DEZVOLTAREA DURABILĂ – abordări metodologice

Titularul disciplinei: dr. prof.univ. Petru Todos

petru.todos@adm.utm.md
28.02.2022

1
 Întroducere
Care este nevoia? La ce va folosi acest curs?
Astăzi doctoranzi, mâine şefi ecipe cercetare, manageri de mari
proiecte, deci persoane de decizie. Sunteți cei care veţi hotărâ soarta
unor activităţi economice care pot aduce mari beneficii dezvoltarii
economice, sociale șI de mediu (la nivel de țară, regiune, localitate) sau
vor fi păgubose pentu una din aceste componente.
În cursurile care urmeaza vom examina problemele Dezvoltării Durabile
(DD) la nivel global, cu exemple la nivel de regiune sau țară, iar dră
domnilor doctoranzi veți examina in acelasi context proiectul de
cercetare asupra carui lucrați.
Argumentarea temei tezei de doctorat in contextual principiilor DD -
este parte componentă si obligatore a unei teze de doctorati.

Termenul “Dezvoltare durabilă” este sinonim cu “Dezvoltare

sustenabilă”: “Sustainable Development”, “Développement
durable ou Sustainable ”. “Устойчивое развитие”
2
 Despre disciplina DD
I. TIMP ALOCAT: 30 ore c.d., 5 ECTS
II. EVALUARE: Examen oral în comisie care include:
susţinerea unei lucrări individuale şi întrebări teoretice .
III. Bibliografiea de bază:
1.Note de curs prezentate in formă PPT pe platforma Moodle UTM (
http://moodle. utm.md Facultatea FEIE, studii doctorale).
[Fiecare doctorand î-si deschide de sinestatator un cont pe platformă].
2. Arcadie Ursul, Ion Rusandu, Arcadie Capcelea. Dezvoltarea durabila: abordari
metodologice si de operationalizare. Edit. Chisinau, “Ştiinţa”, 2009. (cap.I, II, V)
3. Oсновы устойчивого развития общества. М З Загоровский . Киев , 2010.
4. THE MILLENNIUM PROJECT. Global Studies & Research. State of the future (Starea
viitorului}. Rapoarte 2010, 2013. 2015, versiunea 2019-1
5. UN Report of the World Commission on Environment and Development. Our
Common Future. Chapter 2: Towards Sustainable Development. 1987 (raportul
Bruntland. Pe platforma moodle in resurse)
6. Strategia Naţională de Dezvoltare “ Moldova 2030”, HG nr. 1083 din 08.11.2018
şi aprobat de parlament 14.12.2018

IV. Inregistrarea pe platformă.

3
Bibliografie suplimentară:
1.Lester R. Brown. Starea Lumii. Rapoarte anuale: 1996, 1999, 2000.
2.Carte: Lester R. Brown, Plan B 4,0: Mobilizing to Salve Civilization
(Mobilizarea pentru a salva civilizația). 2010, (depositată pe platforma moodle)
3.Transforming our world: the 2030 Agenda for Sustainable Development. 2015
(este in eng., fr.,rusă).
https://sustainabledevelopment.un.org/post2015/transformingourworld
4.Adaptarea Agendei 2030 de dezvoltarea durabilă la contextul Republicii
Moldova https://cancelaria.gov.md/sites/default/files/document/attachments
5.Strategia Naţională de Dezvoltare „Moldova 2020. Aprobată prin Legea nr.
166 din 11 iulie 2012
Conventia de la Paris
REGULAMENT AL PE, CE privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de GES
de către statele membre în perioada 2021-2030. Bruxelles, 14.7.2021
COM(2021) 555 final 2021/0200 (COD) .
Pactul verde european:
https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/green-deal/, 2019

4
 Referitor la Program:

Cursul 1. Conceptul Dezvoltării Durabile. Prof. P. Todos (28.02.22)

