PULBERI

PULVERIZAREA,CERNEREA SI CLASAREA,
AMESTECAREA, DIVIZAREA,CONDITIONAREA,
PUDRE
 B.Pulverizarea
• Pulverizarea=operatia de reducere a dimensiunilor
particulelor unei substante solide la o stare de diviziune mai
avansata cu ajutorul actiunii fortelor mecanice
• Scopul pulverizarii =transformarea bucatilor de material sau a
particulelor grosiere in particule mici omogene;marimea
part.influentind disponibilitatea biologica
• Obiectivele pulverizarii:
-1.obtinerea de preparate omogene
-2.marirea vitezei de dizolvare
-3.intensificarea absorbtiei substantelor medicamentoase
-4.usurarea extractiei
• 1.Obtinerea de prep.omogene
• Dimensiunile particulelor =citiva micrometri la 1mm
• Calitatea pulberilor si a altor preparate (susp.ung.sup.comp.)=subst.fin
pulverizate,cu marime apropiata
• Stabilitatea fizica depinde de dimens.part. Ex:susp.comp.ung.
• 2.Marirea vitezei de dizolvare
• Micsorarea dimensiunilor particulelor determina cresterea suprafetei specifice,
ceea ce det.cresterea vit.de dizolvare
• Ex:o part.cu dimensiuni de 1micrometru are o viteza de dizolvare de 1000 ori mai
mare decit o part cu dimensiuni de 1mm.
• 3.Intensificarea absorbtiei
• Dimensiunile reduse ale part.det o dizolvare mai mare in fluidele org. deci o
absobtie crescuta a s.medic
• 4.Usurinta extractiei
• Extractia p.a. din drogurile vegetale este totala daca dimensiunea part.este
redusa.Maruntirea drogului permite patrunderea solventului in tesuturi si det. O
extractie selectiva
 Operatia fizica de pulverizare
• Proces mecanic in care mat.solide sunt supuse:frecarii,lovirii, izbirii pt. a ajunge la part.mici.
• In functie de marimea part.obtinute operatia se numeste:
-sfarimare sau maruntire-fragmente mari(>1mm)
-macinare sau pulverizare-part.mici
• Urmeaza clasarea materialului cu ajutorul sitelor
• In th.farm are mare importanta op.de pulverizare
• Gradul de maruntire n =D/d
D=diametrul bucatilor inainte de maruntire sau pulverizare
d=diametrul part.la sfirsitul operatiei
• Maruntirea se poate obtine prin:
-strivire
-taiere sau despicare
-lovire
-frecare
De regula fortele actineaza combinat:strivirea cu frecarea, lovirea cu strivirea si frecarea
despicarea cu lovirea si frecarea etc.
 Sfarimarea,maruntirea sau concasarea
• Scop :transformarea unui corp solid din bucati mari
in fragmente mai mici (de la citiva cm la 1mm)
• Aparatura=mojar cu pistil, piulite,moristi
• Tehnica:
• In farmacie: drogurile se maruntesc prin taiere cu
aj.foarfecelor sau cutitelor; urmeaza apoi
pulverizarea
• In industrie :concasoare-pt.sfarimare(cu falci, cu
ciocane conice,cu valturi)si mori diferite
 Maruntirea si pulverizarea in farmacie
• Pulverizarea=urmareste transformarea unor materiale solide in fragmente f.mici(sub 1mm)
obtinind pulberea
• Pulverizarea pe scara mica:
• 1.Pulverizarea la mojar-prin lovire
• -Mojar cu pistil: mojarul este un vas de forma unei cupe cu baza plata si cu peretii grosi
pt.rezistenta; pistilul are o forma cilindrica unul din capete avind o calota sferica turtita.Sunt
confectionate din portelan, la fel si pistilul; au diferite marimi
• Maruntirea se face prin lovire
• Lovirea(pisarea)=se face lovind cu putere subst.aflata pe fundul mojarului cu pistilul pe o
directie perpendiculara
• Cant. de material tb.sa fie potrivita
• Metoda se aplica substante dure sau care au tesuturi mai tari
• Pulverizarea prin triturare: pistilul actioneaza asupra materialelor prin frecare si presare
(zdrobirea mat.intre baza pistilului si peretii si fundul mojarului) Rotirea pistilului se face
invers acelor de ceasornic.Pulberea prinsa pe peretii mojarului se desprinde cu aj.unei cartele
sau spatule
• Daca pulberea se aglomereaza se pulverizeaza subst.prin frecare prin presare usoara
deasupra unei site(MgO;MgCO3)
• Pentru substanţele care sub formă de pulbere sunt toxice sau iritante se recomandă
pulverizarea în mojare acoperite (de ex. pulverizarea frunzelor de mătrăgună).
• 2.Porfirizarea =met.de obtinere de pulberi f.fine
• Se realizeaza cu ajutorul unui pistil plat sau usor concav la baza,frecind substanta pe o placa
perfect lustruita dintr-un material rezistent(porfirul sau otel inoxidabil)
• Azi se folosesc aparate moderne cum sunt morile de tip mic

