{ Clasa: a XII-a G 1. Magneziu (Mg) Magneziul este unul dintre cele mai importante minerale din corp, alături de calciu sau fier, și are un rol esențial în menținerea echilibrelor biochimice din organism și a stării generale de sănătate. Specialiștii atrag atenția asupra faptului că tot mai multe persoane suferă de carență de magneziu, cauzată de alimentația necorespunzătoare. În aceste condiții, este important să afli tot ce trebuie să știi despre doza zilnică recomandată de magneziu, sursele alimentare în care îl găsești și ce se întâmplă atunci când depășește sau scade sub valorile admise. Rolul magneziului în organism: Magneziul își aduce contribuția asupra bunăstării generale a organismului, însă are un rol esențial în câteva aspecte importante din sănătate: contribuie la menținerea echilibrelor metabolice; ajută la sintetizarea proteinelor și acizilor nucleici; contribuie la îmbunătățirea sistemului muscular al organismului; ajută la reglarea tensiunii arteriale și o scade atunci cand are tendința de a urca; contribuie la îmbunătățirea activității cerebrale și a sistemului nervos; ameliorează simptomele neplăcute ale sindromului premenstrual; ajută la formarea și intărirea oaselor. Doza zilnică recomandată în funcție de vârstă: Doza zilnică recomandată de magneziu variază în funcție de vârstă și sex, însă specialiștii atrag atenția că aceste recomandări ar trebui suplimentate, din cauza tot mai multor cazuri diagnosticate cu deficiență de magneziu în epoca modernă: copii 1-3 ani – baieți și fete - 80 mg; copii 4-8 ani – baieți și fete - 130 mg; copii 9-13 ani – baieți și fete - 240 mg; copii 14-18 – baieți - 410 mg; fete - 360 mg; femei 19-30 - 310 mg; bărbați 19- 30 ani - 400 mg; femei peste 31 de ani - 320 mg; bărbați peste 31 de ani - 420 mg; gravide - 14-18 ani - 400 mg; gravide 19-30 ani - 350 mg; gravide - peste 31 de ani - 360 mg; femei care alăptează 14-18 ani - 360 mg; femei care alăptează 19-31 ani - 310 mg; femei care alăptează peste 31 de ani - 320 mg. Surse alimentare de magneziu: Alimentația rămâne principala sursă și metodă prin care furnizezi organismului magneziu, întrucât organismul nu poate produce singur acest mineral. Iată care sunt alimentele care conțin cele mai mari cantități de magneziu: legumele verzi (spanac, crucifere, broccoli, fasole verde, castravete, țelină); oleaginoase (semințe și nuci); cereale integrale; lactate (lapte, iaurt); pește. Roluri și caracteristici: Intervine în metabolismul glucidelor, lipidelor și proteinelor. Asigură energia corpului. Acționează asupra nivelului excitabilității neuromusculare (activează contracția musculară și împiedică crampele), asupra permeabilității celulare (transmiterea influxului nervos), are anumite activități enzimatice și participă la reglarea cardiacă. Facilitează asimilarea vitaminei C, a calciului, fosforului și potasiului. Devine un calmant natural când este utilizat împreună cu calciul; totodată, din punct de vedere al funcționării cardiovasculare, magneziul este un antagonist al calciului; un exces de calciu declanșează o eliminare accentuată de magneziu în urină. Împiedică formarea calculilor și calcificarea vaselor sangvine. Întărește smalțul dinților. Folosit sub formă de săruri de sulfat de magneziu pentru baia picioarelor, eliberează mușchii și țesuturile inflamate de surplusul de apă. Utilizat sub alte forme de săruri (carbonat, oxid sau hidroxid), poate servi drept pansament gastric. Persoanele care suferă de afecțiuni cardiace ar trebui să consulte medicul înainte de a lua suplimente de magneziu. Deficiența sau carența magneziului din organism: Atunci când nivelul de magneziu din organism scade sub limite normale se numește că suferi de hipomagneziemie. Această condiție medicală este cauzată de mai mulți factori, cei mai importanți fiind: alcoolismul cronic; malnutriția; pancreatita acută; tulburările digestive. Deficiența de magneziu se manifestă prin: inapetența; greață și/sau vărsături; apatie; oboseală; palpitații; crampe musculare etc.; arsurile severe. Excesul de magneziu în organism: Excesul de magneziu în corp conduce la o afecțiune numită hipermagneziemie, însă sunt foarte rare cazurile în care mineralul depășește valorile maxim admise. Se manifestă prin: diaree; schimbări bruște de dispoziție; greață și vărsături; dificultăți respiratorii etc. Posibilitatea intoxicației devine reală când dozele ating nivelul de 1000 mg/zi. 2. Potasiu (K) Foarte răspândit în natură, potasiul se prezintă sub formă de săruri și acționează în principal asupra nivelului echilibrului electrolitic. Doza zilnică recomandată: 3500 mg (3,5 g). Surse: Păsările de curte, peștele, fructele (banane, caise, prune uscate, cantalup), legumele (spanac, roșii, cartofi) constituie cele mai însemnate surse. Roluri și caracteristici: este un reglator important al presiunii arteriale, deoarece extrage sodiul din celule, ceea ce reduce volumul de lichide din organism; participă la reacțiile chimice care implică proteine și glucide (stimulând secreția de insulină); activează funcția renală; influențează fenomenele electrice cardiace și neuromusculare (trecerea rapidă a influxului nervos, excitabilitatea și contracția). Tulburări atribuite deficitului de potasiu: Alcoolicii, cei care beau foarte multă cafea, consumatorii de dulciuri, diabeticii, cei care abuzează de diuretice și laxative, precum și persoanele care au urmat un tratament prelungit cu antiinflamatoare, cortizon, sunt predispuse să dezvolte o carență de potasiu. Statisticile privind consumul de potasiu indică faptul că majoritatea tinerilor nu consumă suficient din acest mineral important. Situațiile enumerate mai sus amplifică considerabil riscul de hipopotasemie a concentrație scăzută a potasiului în sânge. Carențele de potasiu produc hipertensiune, oboseală, dereglarea ritmului cardiac, crampe musculare și chiar confuzie și iritabilitate. Tulburări atribuite consumului excesiv de potasiu: Administrarea de doze mai mari, de 5000 mg/zi, poate afecta echilibrul mineral. Redutabile sunt și problemele cardiace și renale. O doză de 25 g clorură de potasiu poate provoca o intoxicație gravă a organismului. Suplimentele de potasiu sunt total nerecomandate persoanelor care suferă de diabet sau insuficiență renală, sau care iau medicamente cu acțiune diuretică sau hipertensivă.