Hepatita C

Rocoveanu Ivan
Grupa 111
 Argumente
1. Morbiditatea prin hepatitele virale acute şi cronice în
Republică rămâne o problemă majoră în plan medical, social
și economic.
2. Anual se înregistrează circa 3 mii cazuri noi de HV acute.
3. HV acute B, C, D deseori evoluează în hepatite cronice,
ciroză hepatică şi cancer hepatic primar.
4. Actualmente cu virusul hepatic B sunt infectați peste 500
mln. de oameni , dintre care 8-12% sunt persoane sănătoase
purtătoare de virus B.
5. Datorită vaccinării obligatorii a nou-născuților începând cu
anul 1995 morbiditatea prin HVB acută în Republica
Moldova s-a micșorat considerabil.
 Definiție
 Hepatita virală C este o boală infecțioasă acută
cu evoluție în formă cronică, antroponoză, provocată de
virusul hepatic C, cu transmitere parenterală,
caracterizată prin afectarea ficatului și altor organe și
sisteme, clinic manifestată prin simptomele a trei
sindroame: dispeptic, astenic și artralgic.
 Etiologie (HVC)

Virusul hepatic C a fost clonat în anul 1988 din plasma

cimpanzeilor - familia Flaviviridae, genul Hepacivirus.
Posedă anvelopă virală și capsida ce conține ARN monocatenar
Include 6 genotipuri (1a,1b,2a,2b,3a,3b) cu mai mult de 100
serotipuri
Replicarea zilnică a virusului depășește 10 mlrd. de virioni noi
Seroconversia se exprimă prin formare de anticorpi
Ac– HVC IgM şi Ac– HVC IgG.
 Virusul hepatic C are o variabilitate genomică mare.
 Viabilitatea virusului C este aceiași ca și în HVB
Virusul hepatitei C
 EPIDEMIOLOGIE (HVC)
1. Circa 170 mln. de persoane (3% din populația
mondială) sunt infectate cu virusul hepatic C.
2. Anual în lume 3-4 mln. reprezintă cazurile noi
înregistrate.
3. 80% din cei infectați fac forme asimptomatice.
4. Republica Moldova este o zonă endemică pentru
HVC.
 EPIDEMIOLOGIE (HVC)
Bolnavi cu HVC
acută
Sursa de
infecție
Bolnavi cu HVC
cronică

Bolnavi cu forme
asimptomatice
TRANSMITEREA (HVC)
Transmiterea parenterală (HVC)
 TRANSMITEREA (HVC)
Calea sexuală are rol secundar în transmiterea
virusului hepatic C din cauza nivelului redus a
virusului în spermă și secreția vaginală.
Transmiterea verticală de la gravidele cu viremii în
 alte este rară, alăptarea fiind mai puțin riscantă.

 Notă! Imunitatea după infecția acută este tranzitorie,

strict specifică, cu efect protector slab.
 TABLOUL CLINIC (HVC)
 Perioada de incubație – 7-140 zile și peste
 (posttransfuzional – 7-50 zile).
 PROGNOSTIC ŞI SECHELE în hepatitele virale
1. Consecinţe (convalescenţă prelungită, hepatomegalie,
dischinezie, inflamaţia căilor biliare)
2. Continuarea procesului infecţios:
3. trecere în forme trenante (3-6 luni)
4. stare de purtător cronic asimptomatic (5—8%)
5. hepatită cronică (3—5%)
6. ciroză hepatică (0,5—1%)
7. carcinom hepatocelular 0,4 -2 %)
 COMPLICAŢII

Insuficiență hepatică acută (coma)

anemie hemolitică
anemie aplastică
sindromul ascitic‑edematos
glomerulonefrită
miocardită, vasculită
colecistită
 DIAGNOSTICUL (HVC)

Teste specifice:
imunologice - AC anti–HVC IgM, AC anti–HVC IgG
testul ELISA – Ag core al VHC (Ag VHC)
PCR – ARN-VHC cantitativ și calitativ, indicat în
diagnosticul hepatitelor acute la seronegativi.

ARN viral poate fi detectat în sânge

după 1-2 săptămâni de la infectare.
 Tratamentul patogenetic
Terapia de detoxifiere - perfuzii i/v cu soluţii de
Glucoză 5%, soluţie Fiziologică 0,9%, Ringer lactat,
Acesol, Hepasol, Hepasteril, Aminosol
Remedii hepatoprotectoare - Riboxină, Hepatofalc,
Ursofalc
Hemostatice – Etamzilat, Acid aminocapronic
Enterosorbenți - Bilignina, Enterodeză, Cărbune
activat, Polifepan
Spasmolitice – Papaverină, No-șpa
 Tratamentul etiologic
Preparatele interferonului A - Reaferon, Roferon,
Intron A, Welferon, Lamivudină, Pacovirină
Imunomodulatoare – Timozin, Timalin, Timactid
Inductori de interferon – Amixin, Cicloferon
 Profilaxia nespecifică
Măsuri față de sursa de infecție:
depistarea precoce a bolnavilor
internarea obligatorie în spitalul sau secţia de boli
infecţioase
supravegherea persoanelor de contact cu examenul de
laborator pentru depistarea portajului sau vaccinare
excluderea persoanelor de contact de la donare de
sânge timp de 6 luni
 Profilaxia nespecifică
examinarea donatorilor la markerii specifici
testarea personalului medical, gravidelor şi altor
grupe de risc, pentru depistarea infecţiei cu virusul
hepatic B, C, D
dispensarizarea reconvalescenților timp de 1 an
(control clinic, biochimic şi
 serologic la 1, 3, 6, 12 luni)
 Profilaxia nespecifică
Măsuri față de căile de transmitere:
utilizarea utilajului medical de unică folosință
(getabile)
respectarea normelor de sterilizare a
instrumentarului medico-chirurgical
organizarea corectă a lichidării inofensive a
instrumentarului medical uzat
protecția efectivă a tegumentelor, mucoaselor
personalului medical
evitarea utilizării obiectelor de igienă personală
folosite de alte persoane
 Profilaxia nespecifică
limitarea transfuziilor de sânge și derivatelor lui
executarea tatuajelor sau piercing-ului de către
specialiști autorizați cu instrumente sterile
evitarea înțepăturilor accidentale cu ace
contaminate
folosirea prezervativului pentru protejarea
infectării pe cale sexuală
 Profilaxia nespecifică
Măsuri față de masa receptivă:
testarea donatorilor de sânge, spermă, țesuturi,
cornee, organe
promovarea modului sănătos de viață
evitarea utilizării în
 comun a drogurilor
 injectabile
 Măsuri postaccident
În caz de accidentare prin înțepare sau stropire se
recomandă:
favorizarea sângerării
spălarea abundentă a plăgii cu apă în get
aplicarea dezinfectantelor timp de 5 minute sub formă
de comprese sau în ploaie (clorhexidină 0,05% sau
alcool etilic 70%, apă
 oxigenată 3%
 PROFILAXIA SPECIFICĂ (HVC, HVD)

Profilaxiaspecifică în hepatita virală

C rămâne o problemă nerezolvată.
Vaccinul cu virusul VHC are un efect
protector pasager și inconstant.

În profilaxia specifică a hepatitei

virale D se utilizează vaccinul contra
hepatitei virale B.
28 iulie – ZIUA MONDIALĂ DE LUPTĂ
ÎMPOTRIVA HEPATITEI