• 3.Pulverizarea prin intermediu

• Se foloseste pt. materialele elastice. Intermediul poate sa ramina sau nu in
amestec(intermediul solid(zahar pt.secara cornuta, vanilie) nu se indeparteaza din amestec)
fata de cele lichide care se indeparteaza (volatile:alcool,eter,cloroform) Ex.pulv. Camforului
• In industrie se poate folosi intermediu gazos.Ex.sulful se aduce sub forma de vapori in
camere cu aer. Vaporii se solidifica in part.f.fine prin condensare in aerul rece

• 3.Pulverizarea integrala si cu reziduu:tot materialul luat in lucru se transforma in pulbere.Se

foloseste la substante cu impuritati
• Poate fi avantajoasa :daca p.a.sunt localizate in tesuturi friabile se poate separa pulberea
activa inlaturind prin cernere tes.tari care se pulv.mai greu
• Ex: pulv.rad de ipeca:p.a aste in tes cortical si liberian.iar tes lemnos este lipsit de
p.a .Puverizarea presupune indepartarea unui reziduu de 25%din mat luat in lucru
 Pulverizarea in industrie
• Se lucreaza cu materii prime uscate;uneori se poate folosi pulverizarea umeda a materialului suspendat
in apa
• Se impune folosirea de mijloace de macinare si cernere mecanice.
• Clasificarea echipamentelor dupa finetea pulberilor:
• - concasoare grosiere (rezultă particule de 5-10 mm)
• - concasoare fixe (rezultă particule de 0,1-5 mm)
- mori centrifugale (rezultă particule de cca 0,1 mm)
- mori cu bile (rezultă particule de ordinul zecilor şi sutelor de microni
- mori cu jet sau cu fluide
- micronizatoare (rezultă particule de ordinul micronilor sau mai mici)
- mori coloidale - particule submicronice
• In industrie se folosesc:
• Mori centrifugale
-cu discuri sau cu ciocane-lucreaza cu viteza mare
-se folosesc pt.subst. elastice si fibroase
• Mori cu bile
- se folosesc pt.macinare grosiera, fina si f.fina a materialelor dure sau semidure in stare uscata sau
semiuscata
Constituire:
-toba cilindrica care se roteste in jurul unui ax orizontal
- in interior se gasesc bile de portelan, inox,care participa in procesul de
macinare
• Datorita fortei centrifuge , produsul macinat se ridica odata cu bilele pina
la o anumita inaltime de unde cad apoi si miscarea se repeta
• Materialul este lovit si frecat de bile si de peretii tobei. Prin cadere bilele
