Aspecte moderne de clasificare a

bolii parodontale
Gingivitele induse de biofilm.
Particularitățile formelor clinice de gingivite cronice de etiologie microbiană
în combinație cu alți factori locali și sistemici asociați.

Bagmanean Așot
Clasificarea afecțiunilor parodonțiului
marginal, după cauzele care le-au produs,
factorii favorizanți, aspectul clinic și
paraclinic, reprezintă o bază sigură și necesară
de diagnostic, prognostic și tratament
corespunzător și eficient. Aprecierea entității
nozologice, a modificărilor patologice în
țesuturile parodontale, pot fi structurate
numai într-o clasificare bine gândită,
argumentată științific, care include tot
complexul de elemente ce ar permite
stabilirea unui diagnostic cât mai exact, care
are și un plan de tratament complex.
Clasificarea clinică a afecțiunilor parodontale (după T.
Lemețkaia)
Entități nozologice Caracteristicile clasificării
GINGIVITE Inflamaţia parodonţiului (gingivitele, parodontitele)

Gingivita catarală Evoluţia procesului: acută, cronică, în acutizare.

Extinderea procesului: localizată, generalizată.

Gingivita ulcero-necrotică Evoluţia procesului: acută

Extinderea procesului: localizată, generalizată.

Gingivita hipertrofică Evoluţia procesului: cronică, acutizată

Răspândirea procesului: localizată, generalizată.
Forme clinice: edematoasă, fibroasă Forme de manifestare: ușoară, medie și gravă – se
apreciază după nivelul de hipertrofie gingivală
Clasificarea clinică a afecțiunilor parodontale (după T.
Lemețkaia)
Entități nozologice Caracteristicile clasificării
PARODONTITA Evoluția procesului: acută, cronică, acutizare,
abces, remisiune.
Extinderea procesului: localizată, generalizată

Gradul ușor Resorbția de origine inflamatoare a corticalei

septului interalveolar și/sau scăderea înălțimii
septului interalveolar cu 1/3 din lungimea rădăcinii
dintelui

Gradul mediu Resorbția de origine inflamatoare a osului septului

interalveolar până la ½ din lungimea rădăcinii

Gradul grav Resorbția peste 2/3 din lungimea rădăcinii dintelui

Clasificarea clinică a afecțiunilor parodontale (după T.
Lemețkaia)
Entități nozologice Caracteristicile clasificării
Parodontoza Afecțiunile distrofice ale parodonțiului
Evoluția procesului: cronică, remiusiune
Extinderea procesului: generalizată
Gravitatea procesului: ușor, mediu, grav

Parodontoliza Liza progresivă a țesuturilor parodontale

Gravitatea procesului: ușor, mediu, grav.
Către grupul de afecțiuni cu originea histocitozei X – se
atribuie sindroamele Papillon-Lefevre

