Elemente de strategie a

analizei statistice

Elaborat: Gîrla Valeria, gr.PJ11M

 Important
Cunoașterea semnificației utilizării metodelor statistice
favorizează utilizarea corectă și eficientă a forței probatorii
a testelor statistice, evitând influența iluziei lipsei de
eroare a acestora.

Sunt 2 aspecte care merită o atenție specială din acest

punct de vedere:
I. alegerea testului statistic în raport cu datele disponibile
și ipoteza cercetării;
II. integrarea analizei statistice în documentul de cercetare.
 Alegerea testului statistic
În statistică, cel mai simplu lucru este ,,să aplici
formula" și sa calculezi rezultatul. Dificultatea constă
în alegerea "formulei" și interpretarea rezultatului;
Pentru rezolvarea acestei probleme sunt necesare
cunostințe din domeniul psihologiei experimentale,
dar și o experiență îndelungată în prelucrarea datelor;
Respectarea unui set de reguli de bază cu privire la
realizarea unui model de cercetare bazat pe analiza
statistică mărește calitatea demersului experimental.
 Regulile de bază
Formularea ipotezei care derivă din problema cercetării

Identificarea variabilelor cercetării

Recoltarea datelor cercetării

Sintetizarea datelor cercetării și prelucrarea acestora

Analiza preliminară a variabilelor

Corectarea eventualelor erori de înregistrare

Testarea ipotezei cu ajutorul testului statistic

 Nota bene!
Alegerea testului statistic este ultima și nu prima
dintre problemele pe care trebuie să și le pună
cercetătorul. Dacă toate celelalte faze au fost urmate în
succesiunea lor firească, alegerea testului statistic
devine o problemă relativ simplă.
Principalele componente ale algoritmului
de selectare
I. Se identifică variabila independentă;
II. Se identifică variabila dependentă;
a) dacă este de tip nominal/ordinal, se aplică un test
neparametric
b) dacă este de tip interval/raport
 dacă respectă condițiile și dacă, mai ales, eșantionul este
mare, se recomandă alegerea unui test parametric
 daca nu respectă condițiile și, mai ales, eșantionul este mic,
se recomandă alegerea unui test neparametric (în acest caz
valorile vor fi transformate pe o scală nominală sau ordinală,
în funcție de caracteristicile lor si opțiunea cercetătorului).
 Principalele componente ale
algoritmului de selectare
I. Se precizeaza obiectivul cercetării care poate fi, cel mai adesea:
a) Diferența dintre grupuri dependente sau independente. Acest
model este mai potrivit în urmatoarele situații:
a) atunci când variabila independentă, prin natura ei, se exprimă în categorii
naturale (de ex., categorii de vârstă, familii divorțate/nedivorțate, sexul, etc.)
b) atunci când variabila independentă exprimă valori care nu evoluează într-o
manieră liniară (de ex., prezența/absența, diagnostice psihiatrice, tipuri
temperamentale)
c) atunci când variabila independentă este manipulată
d) În același timp, este de reținut că nu este recomandabil să se transforme o
variabilă de interval/raport, care are o distribuție acceptabilă, într-o variabilă
categorială, deoarece se pierde din puterea statistică a testelor.
b) Gradul de asociere. Acest model de cercetare este recomandabil
atunci când avem de a face cu variabile măsurate simultan sau
succesiv pe aceiași subiecți (modele de tip "înainte-după",
"intrasubiect"), sau pe subiecți aparținând unor eșantioane
perechi.
 Recomandări utile pentru acest
aspect
 Atunci când, atât variabila
independentă cât și variabila
dependentă sunt de același
tip (cantitative sau calitative),
obiectivul obișnuit este
"gradul de asociere"
 Atunci când variabila
independentă este de tip
categorial (nominal sau
ordinal), iar variabila
dependentă este de tip
cantitativ, obiectivul obișnuit
este "diferența dintre grupuri
(categorii)"
 Concluzii
Metodologia statistică este subordonată unui anumit
demers științific;
Efectuarea cercetării se face după un model care are,
în linii generale, o anumită structură;
Respectarea acestor reguli, uzuale în mediul științific,
are rolul de a asigura un anumit nivel de standardizare
a redactării, pe de o parte, iar pe de altă parte, acela de
a facilita controlul calității cercetării și
comparabilitatea rezultatelor obținute de cercetători
diferiți.