Sunteți pe pagina 1din 40

Cadrul conceptual şi legislativ de

dezvoltare a Educaţiei Incluzive


ŞCOALA INCLUZIVĂ – O ŞCOALĂ
DESCHISĂ PENTRU TOŢI
• „… În livadă ne place să avem copaci care
rodesc mai devreme sau mai târziu, [...] toate
aceste roade sânt bune, nici unul nu este de
aruncat. De ce să nu acceptăm în şcoli minţi
mai agere sau mai încete? De ce nu le-am
ajuta? Pierdem timp, dar câştigăm satisfacţie
şi respect...”
J.A.Comenius  
Definirea conceptului de
Educaţie Incluzivă
- Este o abordare potrivit căreia toţi copiii
trebuie să aibă şanse egale de a frecventa
aceeaşi şcoală şi a învăţa împreună cu
semenii lor indiferent de capacităţile lor
intelectuale sau fizice, de apartenenţa lor
culturală, socială, etnică, rasială,
religioasă.
Schimbarea retoricii

Copil cu
Needucabil CES
Invalid

Handicapat
Apariţia şi evoluţia conceptului EI
Marginalizare Integrare Incluziune

Modelul medical Modelul social


-Evaluare/identificarea
- Diagnosticare
- Focusare pe necesităţilor
-Focusare pe abilităţi
dizabilitate
- Instituţionalizare - Acordarea asistenţei
-Separare de familie -Educaţie în familie şi
-Excludere din în şcoala din
comunitate/societate comunitate
-Incluziune socială
• presupune ca instituţiile şi sistemul Incluziunea
educaţional, în general, să se schimbe şi să
se adapteze necesităţilor copiilor.
• presupune asimilarea copilului în cadrul
învăţământului general, proces prin care se Integrarea
adaptează şcolii în timp ce aceasta rămâne,
în cea mai mare parte, neschimbată.
Ilustrarea diferenţelor dintre integrare şi
incluziune
Clasificarea CES
Cerinţe educaţionale speciale,
condiţionate de o dizabilitate

Cerinţe educaţionale speciale,


care nu sunt condiţionate de
o dizabilitate
Clasificarea CES după UNESCO, 1995
Tulburări emoţionale
(afective) şi de
comportament

Deficienţe de auz Deficienţe de văz

Deficienţe Dificultăţi/dizabilităţi de
fizice/neuromotorii învăţare

Dificultăţi/dizabilităţi
intelectuale
Tulburări de limbaj
Beneficiarii Educaţiei incluzive

Beneficiarii educaţiei incluzive sunt toţi


copiii, indiferent de starea materială a familiei,
mediul de reşedinţă, apartenenţa etnică, limba
vorbită, sex, vârstă, de apartenenţa politică sau
religioasă, starea de sănătate, de caracteristicile
de învăţare, de antecedente penale, inclusiv:
Copii orfani, abandonaţi, lipsiţi de îngrijire părintească

Copiii din familiile defavorizate

Copiii instituţionalizaţi

Copiii, tinerii şi adulţii cu dizabilităţi

Copiii străzii

Copii şi tinerii în conflict cu legea

Copiii şi tinerii traficaţi

Copii şi tinerii supuşi violenţei


Copiii şi tinerii care consumă droguri, alcool, alte substanţe toxice

Copiii afectaţi de HIV/SIDA

Copii cu maladii somatice cronice

Copiii şi tinerii cu devieri de comportament sau emoţionale

Copiii cu dificultăţi de învăţare şi comuncare

Copiii şi tinerii supradotaţi

Copiii şi tinerii, victime ale exploatării prin muncă

Copiii minorităţilor naţionale, grupurilor religioase sau lingvistice

Copiii refugiaţilor
Clarificări conceptuale
Abordarea tradiţională Abordarea incluzivă

