BOLILE DIAREICE

DIAREEA ACUTA
Definitie: Diareea reprezinta cresterea frecventei si
scaderea consistentei scaunelor. Ea apare ca urmare a
perturbarii transportului apei si electrolitilor la nivelul
lumenului gastro-intestinal.
 Diareea acuta reprezinta cea mai frecventa boala
gastro-intestinala a sugarului si copilului mic.
In primele 3 luni de viata sugarii au un numar mai mare
de scaune ,depinzand de tipul alimentatiei.
Diareea persistenta- episoade de diaree care incep
acut si dureaza peste 14 zile.
 Diareea reprezinta o cauza frecventa de deces
datorita starilor septice si sindroamelor de
deshidratare acuta pe care le antreneaza fiind
caracteristica in regiunile cu standarde socio-
economice scazute.
 Diareea poate fi de cauza infectioasa si neinfectioasa.
 ETIOLOGIA DIAREEI INFECTIOASE
BACTERIANA VIRALA PARAZITARA
-Campylobacter jejuni -Rotavirus Protozoare:
-Salmonella spp -Adenovirus giardia lamblia,
entamoeba histolytica,
-E.Coli:-enteropatogen -Norovirus balantidium coli.
-enteroaderent Nematode:
-enterotoxigen ascaris lumbricoides
- enterohemoragic strongyloides stercolaris,
ancylostoma duodenale.
-enteroinvaziv. Alte metazoare parazite:
-Vibrio cholerae fasciola hepatica,
-Yersinia enterocolitica enterobius vermicularis,
-Plesiomonas Shigelloides taenia
-Shigella-Sh.disenteriae(grupA)
- Sh.flexneri (grup B)
- Sh.boydii (grup C)
- Sh.sonnei (grup D).

Frecvent in sezonul cald Frecvent in

sezonul rece
Etiologia bolii diareice acute corelata cu varsta

<1 AN 1-4 ANI > 5 ANI

Rotavirus Rotavirus Campylobacter
Norovirus Norovirus Salmonella
Adenovirus Adenovirus Rotavirus
Salmonella Salmonella
Campylobacter
Yersinia
 Factori favorizanti:
- prematuritatea ,varsta mica, imunodeprimatii
- Erori dietetice : supra sau subalimentatia;
- Conditii socio-economice precare
- Colectivitatile
PATOGENIA:
Diareea acuta se poate produce prin 2
mecanisme:
1. Agentii bacterieni produc exotoxine care
reduc fluxul de apa si saruri ,cresterea
secretiei de apa si electroliti dinspre lumenul
intestinal spre enterocit. Asa actioneaza:
E.coli,Shigella,Salmonella, Vibrionul
holeric,Stafilococ auriu.
2. Bacteriile si virusurile pot patrunde
in mucoasa intestinala, pe care o
modifica morfologic determinand
tulburari ale functiilor de digestie si
absorbtie,declansand diareea. Prin
acest mecanism enteroinvaziv produc
diaree E.coli,Shigella, Salmonella
tiphy.
 TABLOU CLINIC:
Debut ( prodrom) cu febra,agitatie,varsaturi,stagnarea
curbei ponderale, dureri abdominale, scaune diareice.
Perioada de stare- TRIADA: anorexie,diaree,varsaturi.
 Intensitatea manifestarilor clinice variaza in raport cu
agresivitatea agentului patogen si cu intensitatea
pierderilor de apa si electroliti.
 Sugarul si copilul mic isi schimba zilnic jumatate din
lichidul extracelular (adultul schimba numai 14% din
lichidul extracelular), de unde si riscul mai mare de
deshidratare a sugarului comparativ cu adultul.
 Sugarul se poate deshidrata fie prin aport insuficient
de lichide (inapetenta),fie prin pierderi excesive
(diaree,varsaturi,transpiratii,perspiratii insensibile).
 Gravitatea simptomelor variaza in functie
de gradul dezechilibrului hidro-electrolitic
si acido-bazic.
 Sugarul cu deshidratare acuta grava prezinta:

-febra,diaree
-tegumente uscate,palide,marmorate
cianoza perioronazala;
-pliu cutanat abdominal lenes,
-globi oculari infundati;FA deprimata
-extremitati reci, cianotice;
-tahicardie; respiratii rare,ample;
-oligurie; tulburari neurologice si psihice
(obnubilare si coma in deshidratare
hipernatremica; convulsii in deshidratarea
hiponatremica
 In functie de cantitatea de electroliti si
de lichid pierduta,diareile pot fi:
- Usoare – fara semne de deshidratare acuta (pierderile
de apa sunt mai mici de 5% din greutatea corporala);
- Medii – cu semne moderate de deshidratare ( pierderi
de apa de 5-10% din greutatea corporala);
- Severe (grave) – cu semne severe de deshidratare si
semne severe de suferinta neurologica ( pierderi mai
mari de 10% din greutatea corporala).
In raport cu pierderile de electroliti, deshidratarea
poate fi : -hiponatremica,
-normonatremica
-hipernatremca.
 DIAGNOSTIC POZITIV
Se bazeaza pe simptomatologia clinica si paraclinica
- coprocultura: identifica agentul patogen;
testarea sensibilitatii la antibiotice si ghideaza
conduita terapeutica.
- pH- ul scaunului:normal este intre 5-8, iar un pH
sub 5 arata o intoleranta la glucide;
- ex.coproparazitologic:poate evidentia agentul
patogen in cazul etiologiei parazitare
- coprocitograma: pune in evidenta leucocitele
din scaun prin colorare cu albastru de
metilen.In mod normal in scaun nu sunt
leucocite.
- ex. virusologic pentru identificarea Rotavirusului
si Adenovirus.
- Hemoleucograma releva hemoconcentratie,
leucocitoza cu polinucleoza in diareea
bacteriana; leucopenie cu limfomonocitoza
in diareile virale.
- explorarea echilibrului acido-bazic (prin
ASTRUP sau rezerva alcalina) apreciaza
severitatea acidozei metabolice
- Ionograma sangvina stabileste tipul electrolitic
de deshidratare:
- hiponatremica ( Na sub 130 mEq/l);
- hipernatremica (Na peste 150 mEq/l).
- hipokaliemia poate fi evidentiata atat prin
ionograma cat si prin ECG.
 Diagnosticul etiopatogenic are valoare
orientativa si precizeaza tipul de diaree
acuta:
- pentru tipul enterotoxigen pledeaza
numarul mare de scaune si caracterul lor
apos; prezenta de mai putin de 10
leucocite in coprocitograma;
- pentru tipul enteroinvaziv pledeaza
caracterul pio-muco-sangvinolent si
nr.redus al scaunelor;prezenta a peste 10
leucocite in coprocitograma.
 DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL IN DIAREE
SUGAR COPIL ADOLESCENT
DIAREEA ACUTA-COMUNA
Gastroenterite Gastroenterite Gastroenterite
Infectii sistemice Infectii sistemice Intoxicatii alimetare
Antibiotice Antibiotice Antibiotice
Intoxicatii alimetare

DIAREEA ACUTA-RARA
Neoplazii neonatale Toxice Hipertiroidism
Colite toxice hirschsprung Sindromul hemolitic-uremic Apendicita
Sindromul adrenogenital

DIAREEA CRONICA-COMUNA
Fibroza chistica Sdr. Intestin iritabil Sdr. Intestin iritabil
Boala celiaca Boala celiaca Boala inflamatorie intestinala
Diareea cronica nespecifica Intoleranta la lactoza Intoleranta la lactoza
APLV Giardioza Giardioza
Sorbitol Boli intestinale inflamatorii Anorexie nervoasa
Deficit de lactaza secundar Ingestie excesiva de fructe( sorbitol) Laxative-exces
postinfectios