Cursul 2. Metode cantitative de analiză a dezvoltării durabile. Prof. P. Todos (1.03.22)
Cursul 3. Evaluarea impactului asupra mediului – instrument de realizare a
Dezvoltării Durabile. Prof. P. Todos (4.03.22)
Cursul 4, Angajamentele Republicii Moldova în calitate de Parte semnatară a
Convenției-cadru a ONU cu privire la schimbarea climei. Dr. Vasile SCORPAN
– Managerul Oficiului „Schimbarea climei”, RM (7.03.22)*
Cursul 5. Adaptarea la schimbările climatice (ASC) și dezvoltarea durabilă. ODD-ul
referitor la schimbările climatice. Incorporarea ASC în alte ODD-uri. Cadrul politico-
regulamentar internațional și național. Dr. in biologie, conf. Ala Druăa, director de
proiecte (9.03.22)*
Cursul 6. Spre o economie circulară. Prof. P. Todos (11.03.22)
Cursul 7. Energetca viitorului. Prof. P. Todos (16.03.22)*
Cursul 8. Exemple de lucrari individuale si prezentari (17.03.22)

5
 Curs 1. Conceptul dezvoltării durabile
Planul cursului:
1.Scurt istoric privind apariția și dezvoltarea conceptului de dezvoltare durabilă
1.1. Dezvoltarea economică, agravarea calității mediului: Trecut, prezent, viitor
1.2. Limitele creșterii
1.3. Conferințaa mondială privind Mediul (Stockholm, 1972 )
1.4 Comisia Mondială pentru Mediu si Dezvoltare. Raportul Brundtland
1.5. Conferința Mondiala pentru Mediu si Dezvoltare Durabila (Rio de Janeiro)
1.6. Summit-ul privind dezvoltarea durabilă. Opt objective ale Dezvoltării ODM
1.7. Strategia de Dezvoltare Durabilă UE – 2020 Obiective
1.8. Unelee totaluri privind realizare a Obiectivelor de Dezvoltare ODM
1.9 Summit-ul privind Dezvoltarea Durabilă 2015. Obiectivele ODD
2. Definiții privind conceptul dezvoltării durabile
3. Trei piloni (radicali) ai dezvoltării durabile
4. Principiile dezvoltării durabile
5. Cadrul organizatoric pentru o dezvoltare durabilă
6. Strategiile Naționale de Dezvoltare: „Moldova - 2020” și “Moldova 2030”
6
 1. SCURT ISTORIC
privind apariţia și dezvoltarea conceptului de dezvoltare durabilă

„O societate umană durabilă este cea care își modelează sistemul

economic și social astfel încât resursele naturale și sistemele de suport
ale vieții (aerul, apa, fauna, flora, alte resurse naturale) să fie menținute”

Conceptul dezvoltării durabile porneşte de la premisa că civilizaţia umană este un

subsistem al ecosferei*, dependent de fluxurile de materie şi energie din cadrul
acesteia si de capacitatea ecosferei de autoreglare si menţinere a stabilităţii [1].
Totodată acest concept considera ca civilizaţia umană are la rândul ei un impact
semnificativ asupra ecosferei.
Ecosfera înseamnă un ecosistem în care diferite niveluri sunt în interacțiune
unele cu altele: materia, energia și fiinţele vii. Termenul ecosferă desemnează
ansamblul format de biosferă, substratul geologic, solul (litosfera ) și atmosfera.

Fiinţa umana acţionează direct sau indirect asupra atmosferei, hidrosferei ,

litosferei, modificându-le compoziţia prin introducerea unor substanţe denumite
poluanţi care conduc la încălzirea climatica, distrugerea stratului de ozon,
apariţia precipitaţiilor acide, reducerea biodiversităţi, etc. 7
1.1. Dezvoltarea economică, agravarea calităţii mediului:
Trecut, prezent, viitor

Dezvoltarea durabilă a fost gândită ca o soluţie la criza ecologică determinată de

exploatarea industrială intensă a resurselor de materii şi energie, degradarea
continuă a mediului şi caută în primul rând prezervarea calităţii mediului
înconjurător.