• ................................... • Toţi elevii sunt consideraţi la


• Cei mai buni profesori sunt cei fel de importanţi;
care au rezultate bune cu cei • Cei mai buni profesori sunt cei
mai buni elevi; care .........................;
• Instituţiile sunt • Instituţiile sunt
evaluate/apreciate evaluate/apreciate după
după ....................................; progresul înregistrat de toţi
• Părinţii sunt doar informaţi, elevii;
de regulă public, despre • Părinţii sunt.......................
problemele şi insuccesele
copilului
• Educaţia este, în general, • Educaţia este..............
problema şcolii
Legislaţie şi politici
internaţionale privind dreptul
la educaţie şi educaţia
incluzivă
Organizaţii internaţionale
• UNICEF
• UNESCO
• BANCA MONDIALĂ
• OECD
• AECSEI
Legislaţie şi politici internaţionale
Document Politici
Declaraţii
e ONU europene
Declaraţia Universală Foruri mondiale în Oportunităţi egale în
a drepturilor Omului, domeniul educaţiei educaţie, 2003
1948
Conferinţa mondială
de la Jomtien, 1990 Viziunea tinerilor în
domeniul EI, 2007
Convenţia-drepturile Declaraţia de la
copilului, 1948 Salamanca, 1994
Europa 2020, 2009
Copenhaga, 1995
Convenţia- drepturile
persoanelor cu Forumul de la Dakar, Suport pentru copiii
dizabilităţi, 2006 2000 cu CES, 2013
Legislaţia naţională în domeniul EI
• Codul Educaţiei
• Strategia Educaţia 2020
• Programul de dezvoltare a EI în R.M.
pentru anii 2011-2020
• Hotărarea Guvernului nr.410 din
04.12.2003 pentru aprobarea Strategiei
Naţionale „Educaţie pentru Toţi”
• Legea privind drepturile copilului (1994)
Principiile Educaţiei Incluzive
• Drepturilor egale în domeniul educației;
• Egalizării șanselor;
• Principiul intervenţiei timpurii;
• Interesului superior al copilului;
• Non-discriminării, toleranței și valorificării tuturor diferențelor;
• Individualizării procesului de educație și dezvoltării la maximum a
potențialului fiecărui copil;
• Asigurării serviciilor de sprijin;
• Flexibilității serviciilor de sprijin;
• Principiul designului universal, adică al accesibilităţii tuturor la un
mediu adecvat de educaţie;
• Managementului educațional participativ;
• Dreptului părintelui de a alege;
• Cooperării și parteneriatului social etc.
Managementul Educaţiei Incluzive
• Educaţia Incluzivă are nevoie de mecanisme de
participare şi colaborare inter – şi intra-instituţionale,
inter- şi intra-sectoriale care ţin de domeniul
managementului.
• Fiind un proces complex EI necesită mecanisme clare
de planificare, organizare, coordonare, orientare,
îndrumare metodologică, reglare/autoreglare.
• EI se dezvoltă la diferite niveluri de managemnt,
implicând diferite roluri şi responsabilităţi.

03/13/2022 19
20 03/13/2022
• Administraţia/Consiliul de administrație
• Consiliul profesoral
instituțional
• Serviciile instituţionale de suport: CMI, cadre didactice, Echipa PEI, CREI,
CDS, dirigintele.
Nivel
• ONG-uri
• Instituţia de învăţământ
• APL
• Alte instituţii specializate
Nivel local I
• ONG-uri
• Organ local de specialitate din domeniul învățământului (OLSDÎ)
• Serviciul raional de asistenţă psihopedagogică (SAP)
• Centrul de asistenţă socială a copilului şi familiei
• Alte instituţii specializate
Nivel local II
• ONG-uri
• Guvernul
• MECC
• CRAP
Nivel central
• Alte ministere, instituţii publice (IŞE)
• ONG-uri
Niveluri de management
Atribuţii de bază ale CRAP

Acordarea suportului Elaborarea recomandărilor


Elaborarea metodologic SAP, autorităților privind adaptările curriculare,
metodologiilor de APL, familiei copilului sau altor dezvoltarea PEI, principiile de
evaluare și asistenţă a structuri în procesul dezvoltării organizare a evaluărilor și
copiilor EI la nivel de raion și instituţie susținerea probelor de evaluare
de învăţământ pentru toţi copiii cu CES

Organizarea și realizarea Administrarea bazelor de


Coordonarea și
programelor de informare- date și monitorizarea la
monitorizarea activității
educare-comunicare și nivel național, a situației
sensibilizare în domeniul EI SAP
copiilor cu CES

03/13/2022 21
Atribuții de bază ale SAP
Evaluarea dezvoltării copilului din raion/municipiu

Stabilirea CES și formularea recomandărilor pentru abordarea


acestora; forma de incluziune şi necesitatea CDS

Acordarea asistenței psihopedagogice copiilor

Acordarea asistenței metodologice instituțiilor, specialiștilor

Administrarea bazei de date și monitorizarea la nivel


raional/municipal, a situației copiilor cu CES

03/13/2022 22
ORGANIZAREA PROCESULUI DE
EVALUARE A DEZVOLTĂRII
COPILULUI

Dicusară Olga
TIPURI DE EVALUARE

Evaluarea
iniţială

Evaluarea
complexă
Identificarea copiilor cu CES
Din perspectivă
Din perspectivă socială: educaţională:
•Familia •Instituţia preşcolară
•Asistentul social •Învăţătoarea
•Rudele •Psihologul şcolar
•Dirigintele
•Cadrele didactice

Din perspectivă medicală:


•Medicul de familie
•Medicul pediatru
•Medicul specialist (pe
domenii)

Principiul identificării şi intervenţiei timpurii !


Evaluarea iniţială/primară a dezvoltării copilului

Structură instituţională responsabilă


Comisia multidisciplinară intraşcolară

Examinarea
Examinarea Observarea Convorbiri materialelor
dosarului Examinarea spontană şi individuale cu prezentate de
personal al recomandăril planificată a copilul, părinţii şi învăţători,
copilului or medicale copilului cu colegii de profesori, diriginţi
(dacă există) clasă, (caietele copilului,
prieteni,profesori desene, lucrări,
etc.)

