Deșertificarea solului

 Deşertificarea se consideră una din principalele probleme economice globale, în

special din cauza legăturii reciproce dintre degradarea terenurilor şi producţia
alimentară. Deşertificarea este procesul de degradare a terenurilor şi are loc în
zonele terestre unde solul este afectat de eroziunea eoliană din cauza defrişărilor
masive, unde căderile de ploaie sunt rare şi climatul arid , precum şi de activitățile
umane. Rezultatul este distrugerea stratului fertil, urmată de pierderea capacității
Noțiuni solului de a sustine biodiversitatea şi alte activități umane. Potrivit Naţiunilor
Unite, o treime din suprafaţa planetei este ameninţată cu deşertificarea şi peste un
generale miliard de persoane din aproximativ 100 state sunt expuse efectelor nefaste ale
acestui fenomen. Pierderile economice sunt evaluate la circa 42 miliarde dolari
anual.

 Deșertificarea are loc atunci cînd arbori și arbuști sunt tăiați pentru folosirea
lemnului și pentru foc, sau cînd se pregătesc terenuri pentru cultivare.De
asemenea, pășunatul duce la erodarea solului. Exploatările agricole intensive
epuizează substanțele nutritive din sol.Vîntul și eroziunea apei agravează starea
terenurilor, transportă departe de sol masa vegetală și lasă în urmă un amestec
extrem de infertilă praf și nisip. Combinația acestor factori transformă un teren
degradat în deșert.Zonele uscate sunt deja fragile. Pe măsură ce devin degradate,
impactul asupra oamenilor, animalelor şi mediului poate fi devastator.
  În Republica Moldova procesele de degradare a solurilor şi deşertificare
sînt condiţionate atît de condiţiile naturale cît şi de factorii antropici.
Exploatarea terenurilor agricole peste limitele admisibile a fondului
funciar, defrişarea pădurilor şi desţelenirea stepelor, parcelarea
Problema excesivă a terenurilor agricole în rezultatul privatizării, folosirea
tehnologiilor dăunătoare din punct de vedere ecologic au condus la
deșertificării reducerea considerabilă a productivităţii şi au avut un impact distructiv
asupra solului.Din condiţiile naturale se evidenţiază fenomenele
solului în climatice (ploile torenţiale, perioadele frecvente de uscăciune şi secetă,
vînturile puternice)
Republica  În prezent, pe teritoriul republicii circa 40% din terenurile agricole au
Moldova soluri erodate de diferite grade: slab erodate – 23,2%, moderat –
erodate – 11,7 şi puternic erodate – 4,9%. În fiecare an suprafaţa
terenurilor erodate creşte în medie cu 0,9%, iar pierderile anuale de sol
fertil sînt estimate la 26 milioane tone. Bilanţul humusului este profund
deficitar, rezervele de humus se micşorează anual cu circa 1t/ha,
elementele nutritive cu 180 – 200 kg/ha
  Conform datelor Cadastrului Funciar în 2019 solurile erodate ocupau
circa 877 644 ha, inclusiv 504 777 ha – slab erodate, 259 332 ha –
Problema moderat erodate și 114 165 ha –puternic erodate. Suprafața solurilor
deșertificării erodate s-a majorat pe parcursul ultimilor 40 de ani cu 283,4 mii ha,
avansând cu 7086 ha anual.
solului în  Nivelul cel mai înalt de erodare a terenurilor agricole este înregistrat în
Republica raioanele Călărași (56,1%), Cahul (44,4%), Hâncești (43,7%), Ungheni
(43,4%), Nisporeni (43,4%) Pierderile anuale de sol fertil de pe
Moldova terenurile agricole cauzate de eroziune constituie, după unele date, 26
mln. tone
  – scăderea fertilităţii solului, formarea dunelor, eroziunea eoliană,
distrugerea biomasei;
 – producţii alimentare scăzute şi apariţia problemelor legate de lipsa
hranei;
 – scăderea stării de sănătate a populaţiei şi riscul de apariţie a unor
Efectele epidemii;

deșertificării  Pe măsură ce populația globului este în creștere, există o cerere mult mai
mare de terenuri pentru producerea produselor alimentare, furajelor și
fibrelor pentru îmbrăcăminte, iar aceasta are ca rezultat final
transformarea și degradarea terenurilor în rate nestăpânite, dăunând
ecosistemelor și biodiversității. A avea suficiente terenuri productive
pentru satisfacerea cerințelor a zece miliarde de oameni până în 2050,
necesită schimbarea stilului de viață în prezent.
  CONVENȚIA ORGANIZAȚIEI NAȚIUNILOR UNITE pentru
combaterea deșertificării în țările afectate grav de secetă și/sau
deșertificare, în special în Africacare a fost adoptată la Paris la 17 iunie
1994 Republica Moldova a aderat la Convenţia Naţiunilor Unite pentru
Combaterea combaterea deşertificării la 24 decembrie 1998. Scopul Convenţiei îl
deșertificării constituie combaterea deşertificării şi reducerea efectelor secetei în ţările
afectate grav de secetă şi/sau deşertificare prin acţiuni eficiente la toate
nivelurile, sprijinite de acorduri de cooperare internaţională şi parteneriat
în cadrul unei abordări integrate
 - să acorde prioritatea cuvenită combaterii deşertificării şi reducerii
efectelor secetei şi să aloce resurse adecvate, potrivit situaţiei şi
posibilităţilor lor;
- să elaboreze strategii şi să stabilească priorităţi în cadrul planurilor şi
politicilor de combatere a deşertificării;
Convenția - să creeze un cadru favorabil prin optimizarea, după caz, a legislaţiei
ONU pentru privind protecţia mediului, inclusiv adoptarea unor noi legi, şi prin
aprobarea politicilor pe termen lung şi a programelor de acţiune.
combaterea Pe lîngă obligaţiile generale, părţile-ţări dezvoltate se angajează:
deșertificării - să furnizeze resurse financiare substanţiale şi alte forme de sprijin pentru
susţinerea concretă a părţilor-ţări în curs de dezvoltare afectate;
- să elaboreze şi să aplice propriile planuri şi strategii pe termen lung de
combatere a deşertificării;
- să promoveze şi să faciliteze accesul părţilor-ţări afectate la tehnologiile,
cunoştinţele şi produsele know-how corespunzătoare.
  Scop - menţinerea productivităţii teritoriilor afectate de procesele de
deşertificare prin implementarea sistemelor ecologice social acceptabile şi
economic realizabile de folosinţă a solurilor;

HOTĂRÎRE Nr. - protecţia teritoriilor nedegradate sau puţin degradate şi/sau conservarea lor
367 pentru restabilirea naturală;
din 13-04-2000
privind aprobarea  - derularea acţiunilor care să asigure evitarea secetelor şi altor
fenomene apte să destabilizeze economia;
Programului
naţional de
 - ridicarea nivelului de trai al locuitorilor din raioanele afectate de
acţiuni pentru deşertificare, inclusiv ocrotirea sănătăţii publice, ameliorarea condiţiilor
combaterea sanitare şi planificarea familiei;
deşertificării
 - prevenirea impactului negativ al proceselor de deşertificare
asupra schimbărilor climatice şi biodiversităţii.
  Combaterea deşertificării se poate realiza prin:
 – plantarea de perdele forestiere şi de specii rezistente la secetă;
 – dimensionarea corectă a numărului de animale în funcţie de capacitatea
Combaterea de suport, pentru evitarea suprapăşunatului;

deșertificării  – dezvoltarea sistemelor de irigaţii din resurse excedentare şi stoparea

coborârii nivelului apelor freatice, din Asia mai ales;
 – diminuarea poluării şi respectarea protocolului de la Kyoto privind
eliminarea gazelor cu efect de seră.
  Printre cele mai importante activităţi îndreptate spre combaterea
proceselor de deşertificare în Republica Moldova sînt următoarele:
-perfecţionarea cadrului legislativ favorabil pentru protecţia, ameliorarea
şi utilizarea durabilă a resurselor de sol, racordarea lui la cel european;
-crearea sistemului informaţional a stării de calitate a solurilor;
Combaterea -structurarea şi reconstrucţia landşafturilor prin extinderea pădurilor,
deșertificării fîneţelor şi pajiştilor, zonelor umede;
-implementarea măsurilor fitoameliorative, silvotehnice şi hidrotehnice
pentru minimalizarea eroziunii solului şi stabilizarea alunecărilor de
teren;
-sporirea fertilităţii solurilor prin formarea unui bilanţ echilibrat sau
pozitiv al humusului şi elementelor nutritive în sol prin aplicarea
fertilizanţilor;
 -abordarea unei politici statale în domeniul gestionării resurselor de sol;
-consolidarea terenurilor agricole ţinînd cont de relief, structura învelişului
de sol, coraportul între sistemele naturale şi antropice;
-organizarea monitoringului deşertificării şi cadastrului funciar;
-restabilirea şi extinderea irigaţiei mari şi mici;
-utilizarea raţională, protecţia şi reconstrucţia ecologică a vegetaţiei
Combaterea pajiştilor, implementarea păşunatului controlat;
deșertificării -dezvoltarea şi implementarea proiectelor-pilot pentru combaterea
deşertificării la nivel de cîmp;
-consolidarea mecanismelor de asistenţă financiară;
-asigurarea ştiinţifică a acţiunilor de combatere a degradării solurilor şi
deşertificării;
-crearea sistemului de instruire, informare şi conştientizare a populaţiei în
privinţa problemelor legate de degradarea solului şi deşertificare.