CURS 2.

SECOLELE XVI-XVII

RĂSCOALA ŢĂRĂNEASCĂ CONDUSĂ DE GHEORGHE DOJA

TIMIŞOARA- ORAŞ ŞI CETATE OTOMANĂ

• UN PRIVILEGIU COMERCIAL AL VOIEVODULUI TRANSILVANIEI
IOAN ZAPOLYA CEREA: ,,SĂ SLOBOZIŢI NEGUSTORII NOŞTRI CA SĂ
CUMPERE ŞI SĂ VÂNDĂ PRIN ŢARA ÎNĂLŢIMII CRAIULUI
PRETUTINDENI, ŞI LA ORADEA , ŞI LA CLUJ, ŞI LA TIMIŞOARA…
APOI NOI ÎNCĂ VOM SLOBOZI PE OAMENII VOŞTRI PESTE TOT ÎN
ŢARA NOASTRĂ, SĂ FIE VREDNICI A VINDE ŞI A CUMPĂRA…
• PERICOLUL OTOMAN PREZENT LA SUDUL DUNĂRII ÎNDEAMNĂ
PAPALITATEA SĂ PROMOVEZE CRUCIADA: PRIMĂVARA 1514 LA
PESTA SE ADUNĂ PESTE 70.000 DE ŢĂRANI DORNICI SĂ SCAPE
DE TIRANIA NOBILILOR, ÎN FRUNTE CU UN MIC NOBIL SECUI,
GHE. DOJA (ÎNNOBILAT PENTRU FAPTELE DE ARME), UNELE
SĂVÂRŞITE SUB COMANDA LUI PAVEL CHINEZUL.
GHEORGHE DOJA (1470-1514)
 RĂZBOIUL ŢĂRĂNESC
• CETATEA AVEA ÎN ACEST MOMENT DOUĂ
RÂNDURI DE PALISADE, CU ŞANŢURI PLINE DE
APĂ, BASTIOANELE FIIND DOTATE CU TUNURI
CE PROVOCAU PAGUBE ORICĂROR LUCRĂRI
GENISTICE ALE ŢĂRANILOR.
• TABĂRA LUI DOJA ERA AŞEZATĂ PE UN CÂMP
NUMIT ULICIA (SPRE CARTIERUL FABRIC DE
AZI), ZONĂ INUNDATĂ – DOJA SAPĂ CANALUL
CE UNEŞTE CELE DOUĂ TIMIŞURI (CEL MIC
DEVIAT ÎN CEL MARE), LUCRĂRI DISTRUSE DE
COMITELE DE TIMIŞ, ATACUL TREBUIND SĂ FIE
FRONTAL
• SITUAŢIA ÎN CETATE: POPULAŢIA ERA
NEMULŢUMITĂ DE SITUAŢIA POLITICĂ, DE
LIPSURI, BOLI ŞI FOAMETE APĂRUTE ÎN
TIMPUL ASEDIULUI ŞI-I CERE LUI BATHORY SĂ
PREDEA FORTIFICAŢIA, ACESTA SPERIAT ÎI
CERE AJUTOR DUŞMANULUI SĂU –IOAN
ZAPOLYA- VOIEVODUL TRANSILVANIEI
• BĂTĂLIA DECISIVĂ: 15 IULIE 1514 DATĂ PE
Supliciul
lui
Doja ,,rege
al ţăranilor”
• URMĂRILE ACESTUI RĂZBOI DINTRE
NOBILI ŞI ŢĂRANI SE VOR VEDEA PESTE
CÂŢIVA ANI, ŢĂRANII ABSENTÂND DE
LA LUPTELE ANTIOTOMANE:
• 29 AUGUST 1526 TRUPELE REGATULUI
MAGHIAR SUNT ÎNVINSE LA MOHACS Ludovick al II-lea
DECĂTRE SOLIMAN I, CHIAR REGELE
LUDOVICK II MURIND PE CÂMPUL DE
LUPTĂ (DESCHIZÂND CONFLICTELE
PENTRU SUCCESIUNEA LA TRONUL
UNGARIEI, ÎNTRE IOAN ZAPOLYA ŞI
FERDINAND DE HABSBURG).