lovesc materialul pulverizindu-l
• Miscarea bilelor si a materialului are o anumita traiectorie
• La viteze periferice mici bilele se ridica pina la o anumita inaltime
redusa ,materialul este supus apasarii si operatia nu este eficienta
• La viteze f.mari, din cauza fortei centrifuge bilele nu se mai desprind de pe
peretii morii si pulverizarea va fi ingreunata sau impiedecata. Aceasta se
petrece daca viteza de lucru depaseste o anumita turatie critica
• Nr.critic de rotatii N rezulta din:
N= 1/2 √ 2g/D=0.159 √2g/D
g=accelaratia gravitatiei
D=diametrul interior al tobei
In general turatia utila este de 40 rotatii /minut ceea ce reprezinta intre 55 si
75% fata de turatia critica
Maruntirea grosiera se face la turatii mai mari(pina la 75%)din turatia critica
iar macinarea fina ,la viteze mai mici,50% din turatia critica
Functionarea normala a morii impune:
-dimensiunea si greutatea bilelor
-materialul de maruntire care tb.sa aiba o anumita dimensiune
Diametrul maxim al bilelor
d=D/24
D= diametrul max. al bilelor
• Gradul de umplere al tobei cu bile =30-40%din
vol.total
• Morile cu bile lucreaza f.incet si produc zgomot dar
ele dau pulberi f.fine si sunt inchise ermetic
• Morile cu bile lucreaza discontinuu
• Morile moderne sunt prevazute in interior cu site
care separa part.de marime potrivita. Part. mai mari
sunt din nou introduse in toba de o sicana
 Mori cu jet
• Pt. pulberi f.fine (1-5-0.25µm)
• Se mai numesc si mori cu energie fluida sau micronizatoare
• Principiu:jet de gaz inert sub presiune
• Moara tubulara cu jet contine:
- zona de macinare cu o ramura superioara care duce la locul de separare al
pulberii fine;si o ramura descendenta care readuce materialul inca nepulverizat
suficient in zona de macinare
-orificii pt. patrunderea aerului in partea inferioara
Functionare:
-impactul violent produce macinarea
-forta centrifuga determina separarea part.de marimi dif: cele mai mari se
orienteaza catre zona ext si cele mici spre interiorul incintei; particulele macinate
au forma aproape sferica si aspect poros din cauza evaporarii umiditatii; ele tind
sa-si recistige umiditatea prin depozitare
-drogurile care contin uleiuri volatile nu pot fi supuse macinarii
 Alte procedee de obţinere a pulberilor

