L'Esprit Critique

Lectura critică
a
literaturii medicale

Prof. dr. Cipriana Ştefănescu

Disciplina de Biofizică şi Fizică medicală
Facultatea de Medicină
 Plan (1)
1. De ce este necesară lectura critică în
medicină?
2. Cine trebuie să cunoască şi să aplice
lectura critică?
3. Peer-review-ul (lectura critică d.p.d.v. al
redactorilor revistelor în care publicăm)
4. Lectura critică d.p.d.v. al cititorului (in
relatie cu scopul utilizatorului)
5. Lectura critica în relaţie cu tipul articolului
 Plan (2)
6. Reguli generale ale lecturii critice:
 Titlul
 Rezumatul
 Capitolul introductiv, ipoteza de lucru,
obiectivele
 Materialul şi metoda
 Rezultatele
 Discuţiile
 Referinţele bibliografice
 Plan (3)

7. Grile de lectură
8. Câteva exemple
9. Bibliografie
1. De ce este necesară lectura critică
în medicină?
O posibilă abordare
Există o mulţime de cărţi de medicină
Chiar trebuie să mai citesc ŞI
articole medicale?

Nu
Pot să supravieţuiesc utilizând doar
informaţii de tip textbook ?
Da (?!)
De ce trebuie să consult periodic
reviste medicale?
Pentru a fi la zi cu progresele recente în
medicină.

Pentru a determina dacă o nouă metodă

de diagnostic sau terapie nouă ar fi utilă
pentru pacientul meu.

pentru a-mi redacta teza de doctorat…

 Rolul motivaţiei (“?”)
Fapt: să citeşti doar de dragul de a citi nu are
sens.
Trebuie să ai o “motivaţie” pentru a citi .
Această motivaţie nu trebuie să fie presiunea
şefului.
Trebuie să citeşti pentru a răspunde unei
anumite întrebări pe care o ai în minte.
Aceste “?” sunt generate de lucrul de zi cu zi în
domeniul tău.
Dacă medicina nu ar progresa nu ar fi nevoie de
lectură critică
Dar …
- numărul revistelor medicale: >200000, greu
de apreciat, ca urmare a ratei de dispariţie/apariţie;
peste 36600 incluse în PubMed; peste 7000 ISI.
- numărul articolelor medicale, în totalitate,
creşte şi mai mult
“PubMed is a service of the U.S. National Library of Medicine that
includes over 18 million citations from MEDLINE and other life science
journals for biomedical articles back to 1948”.
 Medicul trebuie să-şi actualizeze
cunoştinţele continuu:
Contradicţia timp finit / abundenţa informaţiei

O căutare prin cuvinte cheie într-o bază

de date pe internet (PubMed):

Ex. Prostate cancer – 78298 art. in ian 2009/

faţă de 64342 în2008 / 82966 la
30.11.09
Prostate cancer therapy – 42189 art. in ian 2009 /
faţă de 35562 în2008
Tipuri de publicaţii:
- reviste cu peer review
- reviste de publicitate – ex. Revue du practicien,
Concours medical (articole comandate şi remunerate)
- presa de informare - Quotidien du médecin,
Impact médecin (publică ceea ce face ca revista să se
vândă, în relaţie şi cu sponsorii)

Lipsa cunoaşterii principiilor unei lecturi critice rapide este

în relaţie şi cu tipul de reviste accesate mai frecvent pe
Internet
 Site-uri de reviste medicale consultate
pe o perioadă de 7 zile
(Barometru Stethos-Parmaceutiques, nov. 2002)

Quotidien du médecin 30%

Le Généraliste 16%
Impact Médecin 7%
New Engl J Med 4%
JAMA 3%
BMJ 2%
Lancet 1%
 Dezvoltarea domeniului lecturii critice:
ex. Franţa: introducerea probei de lectură critică, în
2000, la examenul naţional clasant (echiv.
Rezidenţiatului)

