APELE

• De reținut!
Amplitudinea termica este diferenta dintre valorile maxima si minima.
Daca temperatura maxima e 12 grade de ex. si minima e -5 grade,
amplitudinea=12-(-5)=17.
Europa are importante resurse de apă însă
neuniform repartizate!
• A) apele subterane se gasesc mai mult în centru , vest și est.
• B) apele curgătoare
- Apele care se varsă în Oc. Arctic, au scurgere redusă în sezonul rece, iar
pentru că în S e mai cald când se dezgheță, apar inundații.
- Apele care se varsă in Atlantic au scurgere bogata tot timpul anului
- Cele care se varsă în Mediterană, au scurgere bogată iarna și mai putină în
restul anotimpurilor
- Cele centrale, au ape mari primăvara și viituri de vară dar și ape mici de
toamnă și iarnă
- Cele care se varsă în Est –Marea Caspică cu ape mici iarna și vara și debite
bogate iarna
 FLUVIILE EUROPEI
• se varsă prin delte: Dunărea, Padul, Tibru, Rhonul și Vistula
• Se varsă prin estuare: Sena, Elba, Tamisa
• https://www.youtube.com/watch?v=TmjMUYZ5Lww
• http://www.profudegeogra.eu/joc_de_geografie/joc-de-localizare/europa
-2/joc-de-identificare-rauri-europa/
• https://www.geogra.ro/joc/europa_rauri/index.php
 DUNĂREA
• Dunărea . Din lungimea totală a fluviului ( 2860 km ) , un segment semnificativ , de 1075
km ( reprezentând 38% ) este limitrof sau traversează teritoriul țării noastre . Este al doilea
fluviu ca lungime și debit din Europa ( după Volga ) , dar cel mai important fluviu
internațional al continentului ; străbate continentul de la vest ( Munții Pădurea Neagră ) la
Est ( Marea Neagră ) , trece prin 10 țări ( Germania , Austria , Slovacia , Ungaria , Croația ,
Iugoslavia , România , Bulgaria , Republica Moldova – care este tangentă Dunării pe un
segment foarte scurt , Ucraina ) și patru capitale ( Viena , Bratislava , Budapesta , Belgrad ) .
Dunărea adună aproape toată rețeaua hidrografică a țării noastre și are o succesiune de
patru sectoare :
-  sectorul dintre Baziaș și Porțile de Fier ( Defileul Dunării ) ;
-  sectorul dintre Porțile de Fier și Călărași ( „Lunca” Dunării ) ;
-  sectorul dintre Călărași și Brăila ( „bălțile” Dunării ) ;
-  sectorul situat în aval de Brăila până la vărsare în mare ( Dunărea „maritimă” ) 
1. Sectorul Baziaș – Porțile de Fier ( Defileul Dunării ) , înaintea construirii sistemului
                   

hidroenergetic și de navigație de la Porțile de Fier , cursul Dunării în regim natural avea o serie de
caracteristici care s-au schimbat în forma sa actuală amenajată . Valea foarte îngustă , cu un adevărat
“defileu” , imprimă apei o viteză foarte mare formându-se vârtejuri care făceau navigația dificilă .
2.           Sectorul Porțile de Fier – Călărași este situat în sudul Câmpiei
         

Române . Datorită
reliefului jos și a luncii largi , Dunărea are o lațime considerabilă .

3.                   Sectorul Călărași – Brăila ( “bălțile” Dunării ) este

caracterizat de despărțirea  Dunării
în două brațe , care închid în interior incinte , inundabile în trecut .