DIAREEA CRONICA-RARA
Defecte imune primare Tumori secretante Tumori secretante
Malabsortie glucoza-galactoza Pseudo-obstructii Tumora primara intestinala
Defecte congenitale de transport( Na) Gastroenterite eozinofilice Boala Addison
Boala Hirschprung Infectii parazitare si boli venerice
Tumori secretante Abces apendiceal
Limfangiectazia
TRATAMENT:
 Important este tratamentul patogenic : corectarea
tulburarilor hidro-electrolitice si acido-bazice.
I. Reechilibrare hidroelectrolitica si acido-bazica
In caz de deshidratare usoara sau medie, cu
toleranta digestiva buna,rehidratarea se face pe cale
orala cu solutii de electroliti de tip Gesol care
contine: 20g glucoza, 3,5g. NaCl, 2,5g NaHCO3,
1,5 g KCl. Aceasta solutie se dizolva in 1 l. de apa
fiarta si racita si se adm.in cantitate de 150-200
ml/kg.
II. Tratamentul dietetic: 4 etape:
1. Dieta hidrica efectuata cu solutii de rehidratare orala
descrise anterior,timp de 12-20 ore.
2. Dieta de tranzitie: consta in adm.de vegetale
antidiareice bogate in celuloza si pectina:
morcov,orez,banane,roscove. Principalele preparate
sunt:
- MO 3% sub 2 luni sau 5% peste 2 luni + 5%
glucoza.
- SM 30% sub 2 luni sau 50% peste 2 luni + 5%
glucoza
Acestea se adm.in cantitate de 180-200 ml/kg,timp de
maxim 24 ore.
 3. Realimentarea: se face cu preparate de lapte fara
lactoza,hipoalergenice,cu continut mineral scazut : Milupa
HN25, Morinaga NL33,Humana H, All 110.
In caz de intoleranta la proteinele laptelui de vaca se
adm.lapturi avand ca sursa de proteine soia: Nutrilon
soia,Prosobee, Isomil.
La copilul alimentat la san,realimentarea se face pastrand
laptele de mama.
Realimentarea se face progresiv prin introducerea treptata de
preparat dietetic de lapte nedepasindu-se120-150 ml/kg/zi.
La sugarul peste 6 luni se pot adm.orez pasat,branza de
vaci,carne fiarta si pasata,uleiuri vegetale.
 Revenirea la alimentatia corespunzatoare varstei se va face
treptat. Se vor inlocui produsele de lapte dietetic cu alimentele
folosite in mod curent pentru copil.
4.Tratamentul etiologic: se face in functie de agentul etiologic
izolat in coprocultura si in functie de sensibilitatea lui la
antbiotice.
Diareea neetichetata etiologic
-Furazolidon 6-7 mg/kg/zi;
-Colimicina 100.000 ui/kg/zi;
-Biseptol 7-10 mg/kg/zi.
Diareea cu E. Coli ENTEROINVAZIV
-Colistin
-Gentamicina 3-5 mg/kg/zi,i.v
Diareea cu E. Coli ENTEROTOXIGEN
-Colimicina,Biseptol
Diareea cu Shigella
-Ampicilina 50-100mg/kg/zi
-Colimicina,Biseptol
-Ceftriaxona 50-100 mg/kg/zi
Diareea cu Salmonella
-Ampicilina 50-100 mg/kg/zi iv,po
-Cloranfenicol 50 mg/kg/zi,
- Biseptol,
-Cefalosporine generatia a II-a.
Campylobacter jejuni
-Etritromicina 50 mg/kg/zi,5 zile
-Azitromicina 5-10 mg/kg/zi,5 zile
Clostridium difficile
-Metronidazol 30 mg/kg/zi po-prima linie
-Vancomicina 40 mg/kg/zi po- a doua linie
 Tratamentul simptomatic:
- antitermice:
Paracetamol,Aminofenazona,Ibuprofen.
- antiemetice: Metoclopramid,Fenobarbital.
- combaterea meteorismului abdominal.
- antidiareice: Smecta, Hidrasec,Biotics,
Ecoflorina,Ercefuryl.
 Tratamentul anticonvulsivant: Diazepam 0,3-0,5
mg i.m. sau i.v.;Fenobarbital 3-5 mg/kg/zi.
PROGNOSTICUL bolii este favorabil in cazurile
usoare sau medii si sever in formele cu
deshidratare acuta grava.
EVOLUTIA bolii poate fi mascata si de diferitele
handicapuri biologice:
prematuritate,distrofie,anemie,malformatii si
deficite imune.
 Sindromul de
deshidratare acuta
 Definitie
o manifestare clinico-biologica potential severa
o cauze posibile multiple (cel mai frecvent: boala
diareica acuta ± varsaturi)
o consecinta a pierderii in scurt timp (24-48 ore) a unei
cantitati insemnate de apa si electroliti, echivalenta
cu pierderea unui procent din greutatea corporala
o in evolutie se adauga si dezechilibrul acido-bazic
o pana la colaps hipovolemic si anhidremic si grave
tulburari de senzoriu (coma)
 Clasificarea deshidratarilor