Metodă bazată pe cea propusă de Universitatea

McMaster (Users’ guide to the medical literature,
A manual for evidence –based clinical practice,
JAMA Press 2002)
 Proba de lectură critică
- examen naţional clasant
« Să formeze medici
practicieni capabili să citească
obiectiv şi critic literatura de
specialitate care prezintă
rezultate ştiinţifice, pentru a le
permite exploatarea rezonabilă
a acestor rezultate în practica
medicală »
 Proba de lectură critică
- examen naţional clasant: 3 ore
Probă de redactare pe baza unui "I have no special talents,
I am only passionately
articol ştiinţific original, cu curious“.
subiect din programă, în limba
maternă
6-10 întrebări în relaţie cu
articolul
Redactarea unui rezumat
structurat = 30 % din nota finală
a examenului.
?
 Obiective studiate

Evaluarea unui tratament

Studiu diagnostic
Evaluarea unui procedeu de depistare
Studiu prognostic (evaluarea unor factori
care influenţează evoluţia bolii)
Studiu etiologic (cercetarea unui raport de
cauzalitate)
Excluse: review-urile, meta-analizele.
 Medicina bazată pe dovezi

A New Approach to Teaching the Practice

of Medicine
Evidence-Based Medicine Working Group (G. Guyatt,
Chair)
Mc Master University, Hamilton

JAMA 1992; 268:2420-2425

 Evidence-based medicine Working Group
JAMA 1992, 268:2420-2425

Medicina bazată pe dovezi

Paradigma nouă
Paradigma veche
- Accesul la informaţie
- Transmiterea pasivă a informaţiei medicale
- Lectura critică
- Fiziopatologia
-Utilizarea rezultatelor studiilor în decizia personală
- Experienţa personală

-- Reactualizarea continuă a cunoştinţelor personale

 Bazele teoretice ale EBM
Pentru a detecta cel mai bun tratament pentru o boala este
suficientă aplicarea tratamentelor la acelaşi număr de
pacienţi, păstrând identice cirumstanţele.

Superioritatea tratamentului va fi cu atât mai evidentă cu

cât numărul pacienţilor studiaţi va fi mai mare, iar calculele
vor demonstra superioritatea sa probabilistică în raport cu
alte tratamente.
Laplace (1819)
Essai philosophique, Œuvres VII, LXXVII
 Practica EBM

1. Formularea unor întrebări la care studiul

să poată să aducă un răspuns
2. Căutarea de dovezi în literatura medicală
3. Analiza critică a literaturii ştiinţifice
4. Aplicarea rezultatelor în practica medicală,
pentru beneficiul pacientului.
 Ok … Problema medicală:
Doamna X este o pacientă cu HTA veche, şi vine la
consult periodic. Are 76 de ani, locuieşte singură dar
familia locuieşte în apropiere. Face lungi plimbări
săptămânale şi are o viaţă activă la biserică.

Hipertensiunea ei este bine controlată cu beta-blocante

şi pacienta este mulţumită cu această terapie. Totuşi,
fiul ei, pacientul unui alt medic, a fost recent
diagnosticat cu hipertensiune şi i s-a recomandat Enap.

Fiul i-a spus mamei să întrebe medicul dacă nu cumva

Captoprilul ar fi o medicaţie mai bună şi pentru dânsa.
Cum să rezolvi problema acestui pacient?
Modalitatea veche
Discuţi cu medicul primar/şeful de clinică .
Discuţi cu alţi colegi.
Iei decizii proprii, independent.
Poţi spune pacientei:
- Bine .. Hai să vedem cum vă veţi simţi dacă luaţi Captopril
sau
- Imm .. Vă simţiţi bine cu beta-blocantul, e ieftin, de ce ne-
am complica? … Decizie bazată pe:
Experienţa clinică (observaţii nesistematizate).
Înţelegerea bazelor fiziopatologice ale bolii.
Opinia unui colaborator bine informat.
Modalitatea nouă, bazată pe
EBM
Caută în literatura de specialitate.
Alege cele mai relevante referinţe.
Evaluează critic articolele .
Aplică informaţiile obţinute la pacient.

