HAZARDURI ANTROPICE

COMERCIALE
COMERȚUL DE DROGURI
DROGUL

Drog este un termen folosit pentru a desemna acele

substanțe naturale sau sintetice care prin natura
lor chimică determină alterarea funcționării unui organ și
modifică starea psihică a unei persoane. Acest termen se
referă la substanțe psihoactive, mai ales cele ilegale.
În sens științific, drog înseamnă orice substanță care
are capacitatea de a determina o stare de dependență.
 ANTICHITATEA

Din cele mai vechi timpuri oamenii au cunoscut proprietățile drogurilor. Acestea erau folosite în cadrul
ceremoniilor religioase, al ritualurilor mistice, în scopuri terapeutice, dar și pentru a induce o stare de plăcere,
având în vedere tocmai efectele pe care drogurile le produc asupra organismului uman. Astfel, în urmă cu circa
7.000 de ani, macul, din care se produce opiul și derivatele sale, era menționat în
tăblițele sumerienilor din Mesopotamia.
În anii 3400 î.Hr., în zonele inferioare ale Mesopotamiei erau cultivate lanuri de maci pentru producerea de
opiu. Sumerienii îl numeau Hul Gil, care se traduce prin „planta fericirii”. Știința cultivării macilor a trecut de la
sumerieni la asirieni, babiloniei și, în cele din urmă, la egipteni.
La 1300 î.Hr., și egiptenii cultivau opium thebaicum, numit după capitala lor, Teba. Din Teba, egiptenii făceau
negoț cu opiu în tot Orientul Mijlociu și în Europa. În această perioadă, efectele opiului erau considerate magice
sau mistice.
 ILEGALIZAREA

În 1817, Pierre Jean Robiquet a izolat narcotina și tot el a fost cel care a reușit să extragă codeina.
Începând cu anul 1827, firma Merck, cu sediul la Darmstad, trece la fabricarea morfinei, iar în 1848, George
Merck izolează papaverina. În anul 1874 C. R. Alder Wright, pornind de la morfină, a sintetizat un nou produs
mult mai puternic, heroina, care în anul 1898 se comercializa ca medicament.
În anul 1912 la Haga este adoptată Convenția Internațională a Opiului. Preocupările reglementării
consumului de opiu au continuat prin alte două întâlniri care au adoptat Convențiile de la Geneva, din 19
februarie 1925 cu privire la combaterea opiului și cea din 13 iulie 1931 pentru limitarea fabricării și
reglementarea distribuirii stupefiantelor.
În 1945, în cadrul Comitetului Economic și Social al ONU (ECOSOC), a fost înființată Comisia Națiunilor
Unite privind stupefiantele (CND)
 DE CE ESTE DĂUNĂTOR?

În ziua de astăzi, comerțul de droguri reprezintă una din cele mai mari industrii din lume. The
United Nations Office on Drugs and Crime a realizat un report în anul 2005 unde au conclus că
distribuirea ilegitimă de narcotice a produs în jur de 320 miliarde de dolari doar în anul 2003, iar
cu un GDP global de 36 trilioande de dolari, această industrie a produs 1% din GDP-ul global.
Problemele se pot observa cel mai bine în America de Sud, unde traficul masiv de droguri
afectează grav populația. Spre exemplu, în Ecuador au ajuns aproximativ 300.000 de refugiați
columbieni care au fugit din calea drug-lorzilor ce împânzesc țara de mai bine de 30 de ani.
 VIOLENȚĂ
În Honduras, pe unde aproximativ 79% din producția de cocaină trece pentru a ajunge în SUA,
se prezintă cea mai mare rată a omuciderii din lume, iar The International Crisis Group precizează
că cele mai violente zone din America Centrală, în special granița dintre Guatemala și Honduras,
sunt corelate puternic cu traficul de droguri.
Traficul de substanțe halucinogene este direct corelat cu omuciderea nu doar în state precum
Honduras, dar și în lumea civilizată. În anii ’90, FBI-ul a conclus că 5% din omoruri au fost
cauzate de această industrie, iar în Columbia, factori precum o guvernare slabă și lipsa de autorități
înrăutățesc situația.
 THE WAR ON DRUGS

În anul 1971, președintele SUA, Richard Nixon, a

declarat războul împotriva drogurilor. De atunci și până astăzi,
au fost luate măsuri drastice pentru diminuarea producerii de
droguri: regularizarea substranțelor chimice, arestarea în masă
a producătorilor și consumatorilor de droguri etc. Astăzi în
schimb, putem observa eșecul acestui război, astfel încât
datele culese de ONU si de guvernul SUA demonstrează ca
acest act a înrăutățit problema, conducând la o creștere a
violenței și morților legate de traficul de droguri.

Richard Nixon
 MOTIVELE EȘECULUI ȘI METODE DE
REZOLVARE
Acest război a eșuat din cauza unei mari erori de logică economică: industria drogurilor nu
este bazată pe producție. Chiar dacă în teorie sună plauzibil o scădere a consumului unui produs
cauzată de prețul crescut în urma scăderii producțtiei, în cazul narcoticelor, acest lucru nu se aplică.
Datorită regulațiilor a avut loc o creștere masivă în producția și calitatea drogurilor în Mexic ,
stat ce a devenit principalul front al acestui război. Întorcându-ne în prezent, rata omorurilor este cu
75% mai mare datorită războiului, cererea pentru aceaste substanțe este mai mare decât niciodată
iar acestea pot fi obținute la fel de ușor ca alcoolul.
 SOLUȚIE

În anii 80, Elveția s-a confruntat cu o problemă masivă legată de consumul de heroină, dar
autoritățile au încercat o altă soluție pentru aceasta. În loc de a-i închide pe toți consumatorii de
droguri, au fost înființate centre pentru tratarea dependeților, cu scopul de a reduce daunele. Aici,
pacienții aveau acces la heroină de calitate, ace curate, dușuri, locuri de locuit și acces la personal
medical special.
Această soluție a funcționat perfect, astfel încât mai bine de 50% dintre dependeți au reușit să
își reconstruiască viețile după acest tratament iar rata de infectare cu virusul HIV a scăzut dramatic.
 BIBLIOGRAFIE

https://en.wikipedia.org/wiki/War_on_drugs
https://en.wikipedia.org/wiki/Illegal_drug_trade
https://ro.wikipedia.org/wiki/Drog
https://www.youtube.com/watch?v=wJUXLqNHCaI&t=207s