Prof univ dr.

Claudia Jurca
Asist univ dr Codruța Petcheși
 DEFINIREA UNOR TERMENI

Ereditatea: (lat.”hereditas” = moştenire) = proprietatea

organismelor de a transmite la descendenţi caracteristici
morfologice, fiziologice, biochimice şi comportamentale;
(a da naştere la descendenţi asemănători lor)

Genetica: (grec.”gennetikos” = care naşte) = ştiinţa biologică

având ca obiect de studiu legile eredităţii organismelor

Genetica umană: studiază ereditatea şi variabilitatea la om

Genetica medicală: studiază aplicaţiile geneticii umane în

practica medicală

Genetica clinică: studiază bolile genetice; (genetica

aplicată la patul bolnavului) (gr.kliné = pat)
 GENETICA
CLINICĂ

GENETICA
MEDICALĂ

GENETICA UMANĂ

GENETICA
 Cromozomii (grec.”chromos” = colorat;“ + soma” = corp),
= corpusculi coloraţi prezenţi în toate celulele nucleate
ale organismului, conţinând ADN cu informaţia sa
ereditară.
Numărul specific de cromozomi la om este de 46:
22 perechi cromozomi omologi ( a u t o z o m i )
1 pereche cromozomi sexuali ( g o n o z o m i ):
identici (XX), la femeie
diferiţi (XY), la bărbat

Genele = elementele cromozomiale ale

eredităţii, intuite de Mendel ca perechi de
elemente ereditare. Azi = un segment din
ADN care codifică pentru un polipeptid

Locus (pl.loci) = poziţia pe care o

ocupă o genă în cromozom
Alele = formele variate (alternative) ale unei gene date
pe acelaşi locus; ~ fiecare din formele (apărute prin
mutaţie) sub care poate exista o genă de pe un locus
dat şi îndeplinind aceeaşi funcţie. Pe fiecare locus
autozomal, un individ are 2 gene alele, una moştenită de
la mamă, una de la tată

Homozigot
= acel organism în care cele 2 gene
alele pe un locus dat, de pe cei 2
cromozomi omologi, sunt identice

Heterozigot
= acel organism în care cele 2 gene
alele pe un locus dat, de pe cei 2
cromozomi omologi, sunt diferite
Genotip
(I) constituţia genetică a unui individ
reprezentată de tipurile de alele
prezente pe un locus;

(I) totalitatea factorilor ereditari (a

genelor) unui organism

Fenotip
totalitatea însuşirilor (trăsăturilor)
morfologice, fiziologice, biochimice
şi comportamentale observabile
sau detectabile ale unui organism
ca rezultat al interacţiunii dintre
genotip şi mediu.
Gena dominantă = gena care se
exprimă fenotipic atât în stare
homozigotă cât şi în stare
heterozigotă.
Gena recesivă = gena care se
exprimă fenotipic numai în stare
homozigotă

Congenital (lat.congenitus = “născut cu”)

o trăsătură oarecare, genetică sau nu, prezentă la
naştere (s-a născut cu ea). Nu orice tulburare genetică
se manifestă însă de la naştere şi nu orice tulburare
congenitală este de origine genetică.
 GENETICA

INCEPUT FARA SFARSIT

 La început a fost...mazărea
 Înainte de MENDEL, se credea că trăsăturile părinţilor se
amestecă la copii şi acesta ar fi deci un “mozaic” de
caractere, unele moştenite de la mamă altele de la tată.
Gregor MENDEL (1822-1884), în anul 1865 a comunicat
rezultatele experienţelor sale prin care demonstra că
transmiterea caracterelor ereditare este determinată de
perechi de elemente ereditare, numite acum gene
(JOHANNSEN, 1857-1927).

 Numeroase analize sistematice efectuate la plante, animale şi

om au confirmat întocmai intuiţia lui Mendel. (LANG, 1900,
Legile lui Mendel)

 1902, W.C.FARABEE a descris prima boală ereditară cu

transmitere autozomal dominantă într-o numeroasă familie din
Pennsylvania (Brahidactilia).

 1909, medicul englez Archibald GARROD (1857-1936),

descrie prima boală ereditară cu transmitere autozomal
recesivă (Alcaptonuria - o eroare înnăscută de metabolism).
 Apoi...musculiţele

 Cu toate că cromozomii fuseseră observaţi în mitoză de către

FLEMMING încă din 1879 şi în meioză de către
STRASBURGER în 1888, iar termenul de cromozom fusese
introdus de către WALDEYER din 1888, relaţiile funcţionale
dintre cromozomi şi gene nu erau încă bănuite.