Dar aceasta nu înlocuieşte:

Experienţa clinică, înţelegerea aspectelor fiziopatologice,
precum şi opinia unui expert cu experienţă.
2. Cine trebuie să cunoască
şi
să aplice lectura critică?
2 “utilizatori”:

A.- membrii comitetelor de lectură (reviste cu peer

review)

B.- cititorul: dvs., eu – medicul practician,

cercetătorul, doctorandul, studentul la medicină…
 Obiective comune / separate:
Obiective comune:
- să citească repede pentru a câştiga timp
- să aleagă esenţialul

Obiective separate:
–Lectură aprofundată (A) / lectură rapidă (B)
–A: să verifice originalitatea şi veridicitatea
datelor
3. Peer review-ul
(lectura critică d.p.d.v. al
redactorilor revistelor în
care publicăm)
 PEER-REVIEW - exemplu:
1. Lucrarea conţine elemente de noutate ?
2. Aduce informaţii importante despre un subiect abordat anterior ?
3. Există lucrări similare publicate în ultimii 5 ani?
4. TITLUL – este elocvent pentru conţinut ?
5. CUVINTELE CHEIE – sunt corecte şi adecvate ?
6. REZUMATUL– respectă structura standard, este concis şi clar?
7. MATERIALUL / METODA– sunt prezentate şi explicate în mod clar ?
8. REZULTATELE – sunt clare şi prelucrate statistic adecvat ? Răspund ipotezei
formulate?
9. DISCUŢIILE – rezultatele sunt discutate într-o manieră adecvată, în raport de
lucrările publicate de către alţi autori ?
10. CONCLUZIILE – sunt susţinute de către datele prezentate ?
11. Referinţele bibliografice sunt exacte, de actualitate, redactate corect ?
12. Lucrarea este prea lungă sau prea scurtă ?
13. Lucrarea este clară şi sistematizată ?
14. Redactarea lucrării este corectă ?
15. Iconografia este adecvată, clară şi în relaţie cu textul ?
16. Sunt respectate regulile etice, studiul are acordul comitetului de etică?
Cursul de “Etica Cercetarii” din cadrul Scolii Doctorale se va desfasura in perioada 9-11
noiembrie 2009, intre orele 14-19, in Amfiteatrul Institutului de Medicina Legala din Iasi.
PREZENTA DOCTORANZILOR ANULUI I ESTE OBLIGATORIE !
"The peer-review process is good at picking
up poorly designed studies, but it is not
designed to pick up fabricated research“.

"Just as in society you cannot always prevent

crime, in science you cannot always prevent
fabrication."
Ciclul informaţiei ştiinţifice
4. Lectura critică d.p.d.v. al cititorului

Obiective
Reguli
Întrebări
Lectura critică pe capitole:
– LECTURĂ RAPIDĂ
– LECTURĂ DETALIATĂ
 OBIECTIVE:
Obiectivele lecturii critice pentru cititor
Deprinderea tehnicii de lectură rapidă
– Nu citiţi ceea ce nu este util pentru practica dvs. sau ceea ce include o
metodologie falsă.
– Învăţaţi unde să căutaţi informaţia într-un articol.

Lectura critică se bazează pe cunoştinţe

metodologice serioase
– Randomizare, metode statistice, indici de dispersie... (modul IV:
biostatistica în cercetarea medicală)

Utilizarea datelor în rezolvarea cazurilor clinice

– Confruntarea medicului/ cercetătorului/ studentului cu multitudinea
mesajelor şi a răspunsurilor pentru o anumită problemă de cercetare.
Decizia în situaţii de incertitudine.
– Traducerea mesajului pentru pacient.
REGULI: Lectura critică a unei publicaţii medicale:
6 reguli de bază
1. Sa ştii ce vrei / ce trebuie să citeşti
2. Să nu fii orbit de prestigiul revistei (dar să ţii cont
iniţial)
3. Să nu fii orbit de prestigiul autorilor (dar să ţii
cont iniţial)
4. Să cunoşti regulile lecturii rapide pentru a elimina
ceea ce este inutil
5. Să ştii să aplici o grilă de lectură
6. Să ai cunoştinţe de epidemiologie clinică
 INTREBĂRI:
5 întrebări care trebuie puse (utilitate practică):
1.Este un articol care raportează un studiu original sau
un review ?
2.Care sunt: obiectivul studiului şi întrebarea (ipoteza
de lucru?)
3.Metodologia este verificată ?

