Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
(sem. II – 2009/2010)
Lect. univ. dr. Vlad Topan
• Liber schimb
• Protecţionism
Importanţa teoriei şi limitele studiilor
empirice
• Exemplul 1: Ţara X reduce barierele comerciale, iar ulterior lucrurile merg bine (de pildă
PIB/locuitor creşte)
– LS: “lucrurile merg bine datorită reducerii barierelor comerciale”
– P: “lucrurile merg bine datorită faptului că încă mai există bariere comerciale (în ciuda liberalizării)”
• Exemplul 2: Ţara X reduce barierele comerciale, iar ulterior lucrurile merg rău (de pildă
PIB/locuitor scade)
– LS: “lucrurile merg rău din cauza faptului că încă mai există bariere comerciale (n-au fost reduse
suficient/total)”
– P: “lucrurile merg rău din cauza faptului că s-au diminuat/redus barierele comerciale”
• Exemplul 3: Ţara X creşte nivelul protecţiei comerciale, iar ulterior lucrurile merg bine (PIB/loc
creşte)
– LS: “lucrurile merg bine în ciuda înăspririi protecţiei; cel mai probabil alte măsuri cu caracter liberal sunt
răspunzătoare de cursul fast al lucrurilor”
– P: “lucrurile merg bine datorită înăspririi protecţiei”
• Exemplul 4: Ţara X creşte nivelul protecţiei comerciale, iar ulterior lucrurile merg rău (PIB/loc
scade)
– LS: “Lucrurile merg rău din cauza nivelului sporit al protecţiei”
– P: “Lucrurile merg rău deoarece protecţia n-a fost înăsprită îndeajuns”
Importanţa teoriei şi limitele studiilor
empirice – cont.
• Contemplarea unei situaţii istorice concrete nu poate
tranşa disputa cu privire la cauzele prosperităţii/sărăciei
(succesului/insuccesului unei măsuri de politică
economică) deoarece în ştiinţele sociale interpretarea
însăşi a faptelor depinde de teoria cu care acestea sunt
decodificate (“citite”)
• Dezbaterea nu poate fi tranşată decât la nivel teoretic,
prin expunerea teoriilor concurente care explică în mod
diferit fenomenele în discuţie; în măsura în care susţin
lucruri contrare şi contradictorii nu pot fi adevărate toate
simultan
Liberul schimb - argumente
• Teorema fundamentală a schimbului
• Avantajele: absolut, comparativ, competitiv
• Argumentul diversităţii
• Argumentul stimulentelor
• Argumentul calculului economic
• Argumentul prin reducere la absurd împotriva
barierelor comerciale
• Argumentul etic
Protecţionismul - argumente
• Economice
– Argumentul industriilor incipiente
– Argumentul dumpingului economic
– Argumentul raportului de schimb (terms of trade)
– Argumentul balanţei comerciale
– Argumentul structurii/compoziţiei comerţului internaţional al unei ţări
– Argumentul “politicii industriale” şi al “politicii comerciale strategice”
– Argumentul veniturilor la buget
• Non-economice
– Argumentul locurilor de muncă
– Dumpingul social (inclusiv munca copiilor) şi argumentul social în general
– Dumpingul ecologic şi argumentul ecologic în general
– Argumentul cultural
– Argumentul “sectorului strategic” şi cel al “securităţii naţionale” în general
– Argumentul comerţului corect (fair trade)
• Non-argumentul “protejării economiei naţionale”
Teorema fundamentală a schimbului
– Daţi fiind:
• 2 indivizi (A şi B)
• Două bunuri economice (mărfuri fizice, servicii, bani –
proprietăţi în general) – a aparţinând lui A şi b
aparţinând lui B
• Cu ierarhiile de preferinţă de aşa natură încât pentru A, b
este mai important/valoros decât a (b>a), iar pentru B, a
este mai important/valoros decât b (a>b)
– Atunci:
• Schimbul are loc
• Schimbul este reciproc avantajos
Teorema fundamentală a schimbului (continuare)
– Două calificări
• Teorema nu descrie agresiunea, ci schimbul liber, voluntar