 BOVERI şi SUTTON în 1902, observă individualitatea

cromozomilor şi intuiesc că genele sunt localizate pe cromozomi.

 Thomas H. MORGAN (1866-1945) este considerat părintele

geneticii moderne. El îşi prezintă in 1910 la Columbia University
din New-York studiile sale asupra musculiţei de oţet (Drosophila
melanogaster) dovedind că genele sunt dispuse linear pe
cromozomi ceea ce a dus la elaborarea teoriei cromozomiale a
eredităţii (MORGAN, 1915).
 Nimic nu e stabil
 1927, De VRIES face observaţia că genele nu sunt imuabile şi
introduce noţiunea de mutaţie.

 1927, H.J.MÜLLER, demonstrează că mutaţiile pot fi induse de

radiaţiile ionizante.

 1941-1945 mai mulţi cercetători (AUERBACH, ROBSON, ş.a)

demonstrează independent că unele substanţe chimice pot de
asemenea induce mutaţii.

 Observaţia recombinărilor genetice la bacterii (LEDERBERG şi

TATUM, 1946) şi la virusuri (DELBRÜCK şi BAILEY, 1947) ca şi a
mutaţiilor spontane la diferite virusuri bacteriene (bacteriofagi)
(HERSHEY,1947) au permis analiza genetică sistematică a
micro-organismelor.
 ADN - spirala vieţii

 1928, microbiologul englez Fred GRIFFITH, experimentând pe 2 tipuri

patogene diferite de pneumococ a stabilit că există structuri chimice
(“principiu transformant”) capabile să transforme strutura genetică dintr-
un tip în alt tip de pneumococ.
 1944, AVERY, McLEOD şi MC CARTY, la Institutul Rockefeller din
New-York, reluând experienţele lui Griffith, demonstrează că “principiul
transformant”, responsabil de modificarea genetică a diferitelor suşe de
pneumococ este reprezentat de acizii nucleici din ADN.
 1952, A.D. HERSHEY şi M.CHASE: informaţia genetică este conţinută
exclusiv în ADN.
 1953: James D. WATSON, un american de 24 ani, beneficiar a unei
burse de studiu şi Francis H. CRICK, fizician englez în vârstă de 36 ani,
la Laboratoarele Universităţii Cambridge au descris structura dublu
helicoidală a ADN într-un articol de 3/4 de pagină în revista Nature din
25 Aprilie 1953 pentru care au fost recompensaţi cu Premiul Nobel.
 ERA INFORMAŢIEI GENETICE
 ADN din nucleul celular transmite informaţia ereditară în
citoplasmă (unde are loc sinteza proteinelor) prin ARN
mesager
 1963-1966, (NIRENBERG, OCHOA, KHORANA,...) au
descifrat codul genetic.
 1956, TIJO şi LEVAN, determinarea numărului de cromozomi
umani;
 1960, HUNGERFORD, utilizarea culturilor limfocitare în analiza
cromozomilor;
 1961, KROOTH diagnostică prima eroare metabolică
(Galactozemia) prin cultură celulară;
 1962, J.GERMAN descrie modelul de replicare a cromozomilor
umani.
 Genetica moleculară

 1970, H.TEMIN şi D.BALTIMORE au identificat, independent, o

nouă enzimă, transcriptaza inversă, prezentă în virusurile ARN
(Retrovirusuri). Se zdruncina astfel dogma existentă până atunci,
conform căreia, informaţia ereditară este uni-direcţională, de la
ADN la ARN şi de la ARN la produsul genei (proteină):
 1969-1971, W.ARBER,; D.NATHANS şi H.O.SMITH:
evidenţierea în bacterii a unor enzime specifice (endonucleaze
de restricţie), care pot cupa ADN-ul în situsuri precise, au stat la
baza metodelor de recombinare a ADN .
 1977: metode de amplificare genică (clonaj) şi metode de
secvenţializare a ADN.
 1977: noi detalii privind structura genei graţie metodelor de
hibridizare a ADN-ului diferitelor specii. Genele sunt formate din
segmente discontinui de ADN codant: secvenţe codante, numite
exoni şi secvenţe ne-codante, numite introni, alternând într-o
ordine şi o proporţie specifice fiecărei gene.
 2001: structura genomului uman
 Ingineria genetică
= abilitatea de a manevra ADN-ul in vitro
 1970 a fost descoperită prima secvenţă specifică de enzimă restrictivă şi a
fost sintetizată prima genă in vitro (alanina, din drojdia de bere).
 1972 au fost create primele molecule de ADN recombinante.
 1977 a fost clonată prima genă umană (somatostatina chorionică)
 1977 a fost creat primul produs proteic prin inginerie genetică
(somatostatina)
 1979 biosinteza de insulină
 1982 s-a identificat prima genă supresoare de cancer (H.P.KLINGER)
 1987 a fost clonată gena Distrofiei musculare Duchenne.
 1988 a fost lansat Proiectul genomului uman.
 1991-2005 au fost identificate şi clonate genele a nenumărate boli genetice.
 1996 clonarea primului mamifer (oiţa Dolly)
 2001 secvenţializarea şi cartografierea completă a genomului uman
 În ultimii ani a intrat în practica curentă tratamentul substitutiv cu proteine
obţinute pe cale biosintetică utilizând tehnologia ADN recombinant
(Insulina, Hormonul de creştere, Interferonul, Vacinul anti-hepatită B, ş.a.).
 Genetica medicală
 Deşi cazuri sporadice sau familiale de boli
genetice au fost descrise din cele mai vechi
timpuri, despre o adevărată genetică medicală
se poate vorbi doar după anii 1950.
 Sunt bine individualizate azi 3 mari categorii de
boli genetice:
1. Bolile cromozomiale
2. Bolile monogenice
3. Bolile poligenice, multifactoriale
 Aplicaţii clinice