Calitatea mediului înconjurător  reprezintă ansamblul caracteristicilor

cantitative si calitative ale acestuia, în raport cu poluarea rezultată din procesele
naturale si activităţile antropice.    Din raportul om-mediu se nasc relaţii pozitive
sau negative, exprimate prin impacte sau poluări, deteriorări
DD este gândită ca răspuns la evidentele ameninţări globale:
(aparute mai evident in a doua jumatate a secolului XX)

8
Ameninţări globale: 1.Creşterea Populaţie

9
Creşterea Produsul intern brut (global)*
Anul 1900 1920 1940 1960 1980 2000 2020
PIB, trill
USD 2,5 4 6 10 21,5 41 80
 Creşterea Consumul global de energie

Anul 1900 1920 1940 1960 1980 2000 2020

Q, trilion tep 1 1,5 2 3,5 7,7 9,5 14

Secolul XX a fost un secol al cresterii economice explosive in baza consumului

excesiv de energie fosilă Secolul XXI, să speră că va unul – al progresului bazat 11
pe
Evoluția emisiilor de carbon la marii Emițători

12
13
correlation between GDP and carbon emissions.
Look the the following graphs. [0,31kg/&]

14
 Deseuri solide
UE – 5 t/pers.an
In fiecare an, europenii generează 25 de milioane de tone de deșeuri din
plastic

15
 1.2. Limitele creşterii
Unde mergem, care este starea viitorului?
La începutul anilor ’70 sec. XX, Clubul de la Roma a publicat un raport
intitulat Limitele creşterii, in cadrul căruia se susţinea ca Terra are o capacitate
limitata de a satisface cererea crescândă de resurse naturale a sistemului socio-
economic și de a atenua efectele distructive ale folosirii acestor resurse. In acelaşi
timp, raportul susţinea ca procesul de dezvoltare a ţărilor sărace va avea un
impact puternic asupra degradării mediului înconjurător. Teoria lui Malthus
(lansată in 1795 nu şi-a pierdut actualitatea).
In decursul ultimilor 50 de ani, a fost adoptată o serie de convenţii internaţionale
care stabilesc obligaţii precise din partea statelor şi termene de implementare
privind: schimbările climatice, conservarea biodiversităţii, protejarea fondului
forestier si a zonelor umede, protejarea drepturilor omului si ale copilului. [Totuşi,
realitatea momentului prezent arata ca acestea nu au fost suficiente și este
necesara o acţiune transformaţionala mult mai ampla. (ex. din Problemele globale
ale omenirii ...)] .
In continuare vom trece telgrafic peste cele mai importante evenimente la nivel
mondial care au avut ca subiect dezvoltarea durabilă. Vom studia cum a apărut
şi s-a dezvoltat acest concept. 16
Thomas Robert Malthus an English cleric, and scholar, published
this theory in his 1798 writings, An Essay on the Principle of Population.

Mulți susținători moderni consideră că conceptul de bază al creșterii

populației, în cele din urmă, depășind resursele este încă valabil în mod
fundamental, iar „viitorul controalelor” sunt încă probabile în viitorul
umanității, dacă nu există nicio acțiune de limitare a creșterii populației.
 1.3. Conferinţa mondială privind Mediul
(Stockholm. 1972)
Prima reuniune internaţionala in cadrul căreia a fost abordat conceptul
dezvoltării durabile a avut loc la Stockholm, in 1972, sub egida
Naţiunilor Unite. In cadrul acesteia naţiunile dezvoltate si cele in curs de
dezvoltare au realizat Declaraţia finală asupra mediului, prin care s-a
evidenţiat legătura strânsă existenta între dezvoltare, calitatea vieţii și
calitatea mediului.
In acea perioada, naţiunile dezvoltate erau preocupate de impactul
industrializării asupra degradării mediului înconjurător (râurile moarte,
păduri degradate...), în timp ce naţiunile in curs de dezvoltare căutau să
obţină nivelul economic dorit, punând problema mediului înconjurător pe
plan secund, argumentând ca ele nu poartă responsabilitatea
problemelor ecologice existente.
In acelaşi an, la nivelul Uniunii Europene a avut loc Summit-ul de la
Paris, care a evidenţiat necesitatea acordării unei atenţii deosebite
protecţiei mediului în contextul expansiunii economice şi a îmbunătăţirii
standardelor de viaţa.
Rezultate,, consecinte …… 18
 Alte Evenimente şi actiuni care au accelerat aparitia şi
stabilirea conceptului DD:
1. Elaborarea si implementarea unui cadri legislative si institutipnal responsabil:
NEPA in SUA , Elaborarea si implementarea mecanismului EIM a proiectelor si
activitătior de dezvoltare , initial in SUA şi tările anglofone apoi in CE şi de
către băncile de creditare pentru dezvoltare
2. Ample cercetîri in domeniul : 1974 - Lester R. Brown,  specialist în 
problemele dezvoltării societăţii contemporane crează Institutul de studiere a
problemelor globale ale mediului (World Watch Institute, Washington)
3. Apar rapoartele anuale privind progresele pe calea structurării unei
societăți durabile: Starea lumii sau „Semne vitale”, apar lucrările fundamentale
„Planul B 2.0” apoi „Planul B 4.0” în care
4. Proiectul Milenium ? (15 directii....)
Rapoartele anuale “Starea viitorului”: cu Jerome C. Glenn, Theodore J.
Gordon, Elisabeta Florescu, dupa 2001