• 1.- pulverizarea prin nebulizare la cald. Procedeul constă în

dispersarea unui lichid ce conţine substanţa de pulverizat sub formă de
soluţie, suspensie sau emulsie, în picături fine, într-un curent de gaz cald,
când se produce evaporarea lichidului şi deshidratarea picăturilor ce
conţin substanţa solidă.
• Se obţin particule de aceleaşi dimensiuni, sferice, adesea poroase, cu
densitate mică, cu o curgere bună şi care se dizolvă rapid. Nebulizarea
iniţială a lichidului permite o evaporare rapidă care încetineşte încălzirea
ulterioară, ceea ce este favorabil pentru uscarea produselor termolabile.
• Se obţin pulberi cu aminoacizi, antibiotice, vitamine, extracte vegetale,
hidrolizate de proteine.
• 2- pulverizarea prin nebulizare la rece, procedeu asemănător celui precedent,
constă în topirea şi apoi pulverizarea solidului într-un curent de aer sau de alt gaz,
la temperatura camerei sau la rece, sub punctul de fuziune al substanţei solide.
Monogliceridele şi substanţe asemănătoare vor fi nebulizate în curent de aer la
10oC.
• 3- precipitarea (cristalizarea) este o metodă generală de obţinere a pulberilor;
dimensiunea particulelor depinde de viteza de precipitare, concentraţia soluţiei şi
temperatură precum şi de frecvenţa agitărilor în timpul operaţiei.
• 4- hidratarea : varul CaO, sau barita caustică BaO -> prin hidratare menajată cu
apa provoacă o creştere a temperaturii cu vaporizarea unei părţi din apă. Masa se
sfarmă, se transformă în pulbere (rezultă hidroxidul respectiv).
• 5- deshidratarea: unele subst cristalizate ca Na2SO4, Na2HPO4, CuSO4.
• 6- sublimarea: condensarea în formă solidă a vaporilor de substanţă este folosită
pentru obţinerea carbonatului de amoniu, clorurii de amoniu, anh.arsenoase,
iodului, camforei, biclorurii de mercur, calomelului, sulfului (floare de sulf).
 C.Cernerea si clasarea
• Cernerea=separarea mecanica a particulelor de diferite marimi; operatia se
aplica dupa amestecare
• Se realizeaza cu ajutorul sitelor: rezulta doua fractiuni
- una cu part.mai mici decit dimensiunile ochiurilor sitei -cernut
- una cu dimensiuni egale sau mai mari decit ochiurile sitei-refuz sau reziduu
• Cazuri speciale de cernere:
• - desfacerea prin cernere a aglomeraţiilor mai afânate;
• - îndepărtarea pulberii prea fine din unele produse ca amestecuri de granulate,
produse vegetale s.a.
• Clasarea(sortarea) =impartirea unui produs pulverizat in fractiuni cu domenii
inguste ale marimii part.avind limite superioare si inferioare ale dimensiunilor.Se
realizeaza cu ajutorul sitelor standardizate.Exista 9 site numerotate functie de
marimea laturii interioare a ochiurilor exprimata in µm, de nr.de ochiuri pe cm2 si
de grosimea firelor de tesatura
• Nr.de ochiuri pe cm linear se calculeaza:
10.000/lat.ochiului+grosimea sirmei
Conform FR gradul de maruntire este dependent
de sitele folosite la cernere.Numerotarea se
face prin cifre romane
Conform FR:
-“reziduul de la cernere nu tb.sa fie mai mare
de 5%;
-cel mult 40% din cernut poate trece si prin sita
urmatoare(mai fina)
 Site
• Contin:
-corpul sitei
-retea(pinza)-construita din fire metalice, otel inoxidabil, al;sunt fixate pe un cadru de lemn, tabla, cercuri, etc
Ochiurile retelelor sunt de forma patrata, circulara, sau poligonala. Sitele la care dimensiunea ochirilor este
mai mare de 1mm sunt denumite ciururi.
Materialul care trece prin sita = cernut
Reziduul care ramine pe sita dupa cernere=refuz
• Farmacopeele standardizează un anumit număr de site (9) clasificate şi numerotate după mai multe criterii:
• - deschiderea (latura) ochiului în mm
• - numărul de ochiuri/cm2
• - grosimea firului (sau diametrul sârmei) în mm.
• Numerotarea sitelor se mai poate face şi în funcţie de modul. Modulul este un număr convenţional,
obţinut prin adăugarea unei unităţi la cifra obţinută prin înmulţirea cu 10 a logaritmului zecimal al
deschiderii ochiului exprimată în micromi şi rotunjită la unitate.