Soliman I Magnificul
1526- BĂTĂLIA DE LA MOHACS
CRONI
CĂ
OTOM
ANĂ
• IOAN NENADA CONDUCE
O NOUĂ RĂSCOALĂ
ŢĂRĂNEASCĂ (1527-1528)
• TRUPELE LUI FERDINAND
DE HABSBURG AJUNG LA
TIMIŞOARA, ARD MORILE
DE APĂ DE PE TIMIŞUL
MIC ŞI-L ALUNGĂ PE
ZAPOLYA, URMEAZĂ O
INCURSIUNE OTOMANĂ
CONDUSĂ DE BALI BEI,
CARE PRADĂ REGIUNEA,
DAR TIMIŞOARA REZISTĂ.
• UMANISTUL NICOLAUS
OLAHUS FACE APRECIERI
DESPRE CETATE:
PUTERNICA CETATE
TIMIŞOARA, NUMITĂ
DUPĂ ACEST RÂU…
 Citadela Timişoarei medievale era aşezată în afara zidurilor
cetăţii, pe o mică insulă. Citadela sau castelul a fost ridicat de
Carol Robert de Anjou, refăcut şi mărit de Iancu de Hunedoara,
fiind mărginit pe trei laturi de braţe ale Timişului şi pe un braţ
de un canal artificial.

În partea sud-
vestică castelul
avea încastrat
celebrul Turn al
Apei, element
esenţial în sistemul
defensiv la
oraşului de care
era legat cu un
pod.
ASFINŢITUL STEAGURILOR CREŞTINE,
ASEDIILE ŞI CUCERIREA TIMIŞOAREI DE
CĂTRE OTOMANI
• VARA 1541 OTOMANII OCUPĂ CENTRUL FOSTULUI REGAT ŞI
FORMEAZĂ PAŞALÂCUL DE BUDA
• 1551 INTRĂ TRUPELE HABSBURGICE ÎN CETATE – FAMILIA
ZAPOLYA CEEA CE CONDUCE LA INTERVENŢIA ENERGICĂ A
OTOMANILOR
• AUGUST 1551 VIZIRUL MEHMET SOKOLU INTRĂ ÎN BANAT ŞI
CUCEREŞTE CETĂŢI DE PE TISA, APOI DE PE MUREŞ
• 15 OCTOMBRIE 1551 OTOMANII AJUNG ÎN FAŢA PORŢILOR
CETĂŢII TIMIŞOARA, UNDE SUNT ÎNTÂMPINAŢI DE CAVALERIE
ŞI PEDESTRIME, PROVOACĂ DAUNE ZIDURILOR CU ARTILERIA
GREA, ŞTEFAN LOSONCZI (COMITELE DE TIMIŞ) RECUCEREŞTE
BANATUL PENTRU TABĂRA CREŞTINĂ PENTRU O SCURTĂ
PERIOADĂ.
 TIMIŞOARA - CETATE ŞI ORAŞ OTOMAN
1552-1716 VILAIETUL DE TIMIŞOARA

Scenă din
asediul
Timişoarei,
1552
HABSBURGII TRIMIT AJUTOR MATERIAL
PENTRU RECONSTRUCŢIA CETĂŢII ASEDIATE:

• 1552: ARHITECŢI MILITARI ITALIENI ŞI HABSBURGI

• SOLDA PENTRU 500 DE CĂLĂREŢI ŞI PEDESTRAŞI, 17 TUNURI
• ARHITECTUL MARTINO DA SPAZIO RIDICĂ O NOUĂ PALISADĂ DE
PĂMÂNT ŞI LEMN ÎN PARTEA DE SUD-VEST A CETĂŢII
• ATACUL OTOMAN DEBUTEAZĂ ÎN MAI: KARA AHMED PAŞA
• SCRISORILE OFICIALILOR AFIRMĂ CĂ TIMIŞOARA NU ARE
CAPACITATEA DE APĂRARE, FORTIFICAŢIILE SUNT DISTRUSE,
LOSONCZI PRINS ŞI ÎMPĂIAT PENTRU TRĂDARE FIIND TRIMIS LA
ISTANBUL
• DUPĂ CUCERIRE TIMIŞOARA DEVINE UN ORAŞ ORIENTAL TIMP DE
164 DE ANI (1552-1716).
ASEDIUL BELGRADULUI (1456)
• VILAYETUL DE TIMIŞOARA A CUPRINS REGIUNILE VESTICE ŞI
CENTRALE ALE BANATULUI, UNITATEA ADMINISTRATIVĂ DE BAZĂ
FIIND NAHYA SUPRAPUSĂ ÎN CAZUL DISTRICTELOR ROMÂNEŞTI
DIN ZONA FĂGETULUI (FÂRDEA, MĂNĂŞTUR, BUJOR, SUDGEA),
SANGEACUL (UNITATEA ADM. TERITORIALĂ SUPERIOARĂ):
TIMIŞOARA, CENAD, BECICHERECUL MARE, GYULA, MOLDOVA ŞI
ARAD;
• IMPORTANŢA STRATEGICĂ A TIMIŞOAREI CRESTE
• OŞTENII REMARCAŢI ÎN LUPTE AU FOST RĂSPLĂTIŢI CU VENITURILE
OBŢINUTE PE ACESTE UNITĂŢI TERITORIALE (SULTANUL ERA
SINGURUL STĂPÂN AL PĂMÂNTURILOR ŞI ACORDA
BINECREDINCIOŞILOR- LUPTĂTORI PENTRU ISLAM, DOAR
UZUFRUCTUL (VENITUL)PENTRU PERIOADA DE SERVICIU MILITAR
ACTIV.
APARATUL ADMINISTRATIV OTOMAN:

• BEILERBEIUL: GUVERNATOR MILITAR ŞI CIVIL (SEIDI AHMED

PAŞA, ÎNTEMEIETOR AL MOSCHEII CE-I PURTA NUMELE, UCIS LA
TIMIŞOARA ŞI ÎNMORMÂNTAT ÎN ACEASTA).

• HENRIK OTTENDORF DESCRIE ASPECTUL ORASULUI OTOMAN

"DIMEŞVAR" LA 1663:
• „ORAŞUL TIMIŞOARA, CARE-ŞI ARE NUMELE DE LA RÂUL TIMIŞ ŞI
DE LA CUVÂNTUL VAR CARE PE UNGUREŞTE ÎNSEAMNĂ CETATE,
ESTE SITUAT DINCOLO DE DUNĂRE ŞI DE TISA [...] . PUŢINE DIN
CASELE ORAŞULUI SE VĂD DE DEPARTE, DOAR TURNURILE
MOSCHEILOR, FIIND AŞEZAT PE ŞESUL ÎNTINS ŞI, ÎN MARE PARTE,
ACOPERIT DE POMII GRĂDINILOR DIN JURUL ORAŞULUI.
OTOMANII AU PĂSTRAT ŞI REFĂCUT CASTELUL,
ÎNZESTRÂNDU-L CU TRUPE, ARMAMENT, MUNIŢII ŞI
ALIMENTE.

