortalitate masculină crescută
 Repartiţia pe medii de reşedinţă: mortalitate crescută în mediul rural

 În 44,0 % din cazuri în unităţile sanitare.

Nu lipsa de timp este cauza nesupravegherii copiilor ci mai ales slaba pregătire
pentru „meseria" de părinte, lipsa de preocupare serioasă a familiilor
pentru sănătatea propriilor copii.
Se caută astăzi strategii destinate creşterii
eficienţei serviciilor destinate populaţiei
vârstnice. în opinia OMS, principalele
întrebări la care trebuie să răspundă
decidenţii sistemului sanitar sunt
următoarele:
 Cum va fi în stare un procent tot mai redus al

populaţiei active să susţină nevoile în creştere

ale populaţiei vârstnice?
 Numărul tot mai mare de vârstnici nu va

determina în cele din urmă falimentul sistemelor

de îngrijiri de sănătate şi sociale?
 Cum ajutăm persoanele vârstnice să
rămână active şi independente?
 Cum îmbinăm responsabilităţile statului şi
ale familiei în îngrijirea persoanelor
dependente?
 Cum putem folosi experienţa, talentele şi
abilităţile vârstnicilor?
 Odată cu creşterea duratei medii a vieţii,
cum putem îmbunătăţii calitatea vieţii
persoanelor vârstnice?
Obiectivele strategiilor de îmbătrânire
activă sunt următoarele:

 reducerea numărului deceselor premature;

 limitarea disabilităţilor şi bolilor cronice la
vârstnici;
 creşterea calităţii vieţii vârstnicilor;
 reducerea costurilor îngrijirilor medicale;
 dezvoltarea continuă de servicii sociale şi
de sănătate, accesibile, permisive,
calitative;
 asigurarea educaţiei şi învăţământului
continuu pentru personalul implicat în
îngrijirile sociale şi de sănătate.