MAREA NEAGRA 

     TRECUT SI PREZENT 
VASILE PAUL EDUARD 12E1
 De unde vine numele Marea Neagră. De ce i se
spunea în trecut „Marea primitoare”

 De-a lungul istoriei, Marea Neagră a avut foarte multe nume până când să ajungă la actuala
denumire. Primii care au botezat-o au fost cimerienii, un popor de origine geto-tracică, care
a trăit la nordul și la nord-vestul Mării Negre spre apus și spre Dunăre între secolele XVI și
XI î.Hr. Aceștia au numit-o „Axaina”, adică „albastru închis“. Au urmat sciţii, popoare
migratoare de păstori şi buni luptători ce au ocupat în secolul al VIII-lea î.Hr. nordul Mării
Negre. De altfel, conform unor scrieri ale vremii, des citate în sursele anglo-saxone,
cuvântul „neagră” din actuala denumire a mării noastre ar fi o traducere a cuvântului scitic
„Axaina”Mai târziu, grecii antici au denumit-o „Marea Inospitalieră” din cauza faptului că
era dificil de navigat, dar și a triburilor ostile care locuiau pe malurile sale. Începând cu
secolul VIII î.Hr., după dezvoltarea cu succes a coastei de către coloniștii din Halikarnas
(Bodrum-ul de azi), foști colonişti fondatori ai cetăţii Histria, marea a primit denumirea de
„Pontus Euxinus” sau „Mare Scythicum, care însemna „Marea primitoare”.
De ce se numește Marea Neagră și cine a
denumit-o astfel?
 Marea Neagră a primit actuala denumire în perioada de expansiune a Imperiului
Otoman din secolul al XV-lea. Atunci, turcii cuceriseră toate țărmurile mării, cu
excepția unei fâșii dintr-o zonă de pe actualul teritoriu al Georgiei. 
 Denumirea dată de otomani privine din asocierea culorilor cu punctele cardinale și
fenomenele meteorologice, la fel cum procedau și românii (Est – Răsărit, Vest –
Apus, Nord – Miazănoapte, locul de unde vin întunericul și frigul, și Sud –
Miazăzi, locul de unde vin lumina și căldura). Astfel, turcii selgiucizi instalați în
Anatolia (regiune din sudul Turciei) foloseau cuvântul Kara (care înseamnă
„întunecat”) pentru Nord – Miazănoapte și cuvântul Ak (care se traduce
„luminos”) pentru Sud – Miazăzi. Așa au ajuns turcii să denumească marea
dinspre nord „Kara Deniz”, care înseamnă „Marea Neagră”. La fel stau lucrurile și
în cazul Mării Mediterane, care se află la sud de centrul imperiului și pe care turcii
o numesc şi azi „Ak Deniz”, adică „Marea Albă”.”
De ce este neagră marea noastră din punct
de vedere științific ?
O explicație științifică a numelui pe care îl poartă Marea Neagră ar fi aceea că, la o
adâncime de 150-200 de metri, apele sale prezintă un strat dens de hidrogen sulfurat,
care produce sedimente. Sulfidul de fier sau calciul sunt doar două elemente ce ar
putea oferi Mării Negre culoarea pentru care este faimoasă în toată lumea.
La acestea se adaugă întunericul. Până la o adâncime de 10 metri, lumina este
absorbită de apă, însă la adâncimile despre care vorbeam este imposibil ca lumina
solară să parcurgă traseul şi să străbată mediul acvatic. Drept urmare, orice obiect
scufundat la peste 200 de metri devine negru, motiv pentru care fundul Mării Negre
este considerat un loc de fosilizare foarte interesant. Stratificarea apei şi lipsa de
oxigen de pe fundul mării au făcut ca cele 20 de epave ajunse pe fundul Mării Negre
de-a lungul timpului să se afle într-o perfectă stare de conservare. 
 Curiozități despre Marea Neagră
 Marea Neagră are o suprafață totală de 423.488 km2; Este înconjurată de șase țări:
România, Turcia, Bulgaria, Ucraina, Rusia și Georgia; Cea mai mare adâncime
este de 2.212 metri; Nivelul apei Mării Negre rămâne întotdeauna același; Face
legătura cu Marea Mediterană prin strâmtoarea Bosfor și apoi prin Marea
Marmara și strâmtoarea Dardanele; Marea Neagră are legături și cu Marea Egee și
Marea Cretei înainte de a întâlni Marea Mediterană; În ciuda numelui, Marea
Neagră capătă uneori nuanţe de peruzea datorită abundenţei unor microalge
vegetale. La 29 iulie 1989, între Portiţa şi Constanţa, s-a înregistrat un maxim al
înfloririi acestora, iar pe 1 august 2012 cercetătorii NASA au fotografia Marea
Neagră ce devenise complet azurie; Experții geologi spun că Marea Neagră a fost
la început un lac de apă dulce, în urmă cu 7.000 de ani; Conform acestui concept,
se spune că așa-numita inundație reprezintă de fapt inundațiile dezastruoase
menționate în povestea Arca lui Noe din Sfânta Biblie.