.
Cernerea da rezultate cu cit este mai subtire str.de material, cu cit executa miscari mai ample, si eventual
insotite de socuri
• În operaţia de cernere, productivitatea sitelor sau randamentul
procesului de cernere depind de:
• a) Caracteristicile suprafeţei de cernere:
• - forma ochiurilor (prin ochiuri circulare trec mai uşor particule
sferice)
• - suprafaţa utilă de cernere (procentul de spaţii libere de cernere din
suprafaţa totală a sitei)
• b) Parametrii de mişcare
• - viteza şi acceleraţia particulelor
• - traiectoria lor
• - sistemul de decolmatare a sitelor
• - lungimea drumului pulberii deasupra sitei propriu-zise
• - grosimea stratului de material
• O alunerare liniştită a materialului pe sită precum şi un strat gros de material, pot
face ca particulele fine să rămână în straturile superioare. Deci cernerea dă
rezultate cu atât mai bune cu cât stratul de cernut este mai subţire, cu cât acesta
parcurge un drum mai lung paralel cu suprafaţa de cernere şi cu cât se execută
mişcări mai ample şi eventual însoţite de şoc. Nu se recomandă presarea
materialului pe site pentru a nu se produce deformarea ochiurilor.
• c) Proprietăţile produsului de cernut: natura, forma particulelor, volumul aparent,
friabilitatea, abrazivitatea, umiditatea, proprietăţile higroscopice, aptitudinea de a
se electriza - sunt variabile care influenţează apreciabil cernerea.
• d) Înclinarea sitei -> are o mare influenţă asupra debitului cernerii şi mărimii
fracţiunilor obţinute prin cernere.
e) Mediul ambiant: temperatura şi starea higrometrică a aerului, sarcinile electrice
exogene - intervin de asemenea în procesul de cernere.
• Sitele pot fi acţionate manual, aşa cum se întâmplă în cazul cernerii în
farmacie, sau mecanic.
 Determinarea gradului de finete
• Sitele mai pot servi pentru controlul calităţii pulberilor şi anume pentru
determinarea gradului de fineţe (de mărunţire), sau pentru analiza
granulometrică.
• Conform FR X, se folosesc sitele standard.
• Analiza granulometrică necesită folosirea unui set de site (aşezate una sub alta în
ordinea descrescândă a dimensiunilor ochiurilor).
• Sita superioară se acoperă cu capac după introducerea pulberii de analizat într-o
anumită cantitate, de obicei 100 g, iar sub ultima sită (cea inferioară) se aşează
recipientul de culegere.
• Întregul ansamblu de site este agitat un anumit timp, la sfârşitul căruia particulele
se repartizează pe diferite site funcţie de mărime, cele mai mari ca ochiurile
acestora, rămân pe sita superioară, iar celelalte traversează cu atât mai multe site,
cu cât sunt mai mici, oprindu-se fiecare pe sita ale cărei ochiuri sunt mai mici decât
diametrul particulelor.
• La sfârşitul operaţiei, fracţiunea de pulbere de pe fiecare sită este cântărită.
• Curba rezultată prin reprezentarea grafică a cantităţii
de pulbere, în funcţie de deschiderea ochiurilor
ultimei site prin care această fracţiune a trecut,
cunoscută sub numele de histograma dă o indicaţie
precisă asupra repartiţiei particulelor în funcţie de
mărime.
• Pentru o pulbere omogenă, curba are forma unui
clopot foarte îngust.
 
 D.Amestecarea
• Definitie:realizarea unei distributii uniforme a tuturor
componentelor din amestec fara ca acestea sa sufere vreo
modificare de ordin fizic sau chimic
• În mare, amestecarea este operaţia care constă în obţinerea
unei asocieri pe cât posibil omogene din două sau mai multe
produse solide, moi, lichide sau gazoase.
• Rezultatul operaţiei este un amestec; acesta trebuie să fie
omogen, adică fiecare fracţiune sau doză luată la întâmplare,
trebuie să conţină toţi constituenţii în aceleaşi proporţii ca în
totalitatea preparatului.
• Un amestec perfect omogen nu este practic realizabil.
 Mecanismele de amestecare a pulberilor