A. Deshidratare prin pierdere predominant de apa

(SDA
hipertona,hipernatremica,hipersosmolara): Na+
seric ≥150 mEq/l
B. Deshidratare prin pierdere predominant de
sare (SDA
hipotona,hiponatremica,hipoosmolara):
Na+ seric ≤ 130 mEq/l
 Deshidratare prin pierdere de apa si sare (SDA
izotona,izonatremica,izoosmolara):
Na+ seric: 130-150 mEq/l
Grad Usoara Moderata Severa
deshidratare <5% 5-10% >10 %
Puls normal rapid f. rapid, filiform
TA normala normala / scazuta / modificarea TA in
modificarea TA in ortostatism ortostatism  soc colaps
cu >10 mmHg
Reactivitate normal iritabilitate hiperiritabilitate 
letargie
Sete bea devoreaza biberonul nu se mai poate hidrata

Mucoase normal uscate pergamentoase

Lacrimi prezente diminuate, ochi incercanati absente, ochi infundati
Fontanela normal normal / deprimata deprimata
anterioara
Reumplere < 2 sec 2-4 sec > 4 sec, cu tegumente
capilara reci, marmorate
Turgor < 1 sec diminuat (1-2 sec) flasc (> 2 sec)
Pliu cutanat elastic lenes persistent
Diureza normala diminuata oligoanurie
 Paraclinic
 ASTRUP – pH, gaze sangvine, exces de baze, bicarbonat
 Pulsoximetrie
 Ionograma serica completa
 Osmolaritate serica
 Hemograma – HGB, HCT crescute (hemoconcentratie)
– leucocitoza (context infectios)
 Proteine totale crescute (hemoconcentratie)
 Uree si creatinina
 Ionograma urinara cu osmolaritate urinara (!! Insuficienta renala
functionala)
 Glicemie
 VSH, fibrinogen, PCR
 Hemocultura, urocultura, cultura din LCR (pentru izolarea germenilor)
 Coprocultura si coprocitograma
 Examen ORL
 Radiografie pulmonara: indice cardio-toracic diminuat (cord mic in
hipovolemie)
 Criterii de gravitate

 Varsta< 3 luni
 Pierdere ponderala> 10%
 Colaps
 Natremie > 170 mEq/l
 Natremie < 120 mEq/l
 ph<7,2
 Rehidratarea endovenoasa
• Indicatii:
• SDA > 10 %
• SDA 5-10% fara toleranta gastrica (varsaturi repetate) / daca tentativele de
rehidratare orala esueaza