19
 Consecințe ale acestor dezbateri publice:
- Constientizarea faptului ca calea aleasa a dezvoltarii bazata doar pe
resurse si energie este una fara perspective, duce la o catastrofa ecologica
totală.

- Constientizarea necesităţii de schimbări conceptuale – alte tehnologii de

producere, altă abordare privind consumul de energie şi materii prime,
deşeurile, poluarea apei, aerului si a solului.

20
 NEPA
Legea națională privind politica mediului( NEPA ) este o 
lege a mediului din Statele Unite care promovează îmbunătățirea mediului. Prin
această lege s-a instituit Consiliul președintelui pentru calitatea mediului
 (CEQ). Legea a fost adoptată la 1 ianuarie 1970.  Până în prezent, peste 100 de
națiuni din întreaga lume au adoptat politici naționale de mediu modelate după
NEPA.
După aproape un secol de expansiune economică rapidă, creștere a populației,
industrializare și urbanizare, la sfârșitul anilor '60 a devenit clar că progresul american
a avut un cost enorm pentru mediu. O investigație a Congresului în această privință a
dat numeroase dovezi care indică o gestionare greșită a mediului și resurselor țării, în
special aflate în mâinile guvernului federal. Drept urmare, parlamentarii și publicul
larg au solicitat o politică urgentă și cuprinzătoare de protecție a mediului.
Scopul NEPA este de a asigura că factorii de mediu sunt ponderați în mod egal în
comparație cu alți factori în procesul de luare a deciziilor întreprinse de agențiile
federale și de a stabili o politică națională de mediu.
NEPA se aplică la orice proiect major, fie la nivel federal, de stat sau local, care
implică finanțări federale, lucrări efectuate de guvernul federal sau permise
emise/lacceptate de o agenție federală 
21
 Lester R. Brown. Societatea durabilă
Lester R. Brown a creat în 1974 „Worldwatch Institute” și este promotorul
unor serii de studii, materializate în rapoartele anuale privind progresele pe
calea structurării unei societăți durabile: "Starea lumii" sau „Semne vitale”.
Lester R. Brown atrage atenția, în lucrarea sa „Planul B 4.0” asupra
conflictului dintre civilizația industrială și mediul ambiant și menționează
corelat aspecte ca:
- tendința de epuizare a resurselor naturale de energie, de materii prime și de
hrană
- consumarea resurselor regenerabile într-un ritm superior capacității lor de
regenerare
- deteriorarea fizică și poluarea unor factori vitali de mediu: apă, aer, sol.
În acest context, Brown punctează importanța reciclării deșeurilor.
O societate durabilă este, o societate care își modelează sistemul economic
și social astfel încât resursele naturale globale și sistemele de suport ale
vieții să fie menținute (balansate)

22
 1.4. Comisia Mondială pentru Mediu si Dezvoltare
Următorul moment cheie (jalon?) privind discuţiile internaţionale asupra
dezvoltării durabile a fost marcat cu înfiinţarea, in 1983, a Comisiei Mondiale
pentru Mediu si Dezvoltare sub preşedinţia doamnei Gro Harlem Brundtland.
Comisia, cunoscuta si sub denumirea de Comisia Brundtland, a fost înfiinţată ca un
organism independent al ONU. Misiunea acesteia fiind realizarea/elaborarea unei
strategii de dezvoltarea care să ia in considerare impactul negativ asupra mediului
a activităţilor umane (antropice).
Necesitatea strigenta a acestei strategii s-a facut evidentă prin două
evenimente/dezastre care au urmat:
- in 1985, a fost descoperită gaura din stratul de ozon deasupra Antarcticii şi - la 26
aprilie 1986 are loc accidentul nuclear de la Cernobâl cu consecinţe grave pentru
întreaga Europă.