• FIIND BINE APĂRAT (PRIN SISTEMUL DECONSTRUCŢIE): PATRU

TURNURI LA COLŢURI, ZID FORMAT DIN DOUĂ RÂNDURI DE
TRUNCHIURI DE STEJAR ÎNTRE CARE SE DISPUNEA UN AMESTEC
DE CIMENT, VAR ŞI GHIPS BINE BĂTĂTORIT DE ARTILERIE PENTRU
A DEVIA GHIULELELE.
• ÎN ACEST CASTEL AU LOCUIT DIZDARUL (COMANDANTUL CETĂŢII
OTOMANE), KETHUDA (AJUTORUL SĂU), IMAMUL ŞI MUEZINUL.
• CETATEA PROPRIU-ZISĂ AVEA ACEEAŞI ÎNTINDERE CA CEA DIN
PERIOADA LUI IANCU DE HUNEDOARA (STR. ALBA IULIA DE AZI,
PIAŢA HUNIADE, VESTUL PIEŢEI LIBERTĂŢII ŞI PRIN SPATELE
SINAGOGII (CASA PRINŢULUI EUGEN), PÂNĂ SPRE MIJLOCUL PIEŢEI
UNIRII, DICASTERIAL, STR. POPA ŞAPCĂ PÂNĂ LA CONTINENTAL ŞI
URMA LINIA NORDICĂ PÂNĂ ÎN PIAŢA HUNIADE.
SISTEMUL DE PALISADE OTOMANE
• ÎN AFARA ZIDURILOR CETĂŢII SE AFLAU CELE DOUĂ CARTIERE
FORTIFICATE: PALANCA MARE (LA EST DE CASTEL) CU 10 MICRO
CARTIERE- NUCLEUL FIIND MAHALLA ŞI PALANCA MICĂ (LA SUD
DE CASTEL) CU SISTEM DE PALISADE, ŞANŢURI ADÂNCI CU APĂ.
• CETATEA ERA APĂRATĂ DE O GARNIZOANĂ: TRUPE DE
INFANTERIE, CAVALERIE, GENIŞTI ŞI MERCENARI, PĂZITORI DE
CETATE (AZAPI), PLĂTIŢI DIN CONTRIBUŢIA CREŞTINILOR DIN
VILAYET SAU DIN VISTERIA IMPERIALĂ : NEPLATA DUCÂND LA
RĂZVRĂTIRI, CAZUL RĂSCOALELOR DIN 1652 ÎMPOTRIVA LUI
MUSTAFA PAŞA, 1664 ÎMPOTRIVA LUI ALI PAŞA, 1687-IBRAHIM
PAŞA.
• CETATEA TIMIŞOAREI OTOMANE AVEA PATRU PORŢI, LA CARE SE
ADAUGĂ A CINCEA.
• INCEPAND CU 1521 OTOMANII CUCERESC PE RAND BELGRADUL, ORSOVA, SEVERINUL APOI
INTREAGA UNGARIE IN URMA BATALIEI DE LA MOHACS. TRANSILVANIA SI BANATUL RAMAN
NEOCUPATE DE TURCI DAR INTRA SUB SUZERANITATEA ACESTORA. FARA A MAI INTRA IN
DETALII POLITICE, MENTIONEZ CA IN URMATORII ANI, CA REACTIE LA IMPLICAREA
ARMATELOR IMPERIALE AUSTRIECE IN TRANSILVANIA SI BANAT, TURCII ISU PROPUN SA
CUCEREASCA TIMISOARA SI INTREG BANATUL. IN 1551 O ARMATA OTOMANA DE 80.000
OAMENI ASEDIAZA FARA SUCCES TIMISOARA.
• " LA 22 APRILIE 1552 O ARMATĂ DE 160000 DE OAMENI SUB COMANDA LUI AHMED–PAŞA
PLEACĂ DE LA ADRIANOPOL, LA 27 IUNIE 1552 AJUNGE ÎN FAŢA TIMIŞOAREI IAR DOUĂ ZILE
MAI TÂRZIU CETATEA ESTE ÎMPRESURATĂ.

• CRONICARUL OTOMAN MUSTAFA GELALZADE:

• CUCERIREA FORTĂREŢEI (TIMISOARA/DEMEŞVAR)
• "TIMIŞOARA ESTE O CETATE PIZMUITĂ IN LUMEA ACEASTA ŞI AVEA TURNURI ŞI ZIDURI
FOARTE PUTERNICE, FIIND CU NEPUTINŢĂ DE A FI TRECUTE. DE ACEEA ERA GREU SĂ SE
POATĂ PUNE MÂNA PE EA. EA ESTE CEA MAI ÎNSEMNATĂ ŞI CEA MAI PUTEMICĂ DINTRE
CETĂŢILE TĂRII TRANSILVANIEI. UNELTELE EI DE PAZĂ SUNT DESÂVRŞITE, TURNURILE SUNT
ÎNALTE, IAR ÎN CEEA CE PRIVEŞTE REZISTENŢA ESTE PROVERBIALĂ... LA POALELE
FORTĂREŞEI CURGEA CA UN TORENT DE PRIMAVA RÂUL NUMIT TIMIŞ (DIMEŞ) ŞI
ÎMPREJURIMILE LUI ERAU ACOPERITE CU MLAŞTINI ŞI STUFĂRIŞ."
• SE CONSTRUIESC PODURI PESTE RÂU IAR MLAŞTINILE SUNT ACOPERITE CU LEMN ŞI
SCÂNDURI. ÎN LUPTELE CE URMEAZĂ TURNUL DE APĂ CARE FĂCEA LEGĂTURA ÎNTRE
ORAŞUL PROPRIU-ZIS ŞI CASTEL E DISTRUS, ZIDURILE AVARIATE IAR O MICĂ TRUPĂ DE 1000
DE OAMENI CE VINE ÎN AJUTORUL ASEDIAŢILOR E NIMICITĂ.
• GARNIZOANA CE APARA TIMISOARA E FORMATA DIN 1000 CALARETI MAGHIARI, 200 HAIDUCI,
300 CEHI, 250 SPANIOLI, 150 GERMANI, 750 HUSARI, 100 ENGLEZI, 250 OSTENI AI ORASULUI SI
ALTII.
1695-Sultanul Mustafa al III-lea viziteaza Timisoara.
Muhafâzul Topal Husein pasa si alti 9 beilerbei si notabili si
impreuna cu cadiul, dascalii, predicatorii, si seicii din
Timisoara, precum si agalele de osti ale vilayetului, ostasii
localnici, ienicerii, armurierii, tunarii, spahii si populatia
cetatii l-au salutat pe padisah.
• POARTA COCOŞULUI (HOROZ KAPÎSÎ, FORFOROS, A
SEGEDINULUI), O POARTĂ MARE, DUBLĂ, CIOPLITĂ ÎN LEMN, ÎN
NORD-VESTUL CETĂŢII, TRADIŢIA CONSEMNEAZĂ CĂ PRIN
ACEASTĂ POARTĂ A INTRAT VICTORIOS EUGENIU DE SAVOYA ÎN 18
OCT. 1716, DEMOLATĂ ÎN 1817 .
• POARTA AZAPILOR, POARTA TRANSILVANIEI, ÎN NORDUL
FORTIFICAŢIEI, DIN FIER CU POD MOBIL RIDICAT DE MACARA.
• POARTA APEI, SU KAPÎSÎ, POARTA LUGOJULUI (A VĂMII), ÎN
SUD.ESTUL CETĂŢII (ÎN ZONA HOTELULUI CONTINENTAL).
• POARTA TURNULUI SÂNGERIU, ÎN SUD-VEST SPRE CLINICA DE
OFTALMOLOGIE DE AZI.
• POARTA NOUĂ, POARTA BELGRADULUI, ÎN ZONA PIEŢEI HUNIADE.
• ÎN PALANCA MARE AR FI FOST ŞI ALTE PORŢI, NEIDENTIFICATE ÎN
TEREN: POARTA GĂRZII, POARTA UGRUN, POARTA PÂNDARILOR,
MORTOROS (POARTA ARADULUI).
• IZVOARELE OTOMANE FAC REFERIRE ŞI LA TURNURILE
EXISTENTE: TURNUL APEI, TURNUL PORŢII ARADULUI, TURNUL
ROTUND (PULBERĂRIA), TURNUL TUNARILOR
ORAŞUL OTOMAN