• Teorema nu ţine în caz de eroare naturală
– Dacă mi s-a defectat televizorul şi mă grăbesc să cumpăr repede o
lampă (căci presupun că această componentă s-a defectat), iar la
revenirea acasă constat ca am un TV cu tranzistori, schimbul
anterior (bani contra lampă) nu mai pare avantajos; ex-ante părea
avantajos; ex-post este considerat o greşeală – cine-i de vină
(errare humanum est)
– Teorema reformulată sintetic: schimburile non-
agresive şi non-eronate sunt întotdeauna reciproc
avantajoase
Teorema fundamentală a schimbului
(continuare)
– Teorema implică o dublă inegalitate a schimbului şi
nicidecum o echivalenţă a acestuia
• Teoria schimburilor echivalente
– Presupune o teorie obiectivă a valorii
– Implică faptul că se poate câştiga din schimburi numai ca urmare a
exploatării sau fraudei
– Piaţa devine o “junglă”/ joc cu sumă nulă (cineva poate câştiga
numai dacă altcineva pierde)
• Teoria “dublei inegalităţi” a schimbului
– Presupune o teorie subiectivă a valorii
– Poate explica schimbul reciproc avantajos
– Piaţa devine o arenă a cooperării sociale – joc cu sumă pozitivă în
care toţi participanţii pot câştiga
Teorema fundamentală a schimbului (cont.)
– Teza de fundal: protecţia poate fi, în anumite cazuri, mai eficientă decât
liberul schimb
Argumentul industriilor incipiente
• Argumentul: anumite industrii naţionale noi (“incipiente”;
“tinere”) nu pot face faţă la început competiţiei străine; o
vor putea face, se presupune, la un moment dat în viitor;
prin urmare, între timp ar trebui protejate (temporar, în
principiu) prin taxe vamale/contingente/prohibiri etc.
• Alexander Hamilton (1755-1804), Friedrich List (1789-
1846), Mihail Manoilescu (1891-1950), Raul Prebisch
(1901-1986)
• Argumentul stă la baza doctrinelor de tip “industrializare”
(SUA) sau “substituirea importurilor” (America Latină)
• Există un argument paralel şi analog pe linia industriilor
mature/bătrâne (sau “cu probleme structurale”)
Argumentul industriilor incipiente – probleme/critici
• Obs .finală: informaţia oferită de balanţa de plăţi este cu atât mai puţin
relevantă cu cât se are în vedere o populaţie mai numeroasă din areale
tot mai extinse, datorită importanţei operaţiunilor economice şi
producţiei “interne”; (şi, implicit, oferă infirmaţii relevante despre
starea economică a subiectului cu cât se apropie mai mult de nivelul
individual)
Argumentul structurii/compoziţiei comerţului internaţional al unei
ţări
• La nivel de naţiune:
– Raportul de schimb (N) este dat de raportul între
preţul (indicele preţurilor) exporturilor (de export)
şi cel al importurilor (de import)
– N= (Px/Pm)*100
• Exemplu: dacă se ia 1980 ca an de referinţă (N=100), şi
dacă până în 2003 indicele preţurilor de export scade
cu 5% (la 95) în timp ce indicele preţurilor de import
creşte cu 10% (la 110), atunci evoluţia raportului de
schimb a fost (scădere) către N=(95/110)*100=86.36
Argumentul raportului de schimb (cont.)
• Stabilirea unei taxe vamale optime în vederea îmbunătăţirii
raportului de schimb
– Dacă o ţară este “mare” (cumpărător important, semnificativ) pe
piaţa mondială o taxă la import (sau o creştere a acesteia) are
următoarele efecte:
• Preţul intern creşte
• Preţul mondial se reduce
• Intră resurse suplimentare le bugetul public (ca urmare a taxei introduse
sau mărite)
– Dacă ceea ce pierd consumatorii/cumpărătorii interni este
compensat de noile resurse intrate la buget, atunci se spune că ţara
în discuţie şi-a îmbunătăţit poziţia (“termenii schimbului” sau
“raportul de schimb” pe piaţa internaţională)
Argumentul raportului de schimb (cont.)