Parodontoamele Tumorile și Pseudotumorile

În acest grup sunt incluse afecțiuni cu etiologie diversă,
toate evoluează cronic. Chistul și epulisul pot evolua și
cu perioade de acutizare, dar numai localizat,
fibromatoza poartă un caracter generalizat.
Clasificarea bolilor parodontale a Catedrei de
Parodontologie București
Gingivite: – induse de placa bacteriană specifică
- induse de placa bacteriană speficică și influențate de factori locali
și generali: stări fiziologice (pubertate, sarcină), boli sistemice, administrarea de
medicamente (antagoniști de calciu, ciclosporine)
- care nu sunt induse de placa bacteriană specifică: gingivita
hiperplazică ereditară, gingivite descuamative, gingivita și gingivostomatita
herpetică, micotică, aftoasă, alergică etc.
Clasificarea bolilor parodontale a Catedrei de
Parodontologie, Bucureşti
Parodontite:
- Parodontite marginale cronice: parodontita marginală cronică
superficială, parodontita marginală cronică profundă lent progresivă,
parodontita marginală profundă ulcero-necrotică, parodontita marginală rebelă
la tratament, parodontita distrofică.
- Parodontite agresive.
Manifestări gingivo-parodontale în SIDA.
Manifestări ale traumei ocluzale şi ale lipsei contactului ocluzal.
Tumori gingivo-parodontale benigne şi maligne.
Retracţia gingivală.
Clasificarea OMS
K05 – Gingivita și Bolile parodontale:
K05.0 Gingivita Acută
K05.1 Gingivita Cronică
K05.2 Parodontita marginală acută
K05.3 Parodontita marginală cronică
K05.4 Parodontoza
K05.5 Alte tipuri de boli parodontale
K05.6 Boli parodontale de etiologie necunoscută
Clasificarea bolilor și stărilor parodontale(2018):
Sănătatea parodontală, boli și stări gingivale:
 Sănătatea parodontală și sănătatea gingivală
 Gingivite induse de biofilm dentar
 Boli gingivale neinduse de biofilmul dentar
Clasificarea bolilor și stărilor parodontale(2018):
Parodontite:
 Boala parodontală necrotizantă
 Parodontite
 Parodontite ca manifestări ale bolilor sistemice
Clasificarea bolilor și stărilor parodontale(2018):
Alte stări ce afectează parodonțiul:
- Boli și stări sistemice care afectează țesuturile de susținere parodontale
 Abcese parodontale și leziuni endoparodontale
 Diformități și stări mucogingivale
 Forțe ocluzale traumatice
 Factori legați de dinți și proteze dentare
Sănătatea parodontală,boli și stări gingivale
Sănătatea parodontală și sănătatea gingivală:
a) Sănatatea gingivală clinică în cazul unui parodonțiu indemn
b) Sănătatea gingivală clinică în cazul unui parodonțiu redus
i. Pacient parodontopat stabil
ii. Pacient neafectat parodontal
Gingivite induse de biofilmul dentar:
c) Asociate doar cu biofilmul dentar
d) Mediate de factori de risc sistemici sau locali
e) Măriri de volum gingivale influențate de medicație
Boli gingivale neinduse de biofilmul dentar: Tulbulări genetice/de dezvoltare; Infecții
specifice; Stări/afecțiuni inflamatorii și imune; Procese reactive; Neoplasme; Boli endocrine, de
nutriție și metabolice; Leziuni traumatice; Pigmentare gingivală
Parodontite
Boli parodontale necrozante: Gingivite necrozante; Parodontite necrozante; Stomatite necrozante
Parodontite ca manifestări ale bolilor sistemice: Clasificarea acestor parodontite trebuie bazată pe
boala sistemică primară conform cu codurile Clasificării Statistice Internaționale a Bolilor și a Problemelor
Legate de Sănătate (ICD)
Parodontite:
a) Stadii: Bazate pe severitatea și complexitatea tratamentului
Stadiul I: Parodontite incipiente
Stadiul II: Parodontite moderate
Stadiul III: Parodontite severe cu potențial de pierdere dentară
Stadiul IV: Parodontite severe cu potențial de pierdere a întregii dentiții
b) Extinderea și distribuirea: localizată, generalizată, distribuire molari-incisive
c) Grade: Prezența sau riscul progresiei rapide, anticiparea răspunsului la tratament
i. Gradul A: Rata redusă a progresiei
ii. Gradul B: Rata moderată a progresiei
iii. Gradul C: Rata rapidă a progresiei
Alte stări care afectează parodonțiul
I. Boli și stări sistemice care afectează țesuturile de susținere parodontale
II. Abcese parodontale și leziuni endo-parodontale
III. Diformități și stări mucogingivale
IV. Trauma ocluzală
V. Factori legați de starea dinților și prezența lucrărilor protetice
Gingivitele induse de biofilm
Gingivitele prezintă cea mai mare prevalență și incidență în clinica bolilor parodonțiului
marginal. Principalele semne clinice sunt: sângerarea produsă cu ușurință în numeroase
circumstanțe: periaj, masticație, sucțiune voluntară sau chiar spontan; modificări de
culoare, de aspect; pierderea texturii de ”gravură punctată”, modificarea consistenței;
modificări de volum. Unii pacienți acuză senzații de prurit, usturime gingivală sau chiar
ușoare dureri, mai frecvent la periaj, uneori în cursul masticației și foarte rar dureri
apărute în mod spontan.
Gingivitele induse de biofilm
Manifestări radiologice:
- În mod obișnuit, starea de gingivită nu se însoțește de modificări radiologice,
astfel încât creasta marginală a osului alveolar se situează la o distanță,
considerată normală, de 2-3 mm de joncțiunea smalț-cement.
Aspecte microbiologice:
- Literatura de specialitate consemnează aserțiunea că toate bacteriile, patogene
sau nepatogene, care sunt prezente în placa bacteriană supra- și subgingivală
pot produce, în circumstanțe favorabile, manifestări clinice de gingivită. Cu
toate acestea, cel mai frecvent invocate în apariția gingivitelor sunt bacteriile
din genurile Actinomyces și Fusobacterium.
Gingivitele induse de biofilm
Aspecte histopatologice:
- În gingivite, joncțiunea gingivo-dentară este, în
esență, integră și asigură o buna fixare a gingiei de
dinte la un nivel corespunzător vârstei, gradului de
erupție, stării constituționale și celorlalte circumstanțe
descrise la morfologia gingivală. Se pot observa însă
eroziuni și microulcerații ale epiteliului sulcular care
sunt răspunzătoare, la acest nivel, de sângerările care
se produc cu ușurință în situațiile clinice semnalate
mai sus.
Particularitățile formelor clinice de gingivite cronice de
etiologie microbiană în combinație cu alți factori locali și
sistemici asociați.