4.Care sunt rezultatele?

5.Ce aduc rezultatele studiului pentru pacientul meu ?
Lectura critică pe capitole
Citiţi titlul/cuvintele cheie
LECTURĂ RAPIDĂ

Interesant(e) nu
şi/sau util(e)?
NU
da
Citiţi rezumatul PIERDEŢI

Rezultatele sunt nu TIMPUL:

utile?
EXCLUDEŢI
da

Apreciaţi tipul studiului ARTICOLUL

(material, metodă, rezultate)

Rezultatele sunt aplicabile

în domeniul în care lucraţi? nu
 LECTURĂ DETALIATĂ

IDENTIFICAŢI: 

1°) Subiectul articolului medical printre

următoarele: evaluarea unei proceduri
diagnostice, a unui tratament, a unui program de
depistare, estimarea unui prognostic, anchetă
epidemiologică. 
 

2°) ”Întrebarea” la care autorii îşi propun să

răspundă (ipoteza de lucru).
ANALIZAŢI METODOLOGIA (MATERIAL ŞI METODĂ)
a) Populaţia studiată :
   
3°) Identificaţi
3°)  caracteristicile populaţiei studiate şi ale populaţiei la care
se vor putea aplica concluziile studiului.
 
4°) Analizaţi modalităţile de selecţie ale pacienţilor, criteriile de includere
şi de excludere.  
 
5°) Identificaţi tehnica de randomizare şi verificaţi coerenţa sa.  
 
6°) Evaluaţi posibilitatea de comparare a loturilor supuse studiului (lotul
martor/lotul studiat)
 
7°) Discutaţi evoluţia loturilor de pacienţi, studiată în relaţie cu numărul
de pacienţi incluşi.
 b) Metodele 
 
8°) Asiguraţi-vă că metoda utilizată este coerentă, se
adaptează scopului propus, va putea aduce rezultate
pentru întrebarea iniţială.  

9°) Verificaţi dacă metodele de analiză statistică sunt

adaptate studiului şi mărimii loturilor de pacienţi utilizate
 
10°) Verificaţi respectarea regulilor de etică medicală.
 ANALIZAŢI MODUL DE PREZENTARE
AL REZULTATELOR 

11°) Analizaţi prezentarea, precizia şi claritatea

tabelelor şi figurilor, coerenţa cu textul şi utilitatea
lor.
 
12°) Analiza statistică: verificaţi prezenţa indicilor de
dispersie care să permită aprecierea variabilităţii
datelor.
 Analizaţi critic discuţiile şi concluziile
13°) Natura şi precizia criteriilor de judecată a rezultatelor  

14°) Criteriile de variabilitate prezentate şi cele care ar mai fi putut fi luate în

considerare.

15°) Logica discuţiilor şi gradul de structurare. Identificaţi ce aduc datele din

literatură în relaţie cu rezultatele studiului. Care este opinia personală a
autorului.
 
16°) Semnificaţia statistică a rezultatelor.  

17°) Importanţa clinică a rezultatelor. 

 
18°) În ce măsură rezultatele răspund ipotezei iniţiale. 
 