 Bolile determinate genetic = o problemă de sănătate publică.

Cu atât mai mult cu cât infecţiile sunt din ce în ce mai bine
stăpânite iar progresele îngrijirilor medicale salvează şi
prelungeşte viaţa la tot mai mulţi copii afectaţi care în alte timpuri
ar fi murit mult mai timpuriu.
 cerere crescândă pentru sfat genetic competent.
 genetica medicală a devenit o specialitate clinică stabilă.
 screening prenatal (alfa-feto-proteina, s. Down la mame peste 35
ani, etc)
 screening neo-natal (fenilcetonurie, hipotiroidism, galactozemie,
etc)
 screening pentru identificarea purtătorilor (talasemie,
mucoviscidoză, etc)
 diagnostic prenatal, implicit întrerupere selectivă a sarcinii.
 Catalogul de boli genetice
OMIM
Ediţia: I IV VII X XII
Fenotip: 1966 1975 1986 1992 1998
Autozomal 269 583 1172 2470
dominante (+568) (+635) (+1029) (+1241) 8005
Autosomal 237 466 610 647 (AD + AR)
recesive (+294) (+481) (+810) (+984)
X-linkate 68 93 124 190
495
(+51) (+78) (+162) (+178)
Y-linkate - - - - 27
Mitocondriale - - - - 60
TOTAL 574 1142 1906 3307
8587
GENERAL 1487 2336 3907 5710
 Number of Entries in OMIM
(Updated March 1st, 2018)

MIM Number Prefix Autosomal X Linked Y Linked Mitochondrial Totals

Gene description  15,025 728 49 35 15837

Gene and phenotype, 75 0 0 2 77

combined  
Phenotype description, 4,829 324 4 31 5,188
molecular basis known
Phenotype description or 1,457 123 5 0 1,585
locus, molecular basis
unknown  %
Other, mainly phenotypes 1,662 106 2 0 1,770
with suspected mendelian
basis
Totals 23,048 1,281 60 68 24470
 Impactul medico-social al
bolilor genetice
 50% din toate avorturile cunoscute din primul trimestru de
sarcină au o anomalie cromozomială
 2-3% din toţi nou-născuţi au o anomalie congenitală majoră
 0,6% din toţi nou-născuţi au o anomalie cromozomială
 50%din toţi copiii cu cecitate, din toţi copiii cu surditate şi
din toţi copiii cu retard mintal sever au o cauză genetică
 30%din toţi copiii internaţi în spitale au o boală genetică
 40-50%din decesele copilăriei au o cauză genetică
 1% din toate cazurile de malignitate sunt direct determinate
de factori genetici
 10% din cazurile comune de cancer ca cel de sân, de colon
sau de ovar, au o puternică componentă genetică
 5%din populaţia până la vârsta de 25 ani va avea o tulburare
în care factorul genetic are un rol important
 În loc de concluzii
OMS (1982): “Orice program naţional care vizează
sănătatea pentru toţi, dacă nu ţine seama de bolile
genetice, va fi condamnat la eşec”.

“Orice boală implică un coeficient genetic”

“Mai există şi altă patologie decât cea genetică?”

 “genetică medicală” → “medicină genetică

 OMS: “Copiii handicapaţi sunt victime ale sorţii; păcat

să fie şi victime ale ignoranţei sau neglijenţei noastre”.