4.

Alimentaţia în
Obezitate

Conf. Dr. Gabriela Roman

UMF “Iuliu Haţieganu”

Centrul Clinic de Diabet, Nutriţie, Boli metabolice
groman@umfcluj.ro
Centrul Clinic de
Diabet, Nutriţie,
Boli metabolice
Cluj-Napoca
OBEZITATEA – definitie

• Boala cronică complexa neuro-endocrino-metabolică

• Alterarea homeostaziei energetice a organismului
• Exces de ţesut adipos într-o proporţie care este
periculoasă pentru starea de sănătate
• Elementul clinic caracteristic - creşterea în
greutate
Homeostazia energetică - Controlul ingestiei
 Management
Precoce şi intensiv

Abordare terapeutică extrem de complexă:

• Strategii terapeutice eficiente

• Adresate mai multor procese implicate
Metode de control ponderal

 Dieta hipocalorica
 Activitate fizica
 Terapie comportamentala
 Controlul stimulilor
 Controlul factorilor de stres
 Motivatie

 Aderenta
 TEHNICI DE MODIFICARE A COMPORTAMENTULUI ALIMENTAR LA
PERSOANELE CU OBEZITATE

 1. Daţi atenţie şi comportamentului alimentar, nu doar greutăţii

pacienţilor.
 2. Sfătuiţi-i să adopte şi să respecte un program al meselor şi
gustărilor.
 3. E de preferat să mănânce întotdeauna în acelaşi loc.
 4. Eliminarea oricărei alte activităţi în timpul mesei (TV, citit, scris,
etc.), pentru a preveni alimentaţia automată, involuntară.
 5. Eliminarea platourilor şi servirea unei singure porţii o dată.
 6. Nu se mănâncă tot din farfurie.
 7. Masa se părăseşte după ce se termină de mâncat.
 8. Cumpărăturile se fac când persoana este sătulă.
 9. Este bine a întocmi liste pentru cumpărături.
 TEHNICI DE MODIFICARE A COMPORTAMENTULUI ALIMENTAR LA
PERSOANELE CU OBEZITATE

 10. De preferat a cumpăra alimente ce trebuie gătite.

 11. A nu se ţine alimente problemă la loc vizibil (alune, sărăţele,

chipsuri, bomboane, etc).

 12. Să se facă distincţie între foame şi poftă; ne opunem sau ignorăm

poftele.

 13. Se rezistă impulsului de a mânca; persoana poate face altceva în loc

să mănânce (plimbare, citit, spălat vase, mers în vizită, etc.)

 14. Regulile alimentaţiei sănătoase se urmează şi în afara locuinţei

(restaurant, petreceri, vizite, etc.).
 TEHNICI DE MODIFICARE A COMPORTAMENTULUI ALIMENTAR LA
PERSOANELE CU OBEZITATE

 15. Se identifică factorii declanşatori ai comportamentului alimentar –

(ex. stres, supărare, plictiseală, îndemnurile altor persoane, etc.).

 16. Persoana este învăţată să se pregătească înainte pentru situaţiile

de risc (planificarea meselor).

 17. Nu se consumă alcool înainte de masă, pentru a evita apariţia

senzaţiei de foame şi a alimentaţiei exagerate.

 18. Stabilirea de obiective realiste.

 19. Se adoptă metoda paşilor mici : obiceiurile se schimbă treptat, nu

se introduce mai mult de o schimbare, maximum două, de
comportament la un moment dat.
 TEHNICI DE MODIFICARE A COMPORTAMENTULUI ALIMENTAR LA
PERSOANELE CU OBEZITATE

 20. Renunţarea la gândirea “totul sau nimic”.

 21. Atâta timp cât excepţiile alimentare nu devin o regulă, acestea se

tolerează.

 22. Se priveşte din punctul de vedere al avantajelor pe care le aduce

pe termen lung controlului alimentar şi o alimentaţiei sănătoase.

 23. Este bine a se aplica tehnicile de control ale alimentaţiei şi de

creştere a activităţii fizice.

 24. Cel mai greu de suportat sunt primele 2-3 săptămâni, după aceea
totul devine obicei.

 25. Este de preferat a fi evitate situaţiile stresante, cu consum

emoţional pentru a evita supraalimentarea.
 Dieta hipocalorica
Calculul necesarului caloric (NC) bazat pe greutatea ideală
în funcţie de IMC

IMC > 25kg/m2

NC = < 22 kcal/kg greutate ideală

V -20
G i = 50 + 0,75 x (I - 150) + ------- (pentru sexul masculin)
4
V -20
G i = [50 + 0,75 x (I - 150) + ------------ ] x 0,90 (pentru
sexul feminin) 4

GI – greutatea ideala
Dieta - Principii:

• prescrierea dietei - negociere - “ce vrea” şi “ce poate”

• deficitul caloric

• reducerea consumului de grăsimi, dulciuri concentrate

• înlocuirea cu alimente cu conţinut de glucide complexe

(cereale, fructe, vegetale)

• menţinerea echilibrului nutritiv

• toate grupele alimentare

• evitarea consumului de alcool

• mese fracţionate (5 - 6 / zi)

 Dieta - Metode:
• dieta cu deficit de (-) 500 kcal / zi
A.
- scădere ponderală de 0,5 - 1 kg / săptămână
- 5 - 10 kg în 3 luni
- 5 - 10% din greutatea iniţială
• dieta cu deficit de (-) 1000 kcal/zi
- scădere ponderală de 1 - 2 kg / săptămână
- 20% din greutatea iniţială
• dieta hipocalorică standard de 1200 - 1300 kcal / zi
• reducerea la jumătate a aportului caloric
• diete foarte hipocalorice, < 800 kcal/zi
 Nutriţia optimă
Control ponderal & “Heart-healthy”

Dieta Mediteraneană Hipocalorică

Cereale integrale, fructe, legume,

Vegetale, nuci, ulei de măsline,
Grăsimi mono- , poli-nesaturate, omega 3,
Fibre, antioxidanţi
Aport de sodiu - 2,300 mg/zi

Reducerea
 RCV
 IR
 markerilor inflamatori
Ameliorarea funcţiei endoteliale

Katherine Esposito et.al. Effect of a Mediterranean-Style Diet on Endothelial Dysfunction and

Markers of Vascular Inflammation in the Metabolic Syndrome. JAMA. 2004;292:1440-1446
Mitologia
Dietelor
Dietele “low carb” & “high protein”
 Dietele “low carb” & “high protein”
 Filozofia
 Carbohidraţii sunt responsabili de creşterea în greutate
 Stimularea secreţiei de insulină – efect de adipogeneză
 Mecanism
 Menţinerea nivelului redus al insulinemiei
 4 etape
 inducerea rapidă a cetozei
 scăderea apetitului
 utilizarea lipidelor din depozite
 cantităţi f mici de HC (20-100 g/zi)
 aport caloric prin proteine şi lipide
 consumul crescut de lipide induce saţietate
 proteinele cresc consumul energetic prin creşterea ADS
 de evitat - cafea, ceai şi alte băuturi care conţin cafeina
 Dietele “low carb” & “high protein”

 Nu produc senzaţie de foame

 Simple
 Nu impun calculul caloric şi cântărirea
!? 
alimentelor
Limitează HC “răi”
 Limitează lipidele “rele”
 Dietele “low carb” & “high protein”

Alimente mult
reduse

• fructe,
• legume bogate în amidon
• cereale & derivate
• produse lactate
• dulciuri
 Dietele “low carb” & “high protein”
• HC – sursa energetică de bază DAR !
(min. 150 mg/zi)
• Oboseală
• Disconfort
• Deshidratare
• Constipaţie / diaree
• Crampe musculare
• Aport crescut de lipide
• Aport scăzut de fructe
(vitamine, minerale, fibre)
• Osteoporoză
• Afecţiuni digestive
• Depresie
• CH “craving”
• Aderenţă redusă
• Limitare exerciţiu fizic
 Dieta Atkins

 Cardiolog Robert Atkins

 1972 – prima carte “Dr Atkins' Diet Revolution”
 > 10 milioane exemplare vândute
 Probabil cea mai cunoscută dietă săracă în HC, bogată în P
 1989 – corporaţie Atkins Nutritionals,Inc. (ANI)
Dieta Atkins - popularitate
• estimativ - 20 milioane persoane
• 2003-2004 – 1 din 11 nord americani
• top Forbes – cele mai scumpe 5 diete
Principiile dietei Atkins

 Scăderea în greutate
 Menţinerea noii greutăţi
 Starea de bine
 Prevenirea altor afecţiuni
Etapele dietei Atkins

1. Inducţia

2. Continuarea scăderii în greutate

3. Pre-menţinerea greutăţii

4. Menţinerea noii greutăţi pe termen lung

Inducţia Etapa 1

 minim 2 săptămâni
 inducerea rapidă a cetozei
 aport carbohidraţi – max 20g/zi
- 12-15g din vegetalele permise
 combinaţie de proteine şi lipide
 ↓G ~ 2 – 4 kg/săptămână
 3 mese principale / 5 mese mai mici (interval max 6 ore)
 evită - cafea, ceai şi alte băuturi care conţin cafeina
 min 8 pahare de apă
 adaugă multivitamine/multiminerale
Inducţia Etapa 1

Alimente interzise

 fructe, legume bogate în amidon

 pâine, paste, cereale, produse de patiserie
 orice fel de dulciuri
 produse lactate cu exc. unt, brânză şi smântână
 nuci şi seminţe
 Continuarea scăderii Etapa 2
în greutate
 “Nivel critic de CH” - ↓G cu 1-2 kg/săpt
 ↑CH cu 5g/săpt
Etapele dietei Atkins

1. Inducţia

2. Continuarea scăderii în greutate

3. Pre-menţinerea greutăţii

4. Menţinerea noii greutăţi pe termen lung

Pre-menţinerea greutăţii Etapa 3
↑ CH cu 10g/săpt
Etapele dietei Atkins

1. Inducţia

2. Continuarea scăderii în greutate

3. Pre-menţinerea greutăţii

4. Menţinerea noii greutăţi pe termen lung

 Etapa 4
Menţinerea noii greutăţi

 începe când se atinge greutatea ţintă

 menţinerea greutăţii pe termen lung
 ↑G - se revine la etapa anterioară
 aport CH - ”Nivelul critic necesar menţinerii”
 exerciţii fizice regulate
 continuă aportul de suplimente nutriţionale
 Dieta Atkins – pro

 ↓ G rapidă şi stabilă
 “Filozofie nutriţională”
 ↓ aport zahăr, cereale prelucrate
 Permite aport Lipidic şi Proteic
 ↓ apetit
 Dieta “fără foame”
 Popularitate - suport continuu
Dieta Atkins – contra

 Nu e o dietă ideală pentru vegetarieni

 Bogată în Lipide saturate şi colesterol
 Lipsa de fibre
 Uneori – deficit de vitamine şi minerale
 Consecinţe – osteoporoza, cardiopatie, neoplazii,
afectare renală
 Popularitate
Dieta South Beach
Dieta South Beach

Una dintre cele mai recente diete la moda. Creată de Arthur

Agatston, professor în cardiologie la Miami, lansată în 2003

Este uşor de urmat, nu necesită înfometare: se selectează

alimentele, nu se calculează caloriile

Are ca principiu: nu toate glucidele şi lipidele sunt la fel

Reduce la minim consumul de  grasimi trans si saturate si glucide

rafinate, cu index glicemic crescut

Efecte: slăbire, reducerea riscului cardiometabolic, scăderea

colesterolemiei, glicemiei, trigliceridemiei
 Cum acţionează?

Consecinţele limitării glucidelor:

• In faza 1 cresc corpii cetonici, dieta fiind intens
hipoglucidică:
- scade apetitul
- creşte diureza

• Restricţionarea HC modifică peptidele intestinale şi

semnalele din adipocite, atât la femeile cât şi la
bărbaţii cu SM. După 2 săptămâni de dieta SB se
reduc: greutatea corporală, procentul de grăsimi,
circumferinţa abdominală şi se normalizează senzaţia de
foame.
 Fazele regimului alimentar

Se desfăşoară în 3 faze:
Faza 1 – restrictivă, dar cu durata de numai 14 zile;
scădere ponderală 4-7 kg, în special prin scăderea grăsimilor
viscerale
Faza 2 – mai permisivă, durează până la atingerea greutăţii
ţintă. Scăderea ponderală continuă, in general 0,5-1
kilogram pe saptamana
Faza 3 – este alimentaţia omului sănătos, durează toată
viaţa. Se menţine greutatea dorită.
 Cum acţionează?

Consumul crescut de lipide induce saţietate

Proteinele consumate în cantitate mai mare, cresc consumul

energetic prin creşterea ADS

Scăderea ponderală este în principal prin scăderea masei grase,

cu creşterea procentului de masă slabă, deci e posibilă
creşterea metabolismului bazal

Ameliorează insulinorezistenţa/hiperinsulinismul, deci scade

sinteza de grăsimi

Scade glicemia pre şi postprandială, TG, Col şi creşte HDL col

 Ce contine ?
 Reducerea aportului de glucide, alimentelor cu continut glucidic
si index glicemic mare:
 Paine, paste, cartofi, orez, prajituri, dulciuri, fructe
 Cresterea aportului proteic
 Alimente cu proteine, putine lipide
 Branzeturi slabe
 Oua
 Fara alcool, cafea, ceai, sucuri
 Reintroducerea treptata a alimentelor cu glucidedar cu index
glicemic mic
Faza 1- eliminarea HC
Primele 2 săptămâni: regim hiperproteic, hiperlipidic, hipoglucidic
bazal

Permise:
- portii normale de carne de pasare (fara piele), carne de vaca slabă
(muschi file), vitel, sunca de curcan (maxim doua felii pe zi), piept de
pui si de curcan, carne de porc slabă, costita cu putina grasime, carne
din conserve
- toate tipurile de peste si fructe de mare, fara grasime
- oua
- iaurt slab

Trei mese/zi şi două gustări.

Faza 1 alimente permise

branzaeturi (branza de vaci slaba, telemea degresata,

mozzarella, parmezan, urda dulce, branza cedar, branza
feta)
tofu
legume si verdeturi: anghinare, sparanghel, fasole boabe,
fasole verde, mazare, brocoli, varza, conopida, telina,
castraveti, vinete, salata verde, ciuperci, spanac, gulii,
castane comestibile, dovlecei, rosii ( maxim 1 pe zi),
salate cu sos din ulei de masline
ulei de masline
unt de arahide maxim 1 lingurita pe zi
Faza 1 alimente permise

condimente si sosuri: orice condimente fără zahăr, sos de

hrean, esenta de rom, de migdale, de vanilie
apă, cafea sau ceai
arahide maxim 20 bucati pe zi
nuci de pecan max 15 jumatati pe zi
fistic maxim 30 bucati pe zi
dulcuri: maxim 75 de calorii pe zi - ciocolata fara zahar,
cacao, gelatina fara zahar, guma de mestecat fara zahar
Faza 1 Alimente interzise

Eliminarea HC, inclusiv a celor ce conţin amidon: pâine, orez,

cartofi, sfeclă, morcovi, paste, prăjituri, patiserie, fructe

Orice fel de lapte sau iaurt; branza cu continut integral de

grasime

Eliminarea alcoolului (inclusiv bere şi vin)

Carne de vaca (piept, ficat, alte bucati grase), vitel (piept);

carne de pui (aripi si pulpe), rata, gasca, produse
semipreparate din carne de pui; porc (sunca)
 Faza a doua – reintroducerea HC
Durata: este determinata de atingerea greutăţii dorite
Daca se cedează la un moment dat unei tentatii culinare de
orice fel, se va relua totul de la prima etapa
Se lărgeşte progresiv dieta, menţinându-se câteva restricţii:
- limitare HC “răi”
- limitarea lipidelor “rele”

Se reintroduce treptat HC buni, cu indice glicemic scăzut :

pâine integrala, cereale, orez brun, paste din făină de grâu
integrală, fructe întregi,
lapte integral
Se vor evita: produsele fainoase rafinate, sfecla, cartofii,
morcovul si porumbul, bananele, ananasul, compoturile,
strugurii, stafidele, pepenele verde si galben, mierea, gemul,
înghetata, ciocolata, prajiturile, sucurile cu zahar.
Faza a treia

Începe odată cu atingerea ţintei, când se trece trece la o versiune

si mai liberala a programului, care va ajuta sa se mentină
greutatea.
Durata: tot restul vieţii, este alimentaţia omului sănătos
Se va consuma
orez brun, în loc de orez alb;
cartofi dulci, în loc de cartofi albi;
pâîne neagră în loc de albă;
fructe întregi, cu coaje, nu suc de fructe;
vegetale;
carne slabă, cum ar fi peştele, şi grăsimi bune
Portii controlate.
Avantaje

Nu necesită înfometare,
Este simplă, fara calculul caloric şi cântărirea alimentelor
Preferinţele persoanelor pt carne
Se poate trece cu usurinta de la o etapa la alta
În caz de abateri de la dietă şi reînceperea creşterii
ponderale, imediat se reintră în faza 1 pentru 7-14 zile,
până se revine la greutatea anterioară, apoi se trece în faza
2
În prima saptamană "pofta de dulce " dispare.
Prin gustări cu nuci şi brînzeturi hipolipidice se previn
hipoglicemiile reactive, ce apar mai ales după amiaza, când
autocontrolul ingestiei de alimente este foarte dificil, ducând
la supraalimentaţie
 Avantaje

Pare mai eficienta în scăderea ponderală decât regimurile

hipocalorice

Glucidele cu indice glicemic redus produc o scădere mai mare a

greutăţii şi masei grase şi o mai bună prezervare a masei slabe

Conţine alimente sărace în lipide saturate, sare şi bogate în fibre

alimentare, vitamine şi săruri minerale

Ameliorează mai mult decât alte diete sensibilitatea la insulină

Dezavantaje

Risc de deshidratare în faza 1, datorită cetozei

Deprivarea de glucoză a hematiilor, celulelor renale,

cerebrale, care preferă glucoza – doar Faza 1

Când dieta nu conţine HC organismul consumă rezervele de

glicogen, existente în ficat şi muşchi.  Aproximativ 1kg de
glucide sunt combinate cu 2 l de apă – ambele sunt eliberate
când organismul este deprivat de glucide

Scăderea în greutate diferă de la persoană la persoană,

datorită diferenţelor genetice în rata metabolică şi altor
factori.
DIETA MONTIGNAC
 METODA MONTIGNAC IN VIZIUNEA AUTORULUI

PRINCIPII DE BAZA

 Cauza functionala a cresterii in greutate este

hiperinsulinismul

 Consumul excesiv de glucide cu index glicemic crescut este

responsabil de producerea hiperinsulinismului

 Rezistenta la insulina este cauzata de consumul cronic de

alimente cu indice glicemic crescut

 Lipoliza este inhibata de nivelele crescute de insulina

 DESCRIEREA METODEI MONTIGNAC

 FAZA I – pierdere in greutate, prin 2 tipuri distincte de prize

alimentare:

 Masa glucido-proteica

 Masa protido-lipidica
DESCRIEREA METODEI MONTIGNAC

 Masa glucido-proteica
 Glucide cu index glicemic ≤ 50

 Proteine care exista in aceste glucide

(cereale, leguminoase,etc)

 Proteine care nu contin grasimi (lactate 0%,

jambon alb de pui/curcan, mezeluri Grisons,
albus de ou)
DESCRIEREA METODEI MONTIGNAC

 Masa protido-lipidica

 Proteine care contin grasimi: carne, brinza,

oua, peste

 Lipide imbogatite, fie datorita prepararii, fie

datorita sosurilor
 DESCRIEREA METODEI MONTIGNAC

 Masa este, in general, de tip protido-lipidic, fiind alcatuita

“clasic”:
 Cruditati + vinegreta (glucide <35 +lipide)
 Carne/peste (proteine + lipide)
 Legume/leguminoase (glucide < 35)
 Lactate/brinzeturi (proteine + lipide)
 Fructe (glucide < 35)
 DESCRIEREA METODEI MONTIGNAC

 Faza II – mentinerea echilibrului ponderal

 largirea posibilitatilor, prin consumarea de glucide cu index
glicemic ≤ 50
 Dieta Weight Watchers
 Creata in Statele Unite in anii 60,
 Regim alimentar bazat pe un sistem de puncte si sustinerea
psihologica.

 Numar de puncte - in functie de (varsta, sex, greutate,

inaltime, activitate fizica cotidiana).

 Fiecarui aliment ii corespunde un anumit numar de puncte,

calculate in functie de numarul de calorii si de lipide la 100
grame. Cu cat alimentul contine mai multe grasimi, cu atat
valoreaza mai multe puncte.

 Activitatea fizica - puncte bonus

 Eat Smart, Move More, Helpful Habits, and Get Support.

-132 persoane cu obezitate extremă (IMC=43kg/m2)
- 39% cu diabet
- randomizaţi – dietă hipolipidică vs hipoglucidică
- 6 luni
Rezultate

Samaha SS et al. N Engl J Med 2003;348:2074-2081.

-1 an
- multicentric
- 63 obezi, F şi B
- randomizaţi - dieta hipoG, hiperP, hiperL (dieta Atkins)
- dieta hipocalorică, hipoL, hiperG (dieta convenţională)
Rezultate

Foster GD et al. N Engl J Med 2003;348:2082-2090.

Rezultate

TG
Colest

LDL HDL

Foster GD et al. N Engl J Med 2003;348:2082-2090.

- 2 ani
- 322 persoane obeze, IMC=31kg/m2
- randomizat
- 3 diete: - hipocalorică, hipolipidică
- dieta Mediteraneană, hipolipidică
- dieta hipoglucidică, nonrestrictivă
Rezultate

Shai I et al. N Engl J Med 2008;359:229-241.

 Reducere ponderală - Controlul FRCV

Reducerea aportului caloric & “Heart-healthy” diet

Atkins Zone Weight Watchers Ornish

CH restriction Macronutrient balance Calorie restriction Fat restriction

1 an

Scădere ponderală modestă (3 kg - 6 luni)

Ameliorarea unor FRCV: LDL / HDL, CRP
Aderenţă scăzută la diete
• Atkins (very low in carbohydrate),
• Zone (low in carbohydrate),
• LEARN (Lifestyle, Exercise,
Attitudes, Relationships,and Nutrition;
low in fat, high in carbohydrate
• Ornish (very high in carbohydrate)
 Concluzii

 Dieta in obezitate alimentatia sanatoasa hipocalorica

continua