DECIZII
EVENTUALELE DECIZII
(în rezultatul evaluării iniţiale)
• 1) copilul nu prezintă deficienţe de dezvoltare, dificultăţi
de învăţare, probleme comportamentale care necesită
intervenţii suplimentare, dar care pot fi realizate, în mod
regulamentar, la clasă;
• 2) copilul atestă deficienţe în dezvoltare, dificultăţi de
învăţare, care, cu un anumit suport educaţional, pot fi
remediate cu resursele instituţiei;
• 3) copilul prezintă probleme de dezvoltare, învăţare,
comportament, care necesită a fi evaluate de către
specialişti calificaţi în cadrul Serviciului de asistenţă
psihopedagogică.
Referinţă de solicitare a
evaluării complexe SAP
Evaluarea complexă şi multidisciplinară
Psihologică (constatarea nivelului de dezvoltare a copilului, a potenţialului şi
dificultăţilor de învăţare, a particularităţilor individuale care pot fi valorificate
în ameliorarea dificultăţilor).

Pedagogică/Educaţională (identificarea competenţelor cognitive, stilurilor şi


metodelor de învăţare specifice copilului, factorilor care creează dificultăţi de
învăţare, domeniile de interes)

Logopedică (identificarea nivelului de dezvoltare a limbajului oral şi scris, tulburărilor


de limbaj)

Fizică

Medicală

Socială (problemele din mediul familial şi şcolar, dificultăţile socio-economice).


RAPORT (REC)
Rezumatul concluziilor

Categoria CES

Forma de incluziune (totală, parţială,


ocazională)

Recomandări asistenţă
(serviciile de suport)
Incluziune ocazională - elevul cu CES cu
dizabilități severe/profunde și necesități
complexe, care, de regulă, sunt în
imposibilitate de deplasare și necesită asistență
specializată (de exemplu, instruire la domiciliu,
cu participare ocazională, în scop de
socializare, la diferite activități extrașcolare în
cadrul clasei/școlii).

Incluziune totală - Incluziune parțială


elevul este inclus în - elevul este inclus
procesul educațional în procesul
în condiții generale, educațional, dar nu
este prezent la toate
participă la toate
activitățile de Forma de orele conform
orarului clasei,
program (CGA,
CM).
incluziune fiind asistat la lecții
și în afara acestora
de către CDS.
Proiectarea, organizarea şi
realizarea procesului
educaţional (PEI)

Rezultatele evaluării
dezvoltării copilului
ORGANIZAREA EVALUĂRII COMPLEXE ŞI
MULTIDISCIPLINARE (ECM)

• Evaluarea iniţială SAP • Elaborare PEI


• Identificare • Asistenţă
• Referire • Evaluarea complexă • Monitorizare
• Încadrare CES • Revizuire/actualizare
• Forma de incluziune PEI
• Recomandări asistenţă

CMI CMI
PROCESUL PEI
Ce este un plan educațional
individualizat?
Planul educaţional individualizat (PEI) este un
instrument de organizare și realizare coordonată a
procesului educaţional pentru copilul cu cerinţe
educaţionale speciale (CES). (Codul Educaţiei)

 un produs curricular, care include rezumatul


punctelor forte, intereselor și necesităților elevului.

 un suport pentru personalul didactic în vederea


organizării demersului educațional în funcție de
potențialul și progresele elevului.
1.
5. Revizuirea/ Constituirea
actualizarea echipei PEI

2. Elaborarea
4. PEI
Monitorizarea
3.
Realizarea
PEI
Etapele procesul PEI
Tipuri de curriculum

Curriculum general – CG;

Curriculum general cu
adaptări – CGA;

Curriculum modificat – CM.


Aplicarea CGA
• Acest tip de individualizare presupune că elevul cu
CES va parcurge materia de studiu conform
curriculumului general, beneficiind de strategii
individualizate de predare-învățare-evaluare care
sunt corelate/adaptate la potențialul elevului și care
vor asigura realizarea finalităților educaționale
generale.
• In cazul dat, se va considera că elevul cu CES
realizează curriculumul general cu adaptări (CGA),
fapt consemnat în PEI.
Aplicarea CM
• Individualizarea procesului educațional prin
modificări curriculare presupune modificarea
finalităților educaționale și a conținuturilor din
curriculumul general şi adaptarea tehnologiilor de
predare-învățare-evaluare, în funcție de potențialul
elevului.

• In cazul dat, se va considera că elevul cu CES


realizează un curriculumul modificat (CM).
Serviciile de suport
 Serviciile de asistenţă în procesul de învăţare
şi dezvoltare a copilului concret (asistenţă
educaţională, psihologică, logopedică);
 Servicii de consultanţă/consiliere;
 Terapii specifice de dezvoltare (ludoterapia,
kinetoterapia, ergoterapia, meloterapia).

S-ar putea să vă placă și