DERMATITA DE CONTACT

Chirila Adriana-Roxana
Medic Rezident Medicina de Familie, an I
 CE ESTE DERMATITA DE CONTACT ?

 Dermatita de contact, numita si eczema de contact, cuprinde un grup de

afectiuni cutanate determinate de contactul direct al pielii cu un agent
cauzal.
 Aceasta reactie poate fi acuta (un singur episod cu durata mai mica de 6
saptamani) sau cronica/persistenta (durata mai mare de 6 saptamani)
 Se împarte în trei categorii: 
 alergică: reacție de hipersensibilizare la contactul cu un alergen; 
 iritativă: inflamație cutanată determinată de contactul cu un iritant
chimic sau fizic; 
 fotodermatită: atunci când o substanță este activată în prezența luminii,
determinând fie o reacție de tip fotoalergic, fie una de tip fototoxic.  
 DERMATITA DE CONTACT ALERGICA
MECANISM DE HIPERSENSIBILITATE MEDIATA CELULAR

 Presupune patrundrea alergenului, favorizata de

scaderea functiei de bariera a pielii
 Se activeaza doua mecanisme si anume unul
mediat de limfocitele T efectoare, care determina
o hipersensibilitate ce duce la aparitia eczemei, iar
celalalt mecanism este mediat de celulele
supresoare si poate determina o reactie partiala
sau totala de toleranta la alergen.
 Se elibereaza citokine pentru a dezvolta
sensibilitatea de contact cu o potenta mare, iar la
24 ore de la contact, celulele Langerhans
migreaza in ganglionii limfatici regionali unde
prezinta antigenul limfocitelor T compatibile.
 La final se produce o proliferare clonala si o
diseminare a limfocitelor T sensibilizate, aceasta
poate dura 7-10 zile. Dupa acest interval este
posibila producerea dermatitei de contact .
 Dupa ce a avut loc sensibilizarea, reexpunerea la un nou contact cu
alergenul va duce la aparitia raspunsului inflamator
 Celule Langerhans capteaza complexul antigenic – haptena cuplata
de enzima transportatoare, il internalizeaza, il prelucreaza si apoi il
prezinta celulelor T, pe care le poate intalni la nivelul epidermului,
dermului sau al ganglionilor regionali
 In urma prezentarii antigenice se produce transformarea blastica si
proliferarea clonala de limfocite T specifice. Celulele activate
impreuna cu celulele rezidente elibereaza mediatori polipeptidici
solubili care constituie elementul principal declansator al cascadei
alergice
 Daca alergenul este intr-o concentratie suficienta, o reactie
inflamatorie se declanseaza in 24-48 ore de la reexpunerea la
alergenul de contact
 ALERGENII CARE CAUZEAZA CEL MAI FRECVENT
DERMATITA DE CONTACT

 sapunurile si detergentii
 antisepticele si substantele antibacteriene
 solventii
 parfumurile si conservantii din produsele cosmetice si produsele de ingrijire
 acizii si alcanii
 cimentul
 pudre diverse, praful si solul
 apa - in special apa dura
 metalele - cum ar fi nichelul sau cobaltul
 cauciucul, printre care si latexul
DERMATITA DE CONTACT IRITANTA

 Aceasta apare din cauza contactului pielii cu

anumite materiale care au in compozitie substante
toxice.
 Forma acuta se manifesta prin cu leziuni
eritemato-papulo-veziculoase cu exudatie,
veziculatie sau leziuni buloase la locul de contact
si senzatie de arsura locala
 In forma cronica tegumentele sunt uscate,
scuamoase, hiperkeratozice, cu fisuri si prurit
diminuat sau absent.
 Localizarea cea mai frecventa este la nivelul
mainilor
 DERMATITA DE FOTOCONTACT

 Se produce printr-o reactie de tip

alergic la anumite substante
fotosensibilizante administrate
local sau sistemic, dupa ce pielea a
fost expusa la lumina UV

Unele medicamente sistemice,
cum ar fi chinolonele, tetraciclina,
fenotiazidele sau medicamente
locale parfumuri, cosmetice,
eozina pot produce fotodrmatoze
de contact.
 ECZEMA CRONICA A MANILOR

 Este cea mai frecventa boala

profesionala
 Dupa aspectul si topografia leziunilor
se disting mai multe forme
― Dermatita iritativa a manilor- apare in
urma unui contact repetat cu
substanta iritanta sau in urma unor
traumatisme fizice repetate la nivelul
mainilor
― Forma dishidroziforma
― Forma hiperkeratozica a palmelor cu
tegumente ingrosate si fisurate
― Forma lichenificata- tegument
ingrosat simetric si prezenta fisurilor
dureroase.
 ECZEMA DE CONTACT PE CALE SISTEMICA
SINDROMUL BABUIN

 Apare in urma introducerii pe cale sistemica (orala,

transcutana, intramusculara sau intravenoasa) a unor
alergene fata de care pacientul a fost sensibilizat printr-un
contact extern
 eczema cu limite nete la nivelul feselor, regiunii pubiene si
axilara
 Apare in urma unei prize de alergen pe cale sistemica, cel
mai adesea dupa administrarea de amoxicilina, ampicilina,
cimetidina, hidroxiuree, nichel, heparina, produsi de contrast
iodati cetuximab, mercur
 Eritem bine delimitat in regiunea perianala si fesiera eritem
in „V” la nivelul regiunii inghinala si perigenitala
 Atingerea cel putin a unui pliu
 Simetria zonelor afectate
 Absenta simptomelor si semnelor sistemice
 CARE SUNT SIMPTOMELE SI EVOLUTIA
DERMATITEI DE CONTACT?