• LA DATA CUCERIRII DE CĂTRE OTOMANI, TIMIŞOARA APARE

CONSEMNATĂ CU 2000 DE CASE, PENTRU CA LA SFÂRŞITUL EPOCII
OTOMANE SĂ AIBE 2700 DE CASE ŞI 14 CARTIERE (DIN DATELE
REGISTRELOR DE IMPOZITE).
• ORAŞUL ERA FORMAT DIN CARTIERUL CENTRAL FORTIFICAT (CETATE),
PALANCA MARE ŞI PALANCA MICĂ ŞI SUBURBII FĂRĂ SISTEM DE
APĂRARE. NUMELE CARTIERELOR (MAHALLA) PĂSTRATE DE ACTELE
OFICIALE : ŞEGET-INSULĂ-PALANCA MICĂ, MAHALAUA GEAMIEI MARI,
MAHMUD KETHUDA, SOLAK, MEHRI-AGA, RAMZAN-AGA, KASÂM-PAŞA.
• MAHALAUA- UNITATE ADMINISTRATIVĂ, SOCIALĂ, ECONOMICĂ ŞI
RELIGIOASĂ DE BAZĂ A ORAŞULUI OTOMAN, ÎN CARE EXISTA O
GEAMIE SAU O CASĂ DE RUGĂCIUNI (MESDJID), ŞCOALA PRIMARĂ,
DUGHENE, CAVANSERAI ŞI CAFENELE. ÎN CARTIERELE UNDE ERA
LĂCAŞUL DE RUGĂCIUNE LOCUIAU DOAR MUSULMANI.
• CASELE ERAU DIN LEMN ŞI CĂRĂMIDĂ, ACOPERITE CU ŞINDRILĂ , COŞURI DE FUM
ŢUGUIATE ŞI SOBE REALIZATE DIN CĂRĂMIDĂ ŞI PIATRĂ, CELE DIN CETATE FIIND
FĂRĂ GRĂDINI, ÎN AFARĂ CU GRĂDINI INTINSE. STRĂZILE ERAU PARDOSITE CU
SCÂNDURI GROASE DE STEJAR (DESCOPERITE LA SĂPĂTURILE DIN PIAŢA UNIRII,
LIBERTĂŢII), STRĂZILE SE INTERSECTAU ÎN CETATE N-S ,E-V CU PIAŢĂ (BAZAR).
• LĂCAŞURI DE CULT: BISERICILE CREŞTINE ŞI MĂNĂSTIRILE AU FOST
TRANSFORMATE ÎN MOSCHEI, CLOPOTELE DE BRONZ AU FOST TOPITE, IAR
CLOPOTNIŢELE TRANSFORMATE ÎN MINARETE (DE UNDE MUEZINUL CHEMA
CREDINCIOŞII LUI ALLAH LA CELE 5 RUGĂCIUNI ZILNICE,ORIENTAREA FIIND
ACEEAŞI, ÎN PERETELE DINSPRE RĂSĂRIT (MECCA) S-A PRACTICAT MIHRABUL, ŞI
MINBARUL. MOSCHEI NOI AU CONSTRUIT SOLIMAN I: GEAMIA MARE , A
PADIŞAHULUI, MURAD AL III-LEA ÎN PALANCA MARE, ŞI MOSCHEEA SILIHDARULUI,
A CADÂNEI AYŞA, DAR ŞI AŞEZĂMINTE PENTRU DERVIŞI (TEKKE) CEA A LUI
SELIM DEDE, HUSEIN BANA, A ŞEICULUI KARABAŞ ŞI A LUI MUSTAFA PAŞA.
• CIMITIRELE MUSULMANILOR S-AU AFLAT PE LÂNGĂ MOSCHEI, TEKKE ŞI
MAUSOLEE.
Pietre funerare
otomane cu turban
• BĂILE PUBLICE
(HAMAM)- PURIFICARE
OBLIGATORIE ÎNAINTE
DE RUGĂCIUNILE
ZILNICE- FIIND
CONSTRUITE ŞI LA
TIMIŞOARA DIN 1554:
EVLIA CELEBI MENŢIONA
LA 1664 EXISTENŢA A 4
BĂI (ÎN ACTUALA PIAŢA
LIBERTĂŢII,, UNA LÂNGĂ
POARTA APEI, LÂNGĂ
POARTA MALULUI ŞI CEA
DIN PALANCA MARE. PE
LOCUL PRIMĂRIEI VECHI
(LIBERTĂŢII) FIIND UNA
DINTRE ACESTEA
(INSCRIPŢIA DE LA
INTRARE)
• CARAVANSERAIURI: SUNT MENŢIONATE 2: UNUL LÂNGĂ POARTA
COCOŞULUI, UNUL ÎN FAŢA PORŢII AZAPILOR.
• CAFENELE : ADUSĂ DIN YEMEN PRIN 1543 , PROMOVATĂ DE
DERVIŞI ÎN CONTRADICŢIE CU HOTĂRÂRILE ULEMALELOR,
CAFENELELE TURCEŞTI AU DEVENIT LOC DE ADUNARE A
LITERAŢILOR, A JUCĂTORILOR DE TABLE, ŞAH ŞI A AMATORILOR
DE PLĂCERI.
• LOCUITORII TIMIŞOAREI AU FOST MUSULMANI DIN RUMELIA ŞI
ANATOLIA, CREŞTINII FIIND MUTAŢI ÎN AFARA CETĂŢII, ÎN
CARTIERE (RAGUZANI ŞI MAGHIARI), CU DOUĂ BISERICI
FRANCISCANE, ORTODOCŞII (ROMÂNI, SÂRBI, GRECI) TOT ÎN
CARTIERE DIN AFARĂ CU BISERICA SPECIFICĂ ORTODOXĂ CE
AVEA PATRIARHIA LA IPEK, ÎNFIINŢATĂ ÎN 1557 DE MEHMED
SOKOLLU PENTRU FRATELE SĂU MACARIE, CEL MAI IMPORTANT
MITROPOLIT FIIND IOSIF CEL NOU, SANCTIFICAT SUB NUMELE DE
SF. IOSIF CEL NOU DE LA PARTOŞ, DEVENIT PATRONUL
ORTODOCŞILOR ROMÂNI BĂNĂŢENI.
PIAŢA SF. GHEORGHE – DESCOPERIREA FRAGMENTELOR DIN
TURNUL MINARET AL MOSCHEII LUI SOLIMAN I, MAGNIFICUL
MOSCHEEA ALBASTRĂ (1609), ISTANBUL
n 1697 dintr-o scrisoare a sultanului aflam de de insula de pe Dunare
numita Sanţul Mare sau Adakaleh, care are o garnizoana de 36 ostasi
si e comandata de Ibrahim pasa. Insula Adakaleh cu populatia sa
turca, a ramas pana in anii 60 ai secolului 20 o enclava a epocii in
care Banatul a fost al otomanilor, un fenomen sociologic si etnologic
deosebit de valoros!
BIBLIOGRAFIE

• I. HAȚEGAN, ISTORIA TIMIȘOAREI, VOL. I, ED.BANATUL, TIMIȘOARA, 2008

• I. HAȚEGAN, PRIN TIMIȘOARA DE ODINIOARĂ, ED. BANATUL, TIMIȘOARA, 2006
• C. FENEȘAN, CULTURA OTOMANĂ A VILAIETULUI TIMIȘOARA (1552-1716), ED.DE VEST,
TIMIȘOARA, 2004
• C. FENEȘAN, VILAIETUL TIMIȘOARA, ED.FACLA, TIMIȘOARA, 1988
• V. VĂTĂȘIANU, ISTORIA ARTEI EUROPENE, VOL. I, EPOCA MEDIE, ED.DIDACTICĂ ȘI
PEDAGOGICĂ, BUCUREȘTI, 1967
• M. VLASCEANU, ISTORIA ȘI TEORIA ARTEI, ED. UNIVERSITĂȚII DE VEST, TIMIȘOARA,
2017
• N. ILIEȘIU, TIMIȘOARA-MONOGRAFIE ISTORICĂ, VOL. I, ED.MIRTON, TIMIȘOARA, 2002
• M. OPRIȘ, TIMIȘOARA, MICĂ MONOGRAFIE URBANISTICĂ, ED. TEHNICĂ , BUCUREȘTI,
1987
• M.OPRIȘ, TIMIȘOARA. MONOGRAFIE URBANISTICĂ, DESCOPERIRI RECENTE, VOL. I,
ED. BRUMAR, TIMIȘOARA, 2007