Criticismul

junimist
 Realizat de elevii:

 Dicsi Evelyn Maria

• Profesor coordonator: Oana  Grab Daniel
Alina
• Clasa a XI-a A
 Neuschli Otto Adrian
• Grup Şcolar Sanitar
 Pop Alina
 Junimea
• A fost un curent cultural şi literar, dar şi o asociaţie culturală
înfiinţată la Iaşi în anul 1863.
• Societatea a luat fiinţă la iniţiativa unor tineri reîntorşi de la
studii din strainătate în frunte cu Titu Maiorescu, Petre P. Carp,
Vasile Pogor, Iacob Negruzzi şi Teodor Rosetti.
• Era atât o asociaţie, cât si o comunitate de interese culturale, dar şi
socio-politice;
• Scopul iniţial a fost acela de a organiza nişte „prelecţiuni populare” pe
teme diferite de interes larg prin care se urmărea educarea gustului
publicului, unificarea limbii române literare şi interesul pentru literatură.

Casa Pogor
• n. 15 februarie 1840 Craiova – d. 18
iunie 1917 Bucureşti;
• a fost un academician, avocat, critic
Titu Maiorescu
literar, eseist, estetician, filosof,
pedagog, politician şi scriitor român,
prim-ministru al României între 1912 şi
1914, ministru de interne, membru
fondator al Academiei Române,
personalitate remarcabilă a României
sfârşitului secolului al XIX-lea şi
începutului secolului XX. Maiorescu
este autorul celebrei teorii sociologice a
formelor fără fond, baza Junimismului
politic şi "piatra de fundament" pe care
s-au construit operele lui Mihai
Eminescu, Ion Luca Caragiale sau Ioan
Slavici.
 Selecţiuni din opera
sa literară:
• O cercetare critică asupra
poeziei române;
• Retori, oratori, limbuţi;
• Beţia de cuvinte;
• Jurnal;
• Scrieri de logică;
• Discursuri parlamentare cu
priviri asupra dezvoltării politice
a României sub domnia lui Carol
I.
Petre P. Carp • n. 28 iunie 1837 Iaşi – d. Comuna
Ţibăneşti, judeţul Iaşi;
• A fost un politician român, membru
marcant al Partidului Conservator,
unul din întemeietorii Junimii;
• A participat activ la îndepărtarea
domnitorului Alexandru Ioan Cuza
de la conducerea României;
• În timpul Primului Război Mondial
a fost unul dintre susţinătorii ideii
de intrare a României în război
alături de Puterile Centrale.
Vasile Pogor ●
n. 20 august 1833 Iaşi- d. 20 martie
1906 Bucium judeţul Iaşi;
●
Scriitor si om politic;
●
A fost unul dintre fondatorii
Junimii;
●
A participat activ la îndepărtarea
domnitorului Alexandru Ioan Cuza
de la conducerea României;
●
A tradus din Horatius, Hugo,
Baudelaire ş.a.
●
Poeziile sale originale: Pastelul unei
marchize, Melancolie, Magnitudo
Parri, Sfinx egiptean ş.a. Au un aer
de prospeţime si o nuanţă de umor.
Iacob Negruzzi
• n. 31 decembrie 1842, Iaşi- d. 6
ianuarie 1932, Bucuresti;
• A fost scriitor român, membru
fondator al societăţii Junimea,
condus timp de peste 28 de ani
revista Convorbiri literare, fiul
lui Costache Negruzzi;

Selecţie lucrări:

Mihai Vereanu, roman, 1873;
 Copii de pe natură, portrete
satirice în proză şi versuri,
1874;
 Amintiri din „Junimea”,
memorii, 1921.
Theodor Rosetti

• n. 5 mai 1837, Iaşi sau

Soleşti- d. 17 iulie 1932,
Bucureşti;
• a fost un publicist şi om
politic român, Membru de
onoare al Academiei
Române, jurist, diplomat,
fondator al Societăţii
Junimea;
• Opere selective: Despre
direcţiunea progresului
nostru, Mişcarea socială la
noi, Scepticismul la noi.
 Cele 3 perioade a societăţii Junimea
–Prima etapă, numită şi „etapa ieşeană”, a avut loc intre anii 1868 – 1874 când s-
au elaborat principiile estetice şi sociale. În această etapă predomină caracterul
polemic. Membrii işi exersează simţul critic si gustul literar pe texte ale unor
autori mai vechi pentru alcatuirea unei antologi pentru şcolari.

• Salonul
„Junimea”
 • A doua etapă durează din 1874
până în anul 1885. Activitatea
revistei era la Iaşi, dar şedintele
erau desfăşurate la Bucureşti.
• În această perioadă se afirmă
reprezentanţi precum: Mihai
Eminescu, Ion Creangă, Ioan
Slavici, Ion Luca Caragiale,
Vasile Conta.. Este perioadă de
glorie absolută a revistei.
• Aici, Maiorescu se impune ca
autentic întemeietor al criticii
noastre literare moderne şi
încurajează îmbogăţirea
vocabularului prin neologisme de
origine romanică.