- Convenţia de la Viena din 1985 a dispus reglementări/soluţii pentru reducerea

consumului de substanţe care dăunează stratului protector de ozon. Urmează după
aceia aprobarea Protocolul de la Montreal asupra Substanţelor care Distrug Stratul
de Ozon (DSO) . 23
 Gaze care diminuează stratul de ozon
Primele observaţii cu privire la rezultatele reacţiei CFC urilor cu ozonul au fost
făcute de savanţii americani M. Molina si S. Rowland în 1974.
In 1985 cercetatorii de la British Antarctic Survey au descoperit o gaura în
stratul de ozon deasupra Antarcticii. A fost momentul care a atras
ingrijorarea mondială privind deprecierea stratului de ozon.
Dezechilibrul este creat de apariţia în stratosferă a substanţelor sintetice din
clasele clorofluorocarburilor (CFC), hidroclorofluorocarburilor (HCFC),
halonilor şi a altor substanţe organice cu conţinut de halogeni (CH3CCl3,
CCl4,CH3Br etc). Aceşti compuşi sunt cunoscuţi sub formă de : Freoni, solvent,
Bromură de metil– este un fungicid utilizat în agricultura, Gazele fluorurate
Convenţia privind protecţia stratului de ozon, adoptată la Viena la 22 martie
1985 şi la Protocolul privind substanţele care epuizează stratul de ozon,
adoptat la Montreal la 16 septembrie 1987, pun un şir de interdicţii privind
utilizarea substanţelor respective sau scoaterea lor din uz
 Raportul Brundtland  ”Viitorul nostru comun”
In anul 1987, comisia Brundtland publică raportul intitulat Viitorul nostru comun.
Comisia defineşte dezvoltarea durabila ca „dezvoltarea care satisface nevoile
prezentului, fară a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface
propriile nevoi”, cu alte cuvinte, a face astfel încât creşterea din momentul prezent
să nu pericliteze (să pună în pericol) posibilităţile de creştere ale generaţiilor
viitoare.
Raportul a oferit o analiza a situaţiei la momentul respectiv, unele remedii
generale şi recomandări pentru viitor. O sinteza a recomandărilor privind
dezvoltarea durabila este axată pe trei aspecte – un aspect economic, unul social
si unul de mediu – care trebuie avute in vedere in egala măsură la nivel politic, la
luarea deciziilor.
In practică reală, dezvoltarea economica este urmărită cu preponderenţă de
majoritatea guvernelor, lăsându-se celelalte doua aspecte in plan secund.

„Dezvoltarea economică nu poate fi oprită dar, strategiile de dezvoltare

trebuie schimbate astfel încât să se potrivească cu limitele ecologice
oferite de mediul înconjurător şi de resursele planetei”
25
26
 Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare
• Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD, in en.UNDP), ca
organism subsidiar (program specializat) al Organizaţiei Naţiunilor Unite,
a fost înfiinţat în 1965. El reprezintă reţeaua globală a ONU în domeniul
dezvoltării, cu scopul de a sprijini ţările în curs de dezvoltare în vederea
atragerii şi utilizării corespunzătoare a asistenţei pentru dezvoltare. 
http://www.undp.org. În prezent, PNUD este prezent în peste 170 de ţări
şi teritorii
• Programul a identificat şi îşi desfăşoară activitatea în patru mari domenii:
reducerea sărăciei şi implementarea Agendei 2030 pentru Dezvoltare
Durabilă; guvernarea democratică; prevenirea crizelor şi reconstrucţie;
mediu şi dezvoltare durabilă.