19°)  În ce măsură concluziile sunt justificate de rezultatele obţinute.
 5. Lectura critica
în relaţie
cu tipul articolului

Articole originale
Articole de sinteză
Editoriale, puncte de vedere,
corespondenţe
Tipuri de studii
6. Reguli generale ale lecturii critice
pentru un articol original
 Structura unei publicaţii originale
(structura IMRAD)

Introducere
Material şi metodă
Rezultate
Discuţii
+ Bibliografie
Rezumat standardizat

Rezumatele standardizate sunt mai imformative decât cele

22 nestandardizate (Hayward RSA, JAMA 1993;118:731)
 Informaţii
generale

De unde provine
studiul, cine şi ce
formaţie au
autorii, revista
Titlul

?
Titlul este sugestiv, în
conformitate cu
întrebarea propusă?
- Factorul studiat
(intervenţia, ce s-a studiat)
- Criteriul de judecată
- Planul experimental
- Populaţia studiată
Performanţa computer
tomografiei într-o
populaţie neselecţionată
de bolnavi consultaţi
pentru o suspiciune de
embolie pulmonară
PERRIER A et al.
Ann Intern Med 2001;135:88
 intervenţia (ce s-a studiat/utilizat) ?
 criteriul de judecată (pentru ce anume s-a utilizat)?
 planul experimental (cum s-a studiat)?
 populaţia (pe ce populaţie s-a studiat)?
 Intervenţia: Criteriul de judecată: Planul experimental
ce s-a studiat/utilizat? substratul

Populaţia
 Exemplu

Versiune publicată
« Strategii de depistare a hepatitei virale C în medicina de
familie: rezultatele unui studiu randomizat bicentric »

Versiune propusă
« Depistarea hepatitei C: un studiu randomizat cu
date provenind de la 184 medici de familie din
Doubs şi l’Ile de France »
 Rezumatul

Abstract art Abstract Autumn,Dougall

(… the abstract)
Rezumat standardizat
Obiective
– Context
– Obiective propriu-zise
Material şi metodă
– planul experimental
– loc
– populaţie
– intervenţie
– criterii de evaluare
Rezultate
Concluzii
 Exemplu:

Penicillin for acute sore throat in children:

Randomised, double blind trial

The Journal of Pediatrics, Volume 145, Issue 1,

Pages 136-137
P. Little
OBJECTIVE: To assess the effectiveness of penicillin for three days and
treatment for seven days compared with placebo in resolving symptoms in
children with sore throat. DESIGN: Randomised, double blind, placebo
controlled trial. SETTING: 43 family practices in the Netherlands.
PARTICIPANTS: 156 children aged 4-15 who had a sore throat for less than
seven days and at least two of the four Centor criteria (history of fever,
absence of cough, swollen tender anterior cervical lymph nodes, and tonsillar
exudate). Interventions Patients were randomly assigned to penicillin for
seven days, penicillin for three days followed by placebo for four days, or
placebo for seven days. MAIN OUTCOME MEASURES: Duration of symptoms,
mean consumption of analgesics, number of days of absence from school,
occurrence of streptococcal sequelae, eradication of the initial pathogen, and
recurrences of sore throat after six months. RESULTS: Penicillin treatment
was not more beneficial than placebo in resolving symptoms of sore throat,
neither in the total group nor in the 96 children with group A streptococci. In
the groups randomised to seven days of penicillin, three days of penicillin, or
placebo, one, two, and eight children, respectively, experienced a
streptococcal sequela. CONCLUSION: Penicillin treatment had no beneficial
effect in children with sore throat on the average duration of symptoms.
Penicillin may, however, reduce streptococcal sequelae.
 Partea introductivă
Problema de studiat şi justificarea
Ipoteza de lucru
Obiectivul studiului
 Obiect, întrebare, plan experimental

Care este obiectul studiului? Este acesta

enunţat clar?

Care este întrebarea studiului? Este aceasta

enunţată clar?

Care este planul experimental?