Medalionul
Junimii

Ultima perioadă este cea mai lungă (1885- 1944), dar si cea mai lipsită de
omogenitate având 3 „etape”. Transferată la Bucureşti începe să adopte si
probleme istorice si filosofice.Conducerea revistei este preluata in totalitate de
catre Negruzzi pana în 1893, iar tot la această vreme apare George Coşbuc ce
aduce un caracter universitar.

În anul 1900 procentul de membrii din domeniul ştiintelor naturale creşte
devenind majoritar. Figura literară cea mai importantă a acestei perioade este
Panait Cerna.

După unele controverse cu revistele „Viaţa nouă” si „Viaţa românească”, lipsa de sprijin nou de talente
literare prestigiul se pierde, iar nici o direcţie nu izbuteşte să scoată revista la lumină..

Casa Pogor
 Teoria formelor fără fond
• Procesul de modernizare românească a cunoscut fenomenul formelor fără
fond, care a făcut obiectul unei teorii speciale, teoria formelor fără fond.
Formele fără fond sunt consecinţa modernizării în spaţiul românesc,
specificul nostru nefiind conturat în totalitate.
• ,,Al doilea adevăr, şi cel mai însemnat, de care trebuie să ne pătrundem, este
acesta: forma fără fond nu numai că nu aduce nici un folos, dar este de-a
dreptul stricăcioasă, fiindcă nimiceşte un mijloc puternic de cultură. Şi, prin
urmare, vom zice: este mai bine să nu facem o şcoală deloc decât să facem o
şcoală rea, mai bine să nu facem o pinacotecă deloc decât să o facem lipsită
de arta frumoasă; mai bine să nu facem deloc statutele, organizarea, membrii
onorarii şi neonoraţi ai unei asociaţiuni decât să le facem fără ca spiritul
propriu de asociare să se fi manifestat cu siguranţă în persoanele ce o
compun; mai bine să nu facem deloc academii, cu secţiunile lor, cu şedinţele
solemne, cu discursurile de recepţiune, cu analele pentru elaborate decât să
le facem toate aceste fără maturitatea ştiinţifică ce singură le dă raţiunea de a
fi” (Titu Maiorescu despre formă fără fond)
 Trăsăturile junimismului
• Înclinaţia spre filosofie;
• Spiritul oratoric (carcterizat prin rigurozitate şi
laconism);
• Clasicismul;
• Ironia ( junimistii aveau convingerea că nu se poate
construi nimic pe o bază nouă fără a distruge mai
întâi, cu ajutorul ironiei, prejudecăţilor şi ideilor
greşite);
• Spiritul critic: Membrii au adoptat atitudinea care nu
admitea nimic decât sub rezerva argumentaţiei
temeinice. Aceasta este cea mai importantă trăsătură.
Prin aceasta ortografia limbii române trebuia să fie
fonetică, alfabetul chiliric trebuie respins, stricarea
limbii prin agramatisme trebuie urmărită, combatută
si ridicularizată ş.a.
 Ion Luca Caragiale
• n. 1 februarie 1852, sat
Haimanale, judeţul Prahova
astăzi I. L. Caragiale, judeţul
Dâmboviţa- d. 9 iunie 1912,
Berlin;
• A fost dramaturg, nuvelist,
pamfletar, poet, scriitor,
director de teatru, comentator
politic şi ziarist român, de
origine greacă;
• În „Comediile d-lui I. L.
Caragiale” criticul arată că
arta devine morală prin
propria sa valoare estetică şi
nicidecum prin ideile morale
pe care le conţine.
Mihai Eminescu şi teoria formelor
fără fond

• n. 15 ianuarie 1850, Botoşani

sau Ipoteşti- d. 15 iunie 1889,
Bucureşti
• A fost: poet, prozator şi
jurnalist român
• „se poate realiza un adevărat
progres, pe care nu-l vedem şi
nu-l aprobăm decât în
dezvoltarea treptată şi
continuă a muncii fizice şi
intelectuale. Căci cine zice
«progres» nu-l poate admite
decât cu legile lui naturale, cu
continuitatea lui treptată“
 Câteva importanţe ale criticismului junimist
• Junimea şi Convorbiri literare au avut un rol decisiv în
cultura şi literatura română
• spiritul junimist a făcut să triumfe ideea conform căreia, în
evaluarea operei de artă, este imperios necesar să primeze
valoarea estetică, indiferent de ideea tematică
• Însemnatatea Junimii nu stă însă în noutatea formulei, ci în
solidaritatea intelectuala a unui grup de individualitaţi şi în
omogenitatea atitudinii faţă de problemele culturale şi
sociale ale statului nostru, în prestigiul talentului, prin care,
ieşind în lumea teoriilor abstracte, junimismul a lucrat ca
un reactiv împotriva liberalismului
• Burse pentru studii în străinătate de care au beneficiat
Mihai Eminescu, Ioan Slavici, Alexandru D. Xenopol,
Gheorghe Panu, G. Dan Teodorescu.
• Orientarea literaturii spre specificul naţional
• Tipărirea de manuale şcolare, cărţi de ştiinţă şi literatură şi,
mai ales, ediţii ştiinţifice cu note explicative şi index.
Vă mulţumim pentru atenţie!