• Necesar bazal lichide: 100-120 ml/kg/24 ore

Prematur cu greutate foarte mica: 170-200
Nou-nascut: 100-150
Sugar: 80-120 (max 1000 ml/24 ore)
1-3 ani: 90-100
4-9 ani: 80
>9 ani: 60 (max 2000 ml/24 ore)
• Necesar bazal Na: 1-2 mEq/kg/24 ore= 1-2 ml/kg/24 ore
• Necesar bazal K: 1-2 mEq/kg/24 ore= 1-2 ml/kg/24 ore
• Necesar bazal Ca: 1-2 mEq/kg/24 ore= 2-4 ml/kg/24 ore

Deshidratare: necesar+ (G(kg) × % deshidratare × 10) (1/2 in primele 8 ore)

 Rehidratarea endovenoasa

< 10 kg: 100 ml/kg/24 ore

ritm: 4 ml/kg/ora

10-20 kg: 1000 ml + 50 × (nr.kg>10)

ritm: 40 + 2 × (nr.kg>10) ml/ora

> 20 kg: 1500 ml + 20 × (nr.kg>20)

ritm: 60 + 1 × (nr.kg>10) ml/ora
 Rehidratarea endovenoasa
 Dacă trebuie efectuată “rehidratarea” pe cale i.v., cantitatea de soluţie perfuzată trebuie socotită
astfel:
- Deficitul hidric (Greutate x % deshidratării exprimate, de ex.: 5 kg x 8% deshidratare = 0,4 l)
+
- Necesităţile zilnice / Ex. 500 ml/zi pentru un copil de 5 kg, adică 100 ml/kg/zi)
+
- Eventualele pierderi anormale persistente (scaune, vărsături)
 Compoziţia soluţiei şi viteza de corecţie pot varia cu tipul de deshidratare. (prezentat anterior)
 Atenţie: O hiperglicemie poate să se asocieze hipernatremiei şi să atingă peste 25 mmol/l, fiind
dată de:
- Stress = secreţie de hormoni hiperglicemianţi
- Inhibiţia secreţiei de Insulină prin hipertonia plasmatică
- Atenţie în acest sens la “falsele hiponatremii”, deoarece orice creştere a glicemiei cu 10 mmol/l,
determină o diminuare a natremiei cu 2,9 mmol/l.
- Administrarea de Insulină este total contraindicată.
- În cazul hiperglicemiei persistente, recurgerea la dextroză 2,5% este absolut necesară.
 Deshidratare >10 % - mare urgenta
pediatrica!!
1. Internare de urgenta si obtinerea unui abord venos periferic

2. In primele 15 minute: tratamentul colapsului hipovolemic si

anhidremic
Derivati macromoleculari (Dextran, Macrodex, Plasmagel) / albumina
umana 5% 10-20 ml/kg

3. In urmatoarele 15 minute: tratamentul acidozei metabolice

decompensate (respiratie Kussmaul)
Bicarbonat de sodiu 84 0/00 (cel putin dublu diluat cu glucoza 5%)
 Avem ASTRUP (ph<7,2): exces baze × G(kg) × 0,3 sau 0,6 (nou-
nascut) = ml bicarbonat de administrat
 Nu avem Astrup: 3-4 ml bicarbonat/kg
Solutie Tham (mai ales in deshidratarile hipernatremice) – se
administreaza lent
 Avem ASTRUP: exces baze × G(kg) = ml Tham de administrat
 Nu avem Astrup: 6-8 ml Tham/kg
4. In urmatoarele 23 ore si 30 minute: reechilibrare hidroelectrolitica

• Primele 4 ore: ½ din pierderile de apa si electroliti (K+ se introduce la

reluarea diurezei)
• Pana la 24 ore: restul de ½ din pierderi + nevoile fiziologice

Deshidratare hiponatremica:
(Na+ normal – Na+ masurat) × G(kg) × 0,5 = ml NaCl 5,85% de
administrat
+ nevoile fiziologice (2 mEq/kg/zi)