• Se cunosc 3 mari tipuri de mecanisme de amestecare, în funcţie de mişcarea

imprimată particulelor:
• 1. Amestecarea prin convecţie - realizată prin mişcările în masă ale grupelor de
particule în interiorul pulberii.
• 2. Amestecarea prin forfecare - se produce prin alunecarea diferitelor straturi
de particule unele peste altele în interiorul masei de pulbere când se formează
planuri de alunecare care antrenează un fenomen de forfecare.
• 3. Amestecarea prin difuziune - se produce când mişcările individuale şi
întâmplătoare ale particulelor în interiorul unui strat de pulbere duc la schimbarea
poziţiei unora faţă de altele.
• Descrierea matematică a mişcării particulelor este dificilă ţinând seama de forţele
care acţionează în timpul amestecării. În principal acestea sunt:
• - forţele de gravitaţie
• - forţele centrifugale
• - forţele de frecare.
•  Factorii care influenţează procesul de amestecare
• Amestecarea pulberilor este influenţată de o serie de factori care pot
fi clasificaţi în 3 mari categorii:
• a) Variabile dependente de substanţa de amestecare respectiv:
caracteristicile granulometrice şi în special distribuţia granulometrică,
forma, densitatea, higroscopicitatea, caracterele de plasticitate sau
elasticitate, duritatea, electricitatea statică, raportul cantitativ al
componentelor, curgerea pulberilor şi condiţiile de frecare;
• b) Variabile legate de echipamentul folosit la amestecare.
• În afara tipului de amestecător au importanţă: volumul de pulbere
din amestecător (amestecătorul trebuie încărcat 40-60% din capacitatea
sa.
•
• - Viteza de rotaţie a amestecătorului sau a organelor sale de mişcare
• - Timpul de amestecare - care depinde de materiile prime care se
amesteca şi de tipul de agitare al amestecătorului, dar trebuie avut în
vedere că prelungirea operaţiei peste o valoare maximă poate duce la
efect contrar, şi anume la separare.
• c. Variabile dependente de condiţiile de lucru (sau operatori).
• Condiţiile de mediu, în special umiditatea influenţează amestecarea în
corelaţie cu viteza de rotaţie a malaxorului.
• La umiditate scăzută, apar sarcini electrostatice care au un efect
important asupra vitezei de difuziune, iar la umiditate crescută,
particulele tind să se aglomereze.
•
• In farmacie se folosesc met.manuale:
-amestecarea cu spatula
-triturarea la mojar
-amestecarea in cutii cu bile
• Subst.puternic active sunt diluate cu pulberi inerte(lactoza)1:10 sau 1:100
• Aceste pulberi titrate permit sa se realizeze o dispersare mai usoara a
medicamentelor in doze f.mici
• Ordinea de amestecare: La amestecul format din mai multe subst.se
amesteca la inceput componentele aflate in cant.mici apoi se continua
incorporarea treptata a celorlalte componente.
• Pulb.cu densitate mica se adauga in portiuni mici peste celelalte
componente cu un grad de finete satisfacator
• Conf.FR se precizeaza`ca pulberile compuse se obt.prin amestecarea
componentelor aduse la un grad de maruntire apropiat si adaugate in
ordinea crescinda a cantitatilor cu exceptia celor cu densitate mare care se
adauga la inceput indiferent de cantitate.
• Dupa amestecare se trece pulberea prin sita indicata,apoi se
omogenizeaza din nou pritr-o triturare usoara
• O uniformizare optima se obtine in aprox.15 min.
• Pulberi divizate si nedivizate
-In doze unitare-pulb divizate
- Vrac-pulb nedivizate
• Divizarea se face prin cintarire
• Pulb.divizate sunt introduse in capsule de hirtie, casete sau capsule
gelatinoase
• Pulb.nedivizate se adm.in doze care pot fi masurate de pacienti
• Higroscopicitate pulberilor
-absorb umiditatea atmosferica atit in interiorul particulelor cit si la
suprafata- pot fi invadate de microorganisme
-subst. anorganice pot absorbi apa reversibil
• Prin absorbtia apei pulberile devin umede ,capacitatea de curgere scade si
stabilitatea este mai redusa, unele subst.higroscopice absorb apa si se
transforma in produse lichide (delicvescente) Subst.higroscopice si
delicvescente nu se pot ambala in plicuri sau pungi de hirtie si de aceea
se dilueaza cu pulberi inerte care absorb umiditatea