27
 1.5. Conferinta Mondială pentru Mediu si Dezvoltare Durabilă
(Summitul Pământului)
Primul summit, in 1992, numit si Conferinţa Mondială pentru Mediu şi Dezvoltare
Durabilă (Summitul Pământului), a avut loc la Rio de Janeiro.
In cadrul acestei reuniuni mondiale s-au definit programe concrete reunite intr-o
iniţiativă numită Agenda 21. Aceste programe se referă la combaterea sărăciei,
modificarea obişnuinţelor de consum, includerea/integrarea consideraţiilor de
mediu în deciziile strategice, protejarea resurselor de apă, rolul comunităţilor
locale, rolul fermierilor, rolul dezvoltării tehnologice, etc. Agenda 21, a urmat sa fie
diseminata la nivel de ţară şi de administraţii locale in fiecare dintre statele care au
votat pentru (178 de state prezente)

In decembrie 1997, a fost negociat, de către 160 de tări, protocolul de la Kyoto.

Acest acord reglementa reducerea emisiilor de GES, pentru tările industrializate cu
5,2% in perioada 2008-2012 în raport cu nivelul anului de referinţă 1990. Prin
intermediul acestui protocol au fost puse in mişcare unele mecanisme de reducere
a impactului negativ asupra mediului în cadrul statelor care l-au ratificat.
28
 AGENDA-21
1992 – Rio de Janeiro - Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Mediu şi Dezvoltare (140 de ţări
reprezentate la nivel de preşedinţi de state şi guverne) a prezentat conceptul de DD, şi un
plan concret pentru punerea lui în aplicare, numit “Agenda 21”. De asemenea, a fost
adoptată “Agenda Locală 21” care să permită comunităţilor din întreaga lume să-şi
definească dezvoltarea pe termen mediu şi lung.
Repuublica Moldova , a fost reprezentată de minisrul mediului prof. Ion Dediu.
Agenda 21 (sau Acțiunea 21) este un plan de acțiune pentru secolul XXI. Cu cele 40 de
capitole ale sale, acest plan de acțiune prezintă domeniile în care dezvoltarea durabilă
trebuie aplicată la nivelul autorităților locale. Acesta face recomandări în domenii variate
ca: sărăcia. Sănătate, locuinţe, Poluarea aerului, Gestionarea mărilor, pădurilor și
munților; Deșertificarea; Gestionarea resurselor de apă și canalizare; Managementul
agriculturii; Gestionarea deșeurilor .
În paralel cu acest plan de acțiune, a fost adoptată o declarație privind mediul și
dezvoltarea durabilă. Acesta enumeră 27 de principii de urmat pentru punerea în aplicare
a Agendei 21. In cadrul capitolului 28 al Agendei 21 de la Rio, autoritățile locale sunt
invitate să instituie un program - agendă 21 la propria scară, care să includă principiile
dezvoltării durabile, bazat pe un mecanism de consultare publică: se naște Agenda locală
21. "La nivel administrativ, cele mai apropiate de populație, ele joacă un rol esențial în
educarea, mobilizarea și luarea în considerare a opiniilor publicului în favoarea unei DD
1.6. Summitul privind dezvoltarea durabilă. Opt
obiective ale Mileniului
La nivel global, următorul pas esenţial in dezvoltarea conceptului DD a fost
reprezentat de Summit-ul Mileniului al Naţiunilor Unite (2002), la care au fost
adoptate Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului  (ODM), un set de opt
obiective internaţionale de dezvoltare, asupra cărui toate cele 193 de state
membri ai ONU, prezente la summit, au căzut de acord sa le atingă pana in
2015.
Cele opt obiective ODM sunt:
•Eradicarea sărăciei
•Asigurarea accesului la învăţământul general obligatoriu
•Promovarea egalităţii genurilor şi abilitarea femeilor
•Reducerea mortalităţii infantile
•Îmbunătăţirea sănătăţii materne
•Combaterea HIV/SIDA şi tuberculozei
•Asigurarea unui mediu durabil
•Crearea parteneriatului global pentru dezvoltare

30
In cadrul Summit-ul Mileniumului statele participante si-au reafirmat
angajamentul faţă de obiectivele Agendei 21. De asemenea, s-a realizat
reoretizarea anumitor obiective, mai precis: eliminarea sărăciei, modificarea
obiceiurilor de consum, eliminarea produselor dăunătoare si protejarea
resurselor naturale.
Totuşi, in timpul summit-ului nu s-au stabilit masuri foarte concrete, cu
termene de finalizare si surse de finanţare. Printre puţinele care s-au clarificat
au fost: fixarea unui termen pentru reducerea la jumătate, până în anul 2015,
a numărului de persoane care nu au acces la apa potabilă si nu dispun de
instalaţii, reducerea consumului energetic si ”o reducere semnificativă” a
numărului de specii de animale si plante in pericol de dispariţie.