4.                   Sectorul Brăila – Marea Neagră , denumit Dunărea

Maritimă , permite , în aval de Brăila ,
intrarea navelor maritime . În apropiere de Tulcea , Dunărea se
desparte în cele trei brațe : Chilia , Sulina și Sfântu Gheorghe 
LACURILE
• a) lacurile naturale
lacurile glaciare
• formate în regiunile acoperite de calota cuaternară: Ladoga, Onega (Rusia), Mazuriene (Polonia), Varern, Vattern, Malaren
(Suedia), Saimaa (Finlanda)
• formate în zonele montane înalte acoperite de ghețarii cuaternari/actuali: Geneva / Leman (Elveția), Zurich (Elveția),
Constantza/Bodensee (Germania/Elveția/Austria), Como, Garda, Maggiore (Italia), Bucura, Zănoaga, Lala, Buhăescu (România)
• lacuri tectonice: Marea Caspică (S=371.000 km, nivelul apei sub cel al Oceanului Planetar, la -28 m), L. Balaton
(Ungaria), L. Ohrid, L. Prespa (Macedonia/Albania)
• lacuri vulcanice: L. Nemi (Masivul Central Francez), L. Sf. Ana (România), L. Albano și L. Bolsena (Italia), în
Masivul Șistos Renan etc
• lacuri carstice - în Apuseni (Vărășoaia), în Alpii Dinarici
• lagune și limanuri - la Marea Neagră (Razim, Sinoe, respectiv limanul Nistrului), la Marea Baltică (laguna Vistula),
la Marea Nordului

•b) lacuri artificiale

hidroenergetice: L. Volgograd, L. Samara, L. Novgorod (pe Volga), Porțile de Fier (pe Dunăre), L. Țimleansk (pe
Don), L. Dnepropetrovk (pe Nistru)
 MAREA NEAGRĂ
Este o mare intracontinentală situată între Europa (la vest şi la nord) şi Asia
(la est şi la sud). Suprafaţa depăşeşte 450 mii km², fiind a două ca mărime
între mările intracontinentale.
Este un rest al unui vechi ocean – Oceanul Thetys, şi al Mării Sarmatice.
Glaciaţiunea a impus numeroase retrageri ale apelor, succedate de ridicări
ale acestora care se reflectă în terasele râurilor care s-au adâncit conform
cu nivelul zero al mării. Prăbuşirea scoarţei în dreptul strâmtorii Bosfor i-a
permis legătura cu Marea Mediterană.
• Relieful cuprinde trei trepte care coboară de la nivelul zero metri.
Platforma continentală este prima treaptă situată între 0 şi – 200 m.
Platforma continentală a participat prin caracteristicile sale la formarea
Deltei Dunării.
Abruptul continental (taluzul) este a doua treaptă situat între – 200 m şi
– 1500, -1800 m. Este apropiat de ţărm în partea sudică.
Câmpia abisală este ultima treaptă de relief între – 1500, -1800 m şi -
2211 (-2245) m, adâncimea maximă a mării. Are aspect neted.
Ţărmul este puţin ondulat. În partea nordică, Pen. Crimeea închide Marea
Azov în care se pătrunde prin Str. Kerci. Puţine insule se evidenţiază; I.
Şerpilor (Ucraina), I-le Sacalin (România). Golful Odessa şi Golful Sinop se
evidenţiază ca pătrunderi de apă în spaţiul uscatului.
• Curenţii marini sunt:
• curenţi de suprafaţa, creaţi de vântul de NE. Curenţii de suprafaţă împing spre sud
materialele evacuate de Dunăre creând grinduri.
• curenţii de compensaţie, sunt curenţi de schimb al apelor între Marea Neagră şi
Marea Mediterană. Au două direcţii: curentul de suprafaţă descarcă în Marea
Mediterană apele cu salinitate mai mică, iar curentul de adâncime aduce din
Marea Mediterană ape cu salinitate ridicată
• TEMPERATURA APELOR, 9 grade Celsius la adâncime
• SALINITATE- Stratul de suprafaţă are o salinitate de scăzută de 15-16 ‰,
iar stratul de adâncime are o salinitate de 22-23 ‰.
• Flora se compune din diferite tipuri de alge – roşii, albastre, brune situate până la 7-8
m adâncime atât cât mai pătrunde lumina.
Fauna include peşti, precum sturioni (nisetrul, cega, morunul,
păstruga), guvizi, scrumbii, rechini etc. Mamifere rare trăiesc în Marea
Neagră: delfinul şi foca de Marea Neagră.
• Țările riverane : România , Ucraina, Fed.Rusă , Georgia, Turcia, Bulgaria.

• Orașe cu rol portuar / balnear :

• Constanța, Mangalia (România) ;
• Varna, Burgas (Bulgaria);
• Batumi, Suhumi (Georgia) ;
• Odessa (Ucraina);
• Soci (Rusia);
• Istanbul, Samsun (Turcia).
• https://www.toporopa.eu/ro/mari_europa.html
• https://www.toporopa.eu/ro/munti_europa.html