• Amestecurile eutectice sunt asocieri a unor subst.care in proportii

anumite au p.t. mai scazute decit a fiecarui component in parte . Cind
p.t.ale ac.amestecuri sunt mai scazute decit temp.camerei pulberile
respective se umecteaza sau se lichefiaza. In aceste cazuri se aduga
pulberi adsorbante (amidon, lactoza)sau se separa componentele si se
adm cite o doza din fiecare(aspirina amidopirina,mentol camfor
fenacetina, fenol,salol, timol)
• Incorporarea lichidelor -in cant.limitate
• Lichidele se tritureaza cu o cant.egala de pulbere,
apoi se adauga restul de pulbere in mai multe
portiuni si se continua triturarea.Daca este cazul se
poate adauga o pulbere inerta absorbanta pt. a mari
capacitatea absorbanta
• Tincturile si extractele fluide, pt. a reduce volumul
se evapora pe baia de apa pina la consistenta
siropoasa ,sau se continua evaporarea si triturarea cu
lactoza pina la obt.unui produs uscat
 Amestecarea în industrie
1) Amestecatoare cu cuva mobila (amestecatoare rotative);
2) Amestecatoare cu cuva fixă (cu agitator).
• 1. Amestecatoarele cu cuvă mobilă
• Sunt recipiente închise, în care sunt introduse substanţele de amestecat, iar
incinta de amestecare se roteşte în jurul axei sale.
• Pot avea forme diverse: cilindrică, paralelipipedică sau cubică; mai există
amestecatoare în formă de con dublu sau in formă de V (sau de Y):
• 2) Amestecatoarele cu cuvă fixă
• La această grupă de dispozitive, amestecarea depinde de rotirea unei lame
sau unei palete prin încărcătură, producându-se o mişcare puternică de convecţie.
• Cel mai folosit este amestecătorul cu panglică, având o lamă helicoidală care
se roteşte într-o cuvă orizontală semicilindrică. De obicei se folosesc două panglici
helicoidale concentrice.
 
 E.Divizarea pulberilor

•  În cazul pulberilor divizate, după amestecare (când este o pulbere

compusă) şi eventuala cernere (operaţie necesară dacă se specifică un
anumit grad de fineţe sau dacă masa totală depăşeşte 20 g), urmează
operaţia de împărţire în doze unitare.
• Majoritatea pulberilor divizate sunt de uz intern. Eliberarea în doze
unitare prezintă avantajul asigurării unui dozaj corect şi ameliorează
conservarea preparatului. În puls, prin introducerea în capsule amilacee
sau gelatinoase, care se înghit odată cu pulberea, se poate masca gustul
sau mirosul neplăcut al unor componente.
• Pulberea este împărţită în doze unitare astfel:
• - cel mai corect prin cântărirea fiecărei doze (obligatoriu dacă în
compoziţie intră substanţe foarte active);
• - frecvent se recurge la cântărirea unei doze care se plasează pe o cartelă
sau pe o hârtie iar restul de pulbere se împarte în numărul respectiv de
doze pe alte cartele, prin comparaţie volumetrică –
• > volumul conului de pulbere format prin cădere din cartelă.
• Se recomandă ca numărul de doze împărţite prin comparaţie să fie cât mai
mic (5, maximum 10).
• Pentru a se asigura o precizie a dozării trebuie ca masa unei doze
unitare de pulbere să nu fie sub 0,20 g.
• Dacă este nevoie, se poate adăuga ca diluant, lactoză.
• În mod uzual, masa unei doze de pulbere are valori de 0,20 -0,50g.
• La împărţirea dozelor după volum, pot să apară erori datorită
proprietăţilor reologice al pulberilor.
 F.Condiţionarea pulberilor