 Identificaţi:
1. Intervenţia sau factorul studiat (test,
medicament, tratament ...)
2. Criteriul de judecată (eveniment clinic,
boala de diagnosticat…)
3. Planul experimental
4. Populaţia (contextul)
« Raportăm rezultatele unui studiu controlat randomizat
deschis al cărui scop este să determine dacă o doză fixă
de heparină cu greutate moleculară mică este superioară
unui tratament cu warfarină pentru prevenirea trombozei
venoase secundare la pacienţi cu neoplasm şi tromboză
venoasă. »
- Intervenţia ?
- Criteriul de judecată ?
- Planul experimental ?
- Populaţia ?
Source : Meyer G et al. Archives of Internal
Medicine 2002;163:1729
3. Planul experimental 1. Intervenţia

« Raportăm rezultatele unui studiu controlat randomizat

deschis a cărui scop este să determine dacă o doză fixă de
heparină cu greutate moleculară mică este superioară unui
tratament cu warfarină pentru prevenirea trombozei
venoase secundare la pacienţi cu neoplasm şi tromboză
venoasă.  »

4. Populaţia
2. Criteriul
 The Sleep Cohort Study is a population-based prospective
study using overnight polysomnography to investigate the
epidemiologic features of sleep-disordered breathing. We
estimated the age-specific prevalence of sleep-disordered
breathing among middle-aged men and women, analyzed the
spectrum of severity, and investigated age, sex, and obesity as
risk factors.

- Intervenţia ?
- Criteriul de judecată ?
- Planul experimental ?
- Populaţia ?

Young T et al. NEJM 1993;328:1230

 3. Planul experimental 1. Intervenţia
2. Criteriul

The Sleep Cohort Study is a population-based prospective

study using overnight polysomnography to investigate the
epidemiologic features of sleep-disordered breathing. We
estimated the age-specific prevalence of sleep-disordered
breathing among middle-aged men and women, analyzed the
spectrum of severity, and investigated age, sex, and obesity
as risk factors.

Young T et al. NEJM 1993;328:1230

4. Populaţia
« We now report the sensitivity, specificity, and
positive or negative predictive value of a one-time
fecal occult-blood test for detecting advanced
neoplasia and examine whether combining such a
test with an examination of the distal colon
increases the rate of detection of advanced
neoplasia »
 1. Intervenţia

« We now report the sensitivity, specificity, and positive or

negative predictive value of a one-time fecal occult-blood
test for detecting advanced neoplasia and examine whether
combining such a test with an examination of the distal colon
increases the rate of detection of advanced neoplasia »

3. Planul experimental
2. Criteriul

4. Populaţia?

Source : Lieberman DA, NEJM 2002

Obiectul Întrebarea Planul experi-
mental

Evaluarea Care este eficacitatea Studiu

eficienţei unei unui tratament de 7 zile controlat
terapii în angină comparativ randomizat
unui tratament de 3 zile
şi comparativ lipsei
tratamentului?
 Obiectul Întrebarea Plan
experimental
Evaluarea Care este performanţa Studiul caz-
unui test diagnostică a unui martor
diagnostic scanner spiral în
diagnosticul de embolie
pulmonară ?
Ipoteza de lucru
Materialul şi metoda
Populaţia (includere, excludere),
Locul studiului,
Randomizarea,
Tehnicile utilizate,
Schema experimentală,
Criterii de judecată,
Metodologia de analiză statistică,
Aspectele etice.
Criteriile de includere sunt precise?
Modul de recrutare a pacientilor este precizat?
Sunt precizate detalii despre tipurile de pacienti?
Verificati efectivele de pacienti (se regasesc in
tot articolul?)
 Performance du scanner
spiralé dans une population
non sélectionnée de
malades consultants avec
une suspicion d’embolie
pulmonaire
PERRIER A et al.
Ann Intern Med
2001;135:88
 Ginkgo for memory
enhancement. A
randomized control trial.
Solomon et al. JAMA
2002;288:835
Rezultatele
În exprimarea rezultatelor se respectă
criteriile de judecată?
Sunt utilizate teste statistice? Sunt acestea
adecvate?
Tabelele şi figurile sunt clare şi au relaţie cu
textul?
 Analiza statistică