Acest sumit a impulsionat mult ... la nivel regional si local. Ca exemplu, pot fi
preyentate strategiile UE si RM.

31
 1.7. Strategia de Dezvoltare Durabilă UE 2020

• In 2005, Comisia Europeana a demarat un proces de revizuire a Strategiei

de Dezvoltare Durabila ( lisabona 2000) in doua etape:
• O evaluare iniţiala, care a trasat o serie de direcţi de urmat, evidenţiindu-
se anumite direcţii de dezvoltare non-durabila care au avut efecte
negative: schimbările climatice, ameninţările la adresa sănătăţii publice,
creşterea sărăciei şi a excluziunii sociale, epuizarea resurselor naturale si
impactul asupra biodiversităţii;
• Adoptarea liniilor directoare ale dezvoltării durabile, prin care au fost
incluse obiectivele agendei reînnoite de la Lisabona.
• Acest proces a fost finalizat prin adoptarea, in 2006, a Strategiei de
Dezvoltare Durabila pentru o Uniune Europeana extinsa. Un an mai târziu,
acestei strategii i s-au adăugat protocoale adiţionale privind schimbările
climatice şi lupta împotriva încalzirii globale.

32
 Cinci obiective majore ale Strategiei UE
Pentru a măsura progresele realizate în îndeplinirea obiectivelor Strategiei
2020, au fost stabilite 5 obiective majore la nivelul UE:
1. Ocuparea forţei de muncă
– rata de ocupare a forţei de munca de 75 % în rândul populaţiei cu vârste
cuprinse intre 20 si 64 de ani;
2. Cercetare si dezvoltare – alocarea a 3% din PIB-ul UE pentru cercetare si
dezvoltare;
3. Schimbări climatice si energie
– reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de sera (sau chiar cu 30%, in
condiţii favorabile) faţă de nivelurile înregistrate în 1990;
– creşterea ponderii surselor de energie regenerabile pana la 20%;
–  creşterea cu 20% a eficientei energetice;
4. Educaţie
– reducerea abandonului şcolar la sub 10%;
– creşterea la peste 40% a ponderii absolvenţilor de studii superioare în
rândul populaţiei în vârstă de 30-34 de ani;
5. Sărăcie si excluziune sociala – reducerea cu cel puţin 20 de milioane a
numărului persoanelor care suferă sau riscă să sufere de pe urma sărăciei şi a
excluziunii sociale. 33
 1.8. Unele totalizari privind Realizarea Obiectivelor de
Dezvoltare ale Mileniului (ODM).

• “Situaţia globală a omenirii continuă să se îmbunătăţească în general, însă în

detrimentul mediului înconjurător. Oamenii din întreaga lume sunt din ce în ce
mai sănătoși, mai bogaţi, mai bine educaţi, mai liniștiţi, și din în ce mai conectaţi,
și trăiesc mai mult. Rata mortalităţii infantile a scăzut cu 47% din 1990. Sărăcia
extremă în ţările aflate în curs de dezvoltare a scăzut de la 50% în 1981 la 21% în
2010. Rata de absolvire a şcolii primare a crescut de la 81% în 1990 la 91% în
2011. Aproape 40% din omenire este conectată prin intermediul Internetului, iar
speranţa de viaţă a crescut cu zece ani în ultimii douăzeci de ani, ajungând la 70,5
ani in 2014.” (Raportul 2013-2014 “Starea Viitorului”, Jerome C. Glenn,
Theodore J. Gordon, Elisabeta Florescu)
• Realizarile referitor la Republica Moldova le gasim in raportul PNUD “Raportul
Național de Dezvoltare Umană 2014” 
www.md.undp.org/content/moldova/