•  În cazul pulberilor divizate realizate în farmacie, fiecare doză (porţiune de

pulbere) se introduce
• - în capsule de hârtie (numite impropriu pacheţele),
• -în capsule amilacee (caşete) sau
• -capsule gelatinoase tari (capsule operculate).
• Ultimele două învelişuri nu sunt un ambalaj (material pentru condiţionare
primară), ci fac parte integrantă din medicamentul propriu-zis, ingerându-
se odată cu pulberea conţinută.
• În industrie, divizarea şi condiţionarea se fac automat, iar ca învelişuri se
folosesc săculeţi sau pliculeţe (confecţionate din material plastic, din
aluminiu, din hârtie căptuşită cu material plastic, dintr-un complex
material plastic-aluminiu) ori capsule gelatinoase tari. Pliculeţele se pot
suda la cald direct sau prin intermediul lacurilor
• De obicei la aceeaşi maşină se efectuează în ordine succesivă: -
confecţionarea pliculeţelor prin sudarea pe trei laturi,
• - introducerea pulberii divizate cu dozatoare volumetrice şi
• -închiderea etansă prin sudarea ultimei laturi.
• În cazul substanţelor incompatibile, se pot folosi pliculeţe cu două
compartimente, obţinute prin sudare mediană. La folosire, prin
deschiderea pliculeţului se realizează amestecarea extempore a
conţinutului.
• Umplerea şi închiderea capsulelor gelatinoase tari se realizează în
industrie tot cu maşini automate iar în farmacie se pot folosi geluliere,
dispozitive mai simple care permit divizarea unui număr mai mare de
pulberi (50 sau 100).
• În farmacie, pulberile divizate condiţionate în capsule de hârtie sunt apoi
ambalate în pungi de hârtie simplă sau de hârtie cerată (după
caracteristicile preparatului).
• Capsulele amilacee se introduc în cutii din material plastic pentru a se
evita desfacerea sau ruperea învelişului iar capsulele gelatinoase se pot
ambala în recipiente din material plastic sau din sticlă, cu deschidere largă,
de capacitate corespunzatoare, ori în pungi de hârtie.
• În industrie, pulberile divizate în pliculeţe sunt de obicei ambalate în cutii
de carton, iar capsulele operculate sunt introduse în flacoane de sticlă cu
deschidere largă astupate cu dop din polietilenă, în flacoane din material
plastic sau în folii tip “blister” (condiţionare unitară).
 Controlul calităţii pulberilor

• Controlul calităţii pulberilor constă conform FR X, în:

• - verificarea omogenităţii, si determinarea:
• - mărimii particulelor (respectiv a gradului de fineţe),
• -masei totale pe recipient,
• -uniformităţii masei
• - sterilităţii pentru pulberile care se aplică pe plăgi, arsuri şi pe pielea
sugarilor şi
• -dozarea substanţei active.
• Aspectul pulberilor se observă de obicei cu ochiul liber pentru a se
vedea dacă pulberea se prezintă sub formă de particule amorfe sau
cristaline şi dacă nu apar diferenţe vizibile în mărimea lor.
• Omogenitatea pulberilor se determină conform FR X prin examinarea pulberii, întinsă în
strat subţire, cu o lupă (X 4,5). Pulberea trebuie să aibe aspect uniform.
• Gradul de fineţe al pulberii se determină folosind sitele standard. 20 g pulbere se agită
maximum 20 de minute, deasupra sitei prevăzută cu capac şi recipient de culegere
corespunzatoare gradului de fineţe precizat pentru pulberea respectivă. Dacă nu se
prevede altfel, reziduu nu trebuie să fie mai mare de 5 %. Trecând pulberea cernută, în
aceleaşi condiţii prin sita imediat superioară ca număr, reziduul rămas pe aceasta
trebuie să fie de minimum 60 %.
• Controlul masei totale pe recipient (pentru pulberi nedivizate) şi uniformitatea masei
(pentru pulberile divizate), cu diferenţieri între limitele admise pentru pulberile
magistrale şi pentru cele preparate de industrie, precum şi determinarea conţinutului în
substanţa activă.

 
 
 Pudre
• Definitie :pudrele sunt preparate farmaceutice care contin una sau mai multe
substante medicamentoase asociate cu diferite substante ajutatoare si care se
aplica pe piele sau pe mucoase

• Sunt pulberi compuse de mare finete folosite pt.

-absobtia secretiilor
-racorire
-scop sicativ
-act.locala

• Contin: sulf,acid salicilic,sulfamide,antibiotice, vitamine

• Subst. auxiliare folosite tb.sa indeplineasca o serie de cond:
-buna toleranta
-grad avansat de finete
-aderenta
-compatibilitate
-stabilitate
 Va
multumesc

pentru atentie