– teza de fundal: chiar dacă protecţionismul este mai puţin eficient, sunt
alte motive mai importante în virtutea cărora merită să fie aplicat
Argumentul locurilor de muncă
• Enunţ: liberalizarea comercială duce (în mod necesar) la şomaj (sau
agravarea acestuia)
– Recalificarea/re-angajarea este mai degrabă problematică
• Probleme
– Se operează cu ipoteza eronată a unui număr finit de locuri de muncă (or, nevoile
sunt virtual nelimitate – “stau la rând, aşteptând să fie satisfăcute” de îndată ce se
eliberează resurse)
– Protecţia comercială distruge şi ea locuri de muncă (în import-export şi distribuţie;
în sectoarele care ar fi folosit input-uri din import; în producţia complementară,
dacă există la intern)
– Pe piaţa liberă, rata naturală a şomajului involuntar este – cu excepţia situaţiei
malthusiene – zero.
– Forţa de muncă, mai ales necalificată, este factorul non-specific prin excelenţă
– Importurile fiind mai ieftine, eliberează o parte din resursele populaţiei pentru a fi
alocate în alte sectoare
– De cele mai multe ori, barierele instituţionale sunt cele care creează şomaj (legea
salariului minim pe economie; standarde industriale şi tehnice; norme de securitate
sau ecologice etc.)
Argumentul cultural
• Enunţ: libertatea comercială are ca rezultat
uniformizarea culturală (“macdonaldizarea”) a
lumii şi distrugerea valorilor tradiţionale
• Obs. generală:
– Absenţa criteriilor:
• Este premiza discreţionarismului politic
• Ridică mai mult decât e cazul miza retoricii (demagogie)
Dumping social, dumping ecologic
• Dumping-ul social
– Firme din anumite ţări deţin un avantaj competitiv
neloial deoarece standardele de muncă, angajare şi
plată a forţei de muncă sunt scăzute (relativ mai
scăzute; costuri mai mici)
– Versiune: inacceptabilitatea muncii minorilor
• Dumping-ul ecologic
– Vezi mai sus; costurile mici derivă din permisivitatea
legislaţiei în ceea ce priveşte poluarea
Dumping social, dumping ecologic – cont.
• Probleme:
– Dumpingul social:
• Salariul şi productivitatea muncii (strâns legate)
– Nivelul absolut mic al salariilor nu este numaidecât o ameninţare (contează şi productivitatea)
• Salariile nominale (şi reale) mici din altă parte pot duce la scăderea salariilor nominale “la
noi”, dar la creşterea lor în termeni reali (prin preţuri mici)
• Problema muncii copiilor
– Ce înseamnă “copil”/”minor”?
– Cine este, în ultimă instanţă, în principiu, cel mai bun tutore: părinţii sau autoritatea publică (sau altcineva)?
• Salariile sunt negociate liber între angajatori şi angajaţi
– Dumpingul ecologic:
• Pe ce criterii se decide problema alegerii între:
– Mediu mai curat, producţie mai redusă
– Mediu mai murdar, producţie mai mare
• Principiul “prudenţei” (the precautionary principle)
– “câtă vreme nu s-a demonstrat că un anumit lucru (tehnologie, produs etc.) e inofensiv, el trebuie interzis”
Argumentul “comerţului corect” în general
(fair trade)
• Comerţ liber ≠ comerţ corect
– Dacă prin comerţ liber se înţelege desfăşurarea de
schimburi voluntare în condiţiile respectării
drepturilor de proprietate privată legitime, ce
anume e “incorect”?
• Egalitatea
– Cu privire la ce?
• Nediscriminarea
– Este compatibilă cu orice (politici oricât de aberante, sau,
dimpotrivă, bune)