!! Supracorectia sau corectia prea rapida a sodiului – risc de mielinoliza

pontina (se creste Na+ cu maxim 12 mEq/l in 24 ore)

Deshidratare hipernatremica:
Ser fiziologic administrat LENT
!! Scaderea prea rapida a sodiului – risc de edem cerebral (se scade Na+
cu maxim 12 mEq/l in 24 ore)
 Monitorizarea terapiei

 Puls (in primele 4-6 ore)

 Tensiune arteriala (in primele 4-6 ore)
 Balanta hidrica (ingesta si pierderi,
diureza)
 Greutate
 Semne clinice depletie/supraincarcare
 Ionograma
 Complicaţii:
 Apariţia de convulsii în cursul rehidratării este legată,
în absenţa altor cauze de: hipertermie, hematom
subdural, edem cerebral, mai rar o hipocalcemie.
 Aceste convulsii sunt cel mai des consecinţa unei
rehidratări prea rapide a unei deshidratări
hipernatremice sau uneori izonatremice.
 Mielinoliza peri, extra sau centro-pontină poate
complica corectarea prea rapidă a unei hiponatremii,
excepţional a unei hipernatremii. Aceasta se dezvoltă
rapid progresiv, traducându-se prin: tulburări de
vigilenţă, un sindrom pseudo-bulbar, adeseori un
sindrom piramidal şi paralizii oculo-motorii.
 DIAREEA CRONICA
DEFINITIE: Diareea devine cronica cand are o
evolutie ce depaseste 3 saptamani.
La copil principalele tipuri de diaree cronica:

 INTOLERANTA LA PROTEINELE LAPTELUI DE

VACA
 BOALA CELIACA
 COLITA ULCERATIVA
 BOALA INFLAMATORIE INTESTINALA
 BOALA CHRON
CAUZE INFECTIOASE SI NEINFECTIOASE DE DIAREE CRONICA
ETIOLOGIE INFECTIOASA
-bacterii,virusi,paraziti
-sdr .postenteritice
-PROCESE DIGESTIVE ANORMALE
-fibroza chistica
-pancreatita cronica
-sdr. Shwachman-Diamond
-deficite enzimatice pancreatice izolate
-colestaza cronica
MALABSORTII
-deficit de lactoza,galactoza-gluzoza,fructoza
PROCESE IMUNE SI INFLAMATORII
-alergia la proteinele laptelui de vaca
-boala Celiaca
-boala inflamatorie intestinala
-imunodeficinete primare sau secundare
ANOMALII IN TRANSPORTUL ELECTROLITILOR
-clor,sodiu
NEOPLAZII
-feocromocitom
-limfoame
-tumori neuroendocrine hormonale secretante
DIAREEA CRONICA NONSPECIFICA
-diareea functionala
-sindromul intestinului iritabil
 BOALA CELIACA
Definitie: este o afectiune sistemica mediata
imun,declansata prin sensibilizarea la glutenul din faina si
prolamina din orz,ovaz,secara, cu manifestari clinice datorare
sensibilizarii la gluten si anticorpi specifici.
Se caracterizeaza prin:
 Malabsorbtie si malnutritie care apar datorita atrofiei vilozitatilor
intestinale;
 Ameliorarea clinica dupa regim alimentar fara gluten;
 Recidiva clinica dupa reintroducerea glutenului in alimentatie.
 Etiologie: glutenul prezent in cereale este un
amestec complex de proteine dintre care
fractiunea toxica este gliadina.
 Boala afecteaza rasa alba.
 Factorii genetici au un rol important in aparitia
afectiunii.
 Factori favorizanti: infectiile,stresul,infometarea.
 Fiziopatologie: Glutenul distruge mucoasa
intestinala determinand atrofia vilozitatilor
intestinale → tulburarea digestiei terminale si a
absorbtiei principiilor alimentare → consecinte:
 Diaree cu steatoree;
 Intoleranta la dizaharide;
 Malabsorbtia Fe,Ca,Mg, a proteinelor si a
vitaminelor liposolubile A,D,E,K.
Malabsorbtia va determina oprirea cresterii,intarzierea
maturarii calorice, rahitism.!!!
CLINIC:
Debut in primele 4-9 luni de viata,odata cu introducerea
fainoaselor in alimentatie.Dupa 1-2 luni de la introducerea
glutenului, apar primele semne clinice.Conform ESPGHAN
avem urmatoarele manifestari:

GASTROINTESTINALE
-diaree cronica( scaune
abundente,pastoase,grasoase,
steatoreice)
-distrensie abdominala
-dureri abdominale recurente
-constipatie cronica
-anorexie
-pierdere in greutate
-varsaturi
-retard staturo-ponderal
EXTRAINTESTINALE
-malnutritie
-dermatita herpetiforma
-disrofii dentare
-stomatita aftoasa
-hepatita cronica
-artralgii
-semne carentiale: anemie
feripriva,rahitism,amenoree,
pubertate intarziata,
iritabilitate,oboseala cronica
 Uneori debutul poate fi supraacut cu diaree
grava,deshidratare,soc hipovolemic.
 Boala evolueaza in pusee,sub forma crizelor
celiace declansate de intolerantele alimentare.
PARACLINIC:
- Testul de absorbtie rapida a D-xilozei si
trigliceridelor;
- Testul de incarcare cu fier;
- Biopsia intestinala si examenul histopatologic al
mucoasei intestinale;
- Teste genetice.
 TRATAMENT:
o Eliminarea alimentelor ce contin gluten. Se vor
folosi cereale fara gluten: faina de porumb,
soia,orez,cartofi.
o In crizele celiace se adm.perfuzii cu hidrolizate
de proteine,glucoza,sol.de trigliceride.
o Se vor adm.suplimente de vitamine,Ca, Fe, Mg;
enzime pancreatice +/- Prednison.
EVOLUTIE: favorabila daca bolnavii respecta
regimul alimentar fara gluten toata viata.
 ALERGIA LA PROTEINELE
LAPTELUI DE VACA
 Constituie un ansamblu de manifestari acute
alergice sau cronice,sindrom de malabsortie produse
prin sensibilzare la proteinele din laptele de vaca. LV
contine peste 20 de proteine din care 5 au propietati
antigenice dovedite: β-lactoglobulina,α-
lactoglobulina,cazeina,seroglobulina bovina si
serumalbumina bovina.
 Acest tip de alergie este mediata de IgE (tip I) sau
celular (tip IV).
 TABLOU CLINIC:
- Forma acuta (mediata prin IgE):
greturi,varsaturi in jet,diaree
apoasa,soc anafilactic,deshidratare +
manifestari de tip alergic:
dispnee,polipnee,wheezing.
- Forma cronica: diaree muco-
sangvinolenta cu
steatoree,anemie,intarzierea cresterii.
 PARACLINIC:
- Teste imunologice;
- Eozinofilie sangvina;
- Biopsie intestinala care arata
modificari la nivelul mucoasei
intestinale;
- Test de provocare cu doze mici de
lapte delactozat (10-20 ml).
 TRATAMENT:
- Tratamentul dietetic este esential; consta in
adm de preparate de lapte vegetal(Isomil,
Alfare, Nutramigen,Nutricare soia, NAN H.A.)
- Dupa ce se incepe diversificarea alimentatiei,
copilul nemaifiind dependent de lapte,boala se
poate ameliora. Cu toata acestea pacientul va
ramane pentru multi ani cu sensibilitate la
proteinele laptelui de vaca.
- In crizele acute se adm.corticoterapie si
antihistaminice.
 BOALA CHRON SI COLITA
ULCERATIVA
Boala Crohn, o afecțiune idiopatică, cronică inflamatorie a
intestinului, implică orice regiune a tractului digestiv . Deși există multe
asemănări între colita ulcerativă și boala Crohn, există, de asemenea,
diferențe majore în cursul clinic și distribuția bolii . Procesul de inflamație
tinde să fie excentric și segmentat, adesea cu zone normale ale
intestinului între zonele inflamate. Deși inflamarea colitei ulcerative este
limitată la mucoasă (cu excepția megacolonului toxic), implicarea GI în
boala Crohn este adesea transmurală.

