• Testut (1948): tijă osoasă situată pe linia mediană şi posterioară a trunchiului,
servind ca scut de protecţie şi ca punct de sprijin unui mare număr de viscere
• Paturet (1951): tulpină osoasă rezistentă, articulată şi flexibilă, situată la partea
mediană a gâtului şi trunchiului
• Braus (1954): dispozitiv osos ancorat puternic în elementele structurale
fibromusculare ale regiunii spatelui şi în corelaţie directă cu lanţurile kinematice musculare ale trunchiului
• Junghans (1958): împreună cu ligamentele, discurile intervertebrale , muşchii şi
toate părţile moi aparţinătoare, formează o unitate funcţională care prin sediul ei central (organ axial) este punctul de referinţă pentru statica corpului
• Müller (1964): rezultanta acţiunii unor factori extraindividuali şi supraindividuali
(câmpul gravitaţional, câmpul electromagnetic al pământului, lumina) asupra unităţii vii
• Diaconescu şi Veleanu (1977): funcţionalitatea normală sau modificată a organului
axial al corpului se răsfrânge asupra dispozitivului spaţial ca şi asupra unor parametri morfofiziologici ai diverselor viscere adăpostite în canalul rahidian (măduva spinării, rădăcinile nervilor spinali, meningele) sau în cavităţi ale trunchiului (organele toracice) • Definitie: este segmentul din SNC situat in canalul rahidian, pe care nu il ocupa complet nici in lungime si nici in largime. • cilindru de ţesut nervos, lung de 43-45 cm uşor turtit anteroposterior cu diametrul transversal de aproximativ 12 mm şi cel sagital de aproximativ 8-10 mm • cranial, maduva se continua cu bulbul dupa un plan orizontal, care trece anterior, la limita inferioara a decusatiei piramidelor si scheletic prin mijlocul arcului anterior al atlasului si a apofizei odontoide, iar posterior, deasupra arcului dorsal. VASCULARIZATIA • Maduva este irigata de un dublu sistem arterial: vase longitudinale din artera vertebrala (arterele spinale anterioare si posterioare) si vase transversale, simetrice, perechi, cu dispozitie metamerica (artere radiculare). Intre cele doua sisteme exista anastomoze din care pornesc arterele intramedulare ce iriga direct maduva. • De asemenea se descriu un grup de fibre, care leaga fundul de sac dural cu extremitatea inferioara a canalului vertebral- ligamentul sacro-dural. Fata sa interna prezinta cate 2 orificii pentru radacinile ventrale si dorsale ale nervilor rahidieni si este in raport cu arahnoida. • Vascularizatia arteriala este data de ramuri ale arterelor vertebrale, intercostale, lombare si sacrate. • Venele se varsa in plexul extradural. • Inervatia porvine din filete ale nervilor rahidieni si din filete simpatice, ce vin pe vase. • Arahnoida spinala-inveleste maduva de la gaura occipitala pana la nivelul a 2-a vertebra sacrata, unde se sfarseste tot in fund de sac. • Spatiul subarahnoidian spinal reprezinta prelungirea spatiului subarahnoidian cerebral, terminandu-se la S2, dupa ce a invelit nervii cozii de cal. • In acest spatiu se gasesc niste prelungiri ale pia-mater spinale spre arahnoida, unele pe linia mediana psoterioara-septul posterior al lui Schwalbe si altele pe partile laterale- ligamentele dintate. Aceste ligamente sunt sub forma unei bande fibroase intre cele 2 radacini ale nervilor rahidieni, prezentand o margine interna catre pia-mater si o margine crenelata ce se fixeaza pe dura-mater. • Pia-mater spinala, este mai putin vascularizata si mai groasa decat cea cerebrala pe care o continua. Inveleste maduva si-I adera intim, iar la nivelul conului terminal se prinde pe filum terminale. De la fata s aexterna pleaca spre arahnoida prelungirile amintite mai sus si trimite in plus prelungiri per nervii spinali, care se contopesc cu invelisul acestora. • Vascularizatia leptomeningelui spinal este asigurata de ramurile piameriene ale arterelor spinale, care formeaza un plex piamerian. • Inervatia este asigurata de filete radacinile posterioare ale nervilor rahidieni si din filete simpatice ce vin pe vasele sanguine.