MARA

de Ioan Slavici
Context
Romanul ,,Mara" de Ioan Slavici a fost publicat in 1894, in revista "Vatra", iar
in volum a aparut abia in anul 1906.
Opera literară ,,Mara" de Ioan Slavici este un roman,prin actiunea ampla,
desfasurata pe mai multe planuri, cu un conflict complex si prin prezenta unor
personaje numeroase. Este un roman traditional de tip obiectiv, prin
specificul relatiei narator-personaj si al naratorului (omniscient, omniprezent).
Tema romanului- este ilustrata atat tema familiei, cat si a iubirii.
Romanul prezinta eforturile unei femei vaduve dintr-un targ transilvanean,
Radna, de a obtine o pozitie sociala privilegiata intre micii negustori ai locului,
prin harnicie si perseverenta, pentru a asigura un trai mai bun copiilor sai,
Persida si Trică.
mMAAM
TITLUL- putea fi ,,Copiii Marei’’, deoarece ,,personajul central ca frecvenţă a
apariţiilor si intensitate a preocupărilor este Persida’’ (Magdalena Popescu), criticul
literar Nicolae Manolescu sustine: ,,Romanul este mai ales romanul Marei, Persida
insăsi nefiind decât o Mară juvenilă, pe cale de a lua cu vârsta, obiceiurile si
infăţişarea mamei sale.’’
Structura- romanul este alcătuit din 21 de capitole ce poartă câte un un titlu
semnificativ. Sunt prezente doua planuri narative: un plan urmareste destinul Marei, iar
celalalt plan narativ urmareste iubirea dintre Naţl si Persida.
In expozitiune se prezintă timpul, spatiul actiunii si ocupatiile personajelor. Actiunea
de desfasoara la sfârşitul secolului al XIX-lea, intr-un târg transilvanean, Radna, langa
Lipova si destul de aproape de Arad. Ocupatiile personajelor apartin lumii targovetilor:
Mara e precupeaţă, Hubar este macelar. Bocioaca e cojocar, iar tinerii vor avea ocupatii
asemanatoare. Este prezentat personajul principal, Mara Barzovanu, "o precupeata" din
Radna, rămasă văduvă cu doi copii. Principala ocupatie a muncii neobosite a Marei o
reprezinta copiii. Simbolică pentru echilibrul afectiv al Marei, intre dragostea pentru copii
si iubirea de bani, este existenta celor trei ciorapi in care eroina isi pastreaza economiile.
Mara doreste ca Persida sa devina o preoteasa bogata, respectata, iar Trică sa devina staros-
tele cojocarilor. Astfel, Persidei ii asigura o bună educatie la calugarite, in grija maicii
Aegidia, iar pe Trică îl dă ucenic la Bocioacă.
-,
Intriga- momentul in care Persida îl observă de la fereastra mănăstirii catolice, pe
baiatul macelarului Anton Hubăr, Naţl. Persida traieste primii fiori ai dragostei, care
este condiţionată de mai multe interdicţii: etnică, socială, religioasă, de
incompatibilitate a caracterelor.
Desfăşurarea acţiunii- Sperand ca o va putea uita pe fiica Marei, Naţl pleaca sa-
si împlinească anii de călătorie necesari pentru a deveni maistru macelar. Intre timp,
Persida este curtată de teologul Codreanu, pe care il respinge. Cand Naţl îsi loveste
tatal, este alungat din casa parinteasca si ajunge de batjocura comunităţii. Persida
hotaraste sa fuga cu Naţl. Sunt cununati in secret de teologul Codreanu si pleaca la
Viena. Reintorsi in tara, cei doi isi deschid un birt, la Sararie, a carui responsabilitate
si-o asumă Persida. Viata lor de familie decade in vulgaritate, Persida este bătută si
batjocorită de Naţl în faţa pritenilor si a slugilor. Nasterea copilului domoleste
spiritele. Botezul copilului, în rit catolic, împacă familia Marei cu aceea a
măcelarului Hubăr.
Trică ajunge calfa la Bocioacă, insa Mara refuză sa-i plătească băiatului stagiul
militar. De aceea, Trică pleacă pe frontul din Italia; va reveni insa de pe front, rănit,
maturizat si va deveni maistru cojocar.
Deznodământul- romanul se încheie cu uciderea lui Anton Hubăr de catre fiul său
natural, Bandi.
In concluzie, Ioan Slavici surprinde, pe tot parcursul romanului, atmosfera specifică
a spaţiului a ardelenesc.