BOAL CHRON COLITA ULCERATIVA

 BOALA CHRON/COLITA ULCERATIVA

CARACTERISTICI BOALA CHRON COLITA ULCERATIVA

SANGERARE UNEORI FRECVENT

DIAREE VARIABIL FRECVENT

DURERI ABDOMINALE FRECVENT VARIABIL

MALNUTRITIE FRECVENT VARIABIL

RISC DE NEOPLASM INCRIMINAT FOARTE MULT

LEZIUNI FRECVENT ABSENT

DISCONTINUE
AFECTARE FRECVENT NEOBISNUIT
TRANSMURALA
AFECTARE RECTALA OCAZIONAL FRECVENT

MEGACOLON TOXIC NU PREZENT

 DEFICITE ENZIMATICE

1. Malabsortia glucidelor
2. Deficit de lactaza
3. Malabsortie de fructoza
4. Deficit de sucraza-izomaltoza
5. Malabsortie de glucoza-galactoza
6. Insuficienta pancreatica exocrina
7. Deficienta de tripsinogen
 DUREREA ABDOMINALA CRONICA
Este unul din cele mai comune simptome la copil si adolescent,
carcaterizat prin durere abdominala cronica, continua, recurenta cu
perioade de acalmie care sunt scurte si rare ,durerea nefiind bine
localizata si modificand activitatea fizica a copilului.Durerea
abdominala cronica este functionala si organica.
Caracteristicile durerii:
DUREREA ORGANICA:precis localizata,constanta,iradiaza si scoala
copilul din somn.
DUREREA FUNCTIONALA: difuza si localizata periombilical, apoi
epigastric sau in alte sedii;poate asocia cefalee,greturi,varsaturi,
NONORGANIC
-dureri abdominale functionale
-sdr. Intestinului iritabil
-dispepsia non-ulceroasa
TRACTUL GASTROINTESTINAL
-constipatia cronica
-intoleranta la lactoza
-infectii parazitare
-boala Chron
-ulcerul peptic
-esofagitele
-diverticulul Meckel
-hernia inghinala,abdominala
-apendicita cronica
CAI BILIARE SI PANCREAS
-Chistul de coledoc
-litiaza biliara
-pancreatita recurenta
TRACTUL GENITO-URINAR
-infectia urinara
-hidronefroza
-litiaza urinara
Sindrom Gilbert
Febra mediteraneeana
Edem angioneurotic
Porfirie
 CAUZE DE CONSTIPATIE ORGANICA
ANATOMIC
Stenoza anala,Atrezie cu fistula
Imperforatie anala
Strictura intestinala,anala
MUSCULATURA ANORMALA
Gastroschizis
Sindromul Down
Distrofie musculara
Sindromul Prune- Belly
ANOMALII ALE NERVILOR SI MUSCULATURII INTESTINALE
Boala Hirschprung
Pseudo-obstructii
Displazia neuronala intestinala
MEDICAMENTE
Anticolinergice
Antidepresive
Narcotice
Intoxicatie cu Vit D
Enzime pancreatice
Fenitoin
DISFUNCTII METABOLICE
Hipokaliemie
Hipotiroidism
Hipercalcemie
DISFUNCTII INTESTINALE
Boala Celiaca
APLV
Fibroza chistica
ANOREXIE NERVOASA
LES
SCLERODERMIE