Gingivite din cursul unor stări fiziologice:

 Gingivita de pubertate: Simptomatologie:
 inflamație gingivală cu o culoare roșie-violacee, tumefacție prin edem cu
caracter reversibil, sângerare la masticație, periaj, atingere cu sonda;
 Hiperplazie gingivală, în special vestibulară, cu aspect bulbos al papilei
interdentare;
 reducerea inflamației și tumefacției după pubertate, dar uneori este nevoie
de gingivectomie pentru rezolvarea definitivă a hiperplaziei.
Gingivita din cursul ciclului menstrual
În cursul ciclului menstrual, pot apărea, uneori, manifestări de
gingivită puse pe seama unor modificări hormonale sau ca semn
al unei disfuncții ovariene.
Aceste manifestări, care apar de multe ori cu câteva zile înaintea
ciclului menstrual, pot fi:
- senzație de tensiune și chiar ușoară tumefacție gingivală
- sângerare gingivală
- ușoară creștere a mobilității dentare fiziologice.
Gingivita de sarcină
Principalele semne de îmbolnăvire gingivală sunt hiperplazia și sângerea:
- Gingia este tumefiată, mărită de volum, netedă, lucioasă, de consistență
moale, decolabilă de pe dinte;
 hiperplazia de sarcină se dezvoltă mai mult pe seama papipelor interdentare,
dar poate afecta și alte porțiuni ale gingiei.
 Culoarea variază de la roșu viu, strălucitor, uneori cu aspect zmeuriu, până la
roșu-violaceu. Frecvent, gingia este acoperită de depozite fibrinoase sau
purulente.
 Sângerarea se produce la cele mai mici atingeri și este consecința
hipervascularizației, meiopragiei capilare și numeroaselor zone ulcerate.
Gingivita din diabet
În diabet, pacienții pot exala un miros caracteristic de acetonă sau de mere.
Gingia în cursul diabetului, poate prezenta:
 Hiperplazie gingivală generalizată, de tip polipoidal.
 Polipi gingivali sesili, cu bază mare de implantare sau pediculați.
 Culoare modificată de la roșu deschis la roșu-cărămiziu sau roșu-violaceu, în
faze avansate de stază.
 Frecvente ulcerații.
 Sângerări ușoare la atingere
 Consistență redusă, moale a papilelor.
 Ușoară mobilitate, prin edem inflamator
Gingivita din carența vitaminei C
Acest tip de gingivită este produs de placa bacteriană, în condițiile în
care deficitul de vitamină C modifică în sens agravant starea țesuturilor
gingivale prin edem, hiperplazie și sângerări gingivale.
Simptomatologic:
 Halenă
 Hiperplazie gingivală cu ulcerații și sângerări la cele mai mici
atingeri.
 Pungi false
 Mobilitate prin edem
La pacienți cu igienă bucală bună, deficiența de vitamina C nu se
manifestă clinic prin modificări distructive ale gingiei și paronțiului.