34
 Summit al Pamântului: iunie 2012
Următorul Summit al Pământului a avut loc in iunie 2012, la Rio de Janeiro
(Rio+20). In cadrul lui s-a decis lansarea procesului de dezvoltare a Obiectivele
Dezvoltării Globale (conceptul ODD), care să continue procesul demarat de
Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului, după anul 2015. [Scopul acesteia a fost
de a produce un set de obiective universal aplicabile, care echilibrează cele trei
dimensiuni ale dezvoltării durabile: de mediu, socială și economică.].
La conferinţă, de asemenea, s-au adoptat liniile de baza pentru politica unei
economii verzi, alături de un set de programe desfăşurate pe o perioada de 10
ani, care acoperă consumul sustenabil si modalităţi sustenabile de producţie.

In ciuda unui demers amplu la nivel global – cele trei Summit-uri ale Pământului,
in plus discuţiile privind dezvoltarea durabila au fost purtate si la nivel regional,
statal si local – rezultatele practice întârzie să apară, omenirea confruntându-se
cu o problema ecologica majora, alături de lipsa echitaţii sociale si inegalitatea
şanselor. Probabil ca, principala cauza a lipsei rezultatelor rezidă în dificultatea cu
care se ajunge la acorduri intra-naţionale si in superficialitatea acestora. Dar si
noţiunile şi conceptul de dezvoltare sunt înţelese/ tratate diferit de diferite
grupuri de state si persoane (vezi Starea lumii 2000 ) Alt exemplu ar fi: poziţia
celor trei lideri de la Casa Albă: Tramp-Obama-Biden.).
35
1.9. Summit-ul privind Dezvoltarea Durabilă, 2015

La Summit-ul privind Dezvoltarea Durabilă din data de 25 septembrie 2015,

statele membre ale ONU au adoptat Agenda de Dezvoltare Durabilă - 2030,
care include un set de 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD) pentru a
pune capăt sărăciei, pentru a lupta cu inegalitatea și injustiția și pentru a
soluționa problemele ce țin de schimbările climatice până în anul 2030.
Obiectivele Globale vor finaliza sarcina ODM-urilor, și vor asigura că toată
populația este inclusă.
Noua Agendă de dezvoltare se aplică tuturor statelor. Ea promovează societățile
pașnice și incluzive, crearea locurilor de muncă mai bune și abordarea
provocărilor actuale de mediu – în special, schimbările climatice.

Tot în 2015, liderii mondiali au adoptat acordul global referitor la schimbările

climatice, în cadrul Conferinței privind schimbările climatice de la Paris.
Administratorul PNUD, Helen Clark a remarcat că „Acest acord marchează o
etapă importantă în parcursul nostru de dezvoltare incluzivă și durabilă. „ Dacă
toți cooperăm, avem o șansă să satisfacem aspirațiile cetățenilor pentru pace,
prosperitate și bunăstare și să conservăm Planeta noastră."

36
 17 Obiectivele de Dezvoltare Durabilă / Obiective Globale :

1: Eradicarea sărăciei de peste tot, sub orice formă a ei

2: Eradicarea foametei, obținerea siguranței hranei, a nutriției ameliorate și
agricultura durabilă
3: Asigurarea sănătății și promovarea bunăstării la toate vârstele
4: Asigurarea accesului tuturor la educație de calitate și promovarea
învățării pe tot parcursul vieții
5: Obținerea egalității de gen și încurajarea tuturor femeilor
6: Asigurarea accesului la apă și igienă
7: Asigurarea accesului tuturor la energie la prețuri accesibile,
durabilă și modernă
8: Promovarea creșterii economice durabile pentru toți, a locurilor de
muncă și a condițiilor de muncă decente
9: Construirea de infrastructură rezistentă, promovarea industrializării
durabile și stimularea inovației
10: Reducerea inegalității în interiorul și între țări

37
11: Transformarea orașelor în orașe pentru toți, sigure, rezistente
și durabile
12: Asigurarea unor modele durabile de consum și producție
13: Acționarea de urgență pentru a combate schimbările climatice
și impactul acestora
14: Conservarea și folosirea durabilă a oceanelor, mărilor și resurselor
marine
15: Administrarea durabilă a pădurilor, combaterea deșertificării,
oprirea și remedierea degradării solului, oprirea pierderii
biodiversității