1. Testul ales reflectă tipul de date analizate ?

2. Testul ales este cel mai adecvat pentru analiza
variabilităţii datelor ?
3. Rezultatele sunt analizate după protocolul enunţat ?
4. Dacă au fost alese teste statistice mai puţin
cunoscute, autorul a justificat alegerea lor?
Teste Diagnostice - Sensibilitate, Specificitate, valoare
predictivă pozitivă şi negativă…
Studii caz-control – Odds Ratio (OR), diferenta

Cohortă şi Studiu controlat et randomisat (RCT) – Risc

relativ (RR) Reducere Relativă a riscului (RRR),
Reducere absolută a riscului (RAR)
Capitolul « discuţii »
Sunt discutate principalele rezultate ?
Sunt discutate punctele « forte » şi punctele slabe
ale studiului ?
Este discutat locul studiului, prin rezultatele sale
faţă de rezultatele altor autori ?
Sunt discutate implicaţiile clinice şi de sănătate
publică ?
Sunt discutate alte direcţii de cercetare, viitoare ?
 Variabilitatea rezultatelor

1. Sunt luate în discuţie principalele cauze de

variabilitate a rezultatelor ?
2. S-a ţinut cont de acestea ?
3. Consideraţi că ar mai putea exista şi alte cauze de
variabilitate?
4. Este posibil ca aceste cauze de variabilitate să
invalideze rezultatele?
Exemplu: Kiviluoto T et al.Randomised trial of
laparoscopic versus open cholecystectomy
for acute and gangrenous cholecystitis.
Lancet. 1998;351:321-5.

“Laparoscopic cholecystectomy : All operations were done by

the investigators […]. Open cholecystectomy (OC) : The
operations were done by staff surgeons (six patients) and
senior residents in gastroenterological surgery (25 patients).”
 Exemplu : JF Viel, BMJ. 1997
Facteurs de risque de la leucémie infantile à proximité de La Hague

« Data were collected from parents by way of face to face

interviews at home…Two trained interviewers administered a
detailed structured questionnaire that included information on
sociodemographic data, medical history, residential history,
lifestyle (recreational activities on beaches, consumption of local
fruit and vegetables, drinking of raw milk, drinking well water,
exposure to electromagnetic fields), and occupational exposure
of parents before the child's conception, during pregnancy, and
after the birth. »
 Analiza critică a referinţelor
Forma :
– Stilul « Vancouver »
– Referinţele bibliografice sunt prezentate în
ordinea citării în text
– Denumirea revistelor este abreviată conform
abrevierilor clasice
– Pot fi citate doar documente publicate sau uşor
accesibile pe INTERNET
Conţinutul :
- Pentru toate faptele şi datele ştiinţifice prezentate
trebuie citate referinţe bibliografice.
7. GRILE DE LECTURĂ
 BIBLIOGRAFIE
Dudley H. The presentation of original work in medicine and biology. Churchill
Livingstone, 1977.
Jolly D, Ankri J, Chapuis F, Czernichow P, Guillemin F, Lecture critique d’articles
médicaux. Masson, Paris, 2005.
Murrell G, Huang C, Ellis H, Research in medicine. A guide to writing a thesis in the
medical sciences. Cambridge University Press, 1990.
Gagnon R. Évaluation méthodologique des essais cliniques: utilisation de grilles. Le
médecin du Québec, 1993, 28(1): 33-47.
Greenhalgh, Trisha. How to read a paper : the basics of evidence based medicine.
BMJ Publishing Group London, 2006,
Salmi LR. Lecture critique et rédaction médicale scientifique : comment lire,
rédiger et publier une étude clinique ou épidémiologique. Elsevier, Paris, 2002.
Malinovski JM, Pain L, Juvin P, Langeron O, Riou B, Martin C. Aidé a la lecture
d’une étude scientifique. Comité des référentiels cliniques de la Société française
d'anesthésie et de réanimation. Annales françaises d'anesthésie et de réanimation,
2000, 19(3):209-16.
Casteel CP, Mortillaro NA, Taylor AE. Teaching effectiveness analysis plan applied
to lectures in medical physiology. Advan Physiol Edu 1989, 256: 3S-8S.
www.spim.jussieu.fr