 Clinic dermatita se manifesta prin:

 eritem
 edem
 papule sau vezicule
 prurit sau durere,
 Severitatea depinde de intensitatea expunerii la agentul declansator si
de nivelul de sensibilizare al pacientului
 Exista trei forme de evolutie ale
dermatitei:
 Acuta- cu debut brusc, sub forma
de papule, placi si placarde
eritematoase, pe suprafata carora
pot fi prezente vezicule, care prin
spargere vor forma o suprafata
madidanta, acoperita ulterior de
cruste, intens pruriginoasa.
 Subacuta- cu prezenta placilor si
placardelor pruriginoase,
acoperite cu scuame si cruste

o Cronica- eczema uscata cu evolutie

indelungata, uscata, prezenta placilor si
placardelor pruriginoase, slab delimitate,
scuame si leziuni de grataj sau eczemna
lichenificata cu placi si placarde intens
pruriginoase, infiltrate de culoare brun-
violacee si accentuarea cadrilajului
tegumentar
 DIAGNOSTIC
 Teste epicutanate (patch test)
 Presupun fixarea pe spatele bolnavului tip de 48 ore a unor benzi adezive ce
contin rezervoare de aluminiu cu alergene
 Reactia se citeste la 48 ore, dupa 30 minute de la indepartarea materialului
 Test negativ : piele normala
 Test pozitiv : + prezenta eritemului
++ eritem, edem si/sau vezicule
+++ eritem, vezicule, veziculo-bule.
 DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
 Eczema de contact trebuie diferentiata de:
― erizipel,
― edemul Quincke,
― pemfigoid bulos,
― dermatita herpetiforma la debut.
 Diagnosticul diferential al eczemei cronice a mainilor se face cu:
― tinea manum,
― psoriazisul palmar,
― lichen hiperkeratozic,
― micozis fungoid palmar.
 COMPLICATII SI PROGNOSTIC

 Infectarea leziunilor cutanate cu Staphylococcus aureus

 Neurodermatita secundara(lichen simplex cronic) la pacientii cu expunere
indelunagata la locul de munca
 Hiperpigmentare sau hipopigmentare postinflamatorie a zonelor afectate
 Cicatrici sau ulceratii dupa expunere la un agent coroziv
 Dermatita de contact creste riscul de sensibilizare la medicamentele topice
 In cazuri rare poate aparea socul anafilactic.

 Prognosticul este unul favorabil atunci cand se poate evita contactul cu

substanta alergena
 Este posibila reaparitia dermatitei de contact in cazul in care nu poate fi
depistat si evitat alergenul.
 TRATAMENT
 Tratamentul local este adaptat ficarui stadiu evolutiv
― In stadiul de eritem, vezicule, zemuire se folosesc comprese cu solutii antiseptic
( Nitrat de argint 0,25%, Permanganat de K 1/10000 sau Acid boric 3%), spray-uri cu
dermatocorticoizi.
― In stadiul de crustificare - creme cu dermatocorticoizi
― In stadiul de descuamare - dermatocorticoizi cu actiune medie
― In stadiul de lichenificare - dermatocorticoizi cu actiune mare sub pansamente
ocluzive, in asociere cu keratolitice chimice si reductoare.
 Tratamentul general - antihistamince, cure scurte de corticoizi pentru
formele severe care nu raspund la tratament local
 PUVA- terapia s-a dovedit eficienta in unele cazuri de ezema cronica.
 Tratamentul eczemei cornice a mainilor presupune adminstarea:
― Dermatocortocoizilor
― Imunomodulatoare topice
― Bexarotene gel 1%
― PUVA
― UVB cu spectru larg sau UVB cu spectru ingust
― Imunospresoare
 MASURI DE PREVENTIE

 Evitarea intrarii in contact cu substanta sau materialul

ce a produs reactia
 utilizarea uleiurilor de baie in locul sapunurilor;
 uscarea pielii prin tamponare, si nu prin frecare;
 hidratarea mainilor si a corpului cu creme si unguente
de 6-7 ori pe zi;
 CONCLUZII

 Dermatita de contact poate fi suspectată pe baza aspectului leziunilor

cutanate şi a unui istoric sugestiv, însă diagnosticul de certitudine necesită
testarea alergologică cutanată patch pentru a putea identifica agentul cauzal.
Pacienţii cu leziuni cutanate eczematoase pruriginoase, mai ales cei cu un
istoric îndelungat şi de răspuns deficitar la tratamentul cu corticosteroizi
topici, ar trebui să beneficieze de testarea patch pentru măsurile de
profilaxie pe termen lung.
 BIBLIOGRAFIE
 Maria Rotaru, Dermatovenerologie curs pentru studentii la medicina
generala
 Virgil Patrascu, Boli dermatologice si infectii sexual-transmisibile, editia a
V-a, vol I.
 NHS Choices - https://www.nhs.uk/conditions/contact-dermatitis/
 Lisievici C, Solomon I, Drăghici CC, et al. Provocări medicale ale
dermatitei alergice. Medichub, Supliment de Dermatologie, martie 2018.
 www.medichub.ro
 www.dermaonline.ro
 www.dermatlas.net
 www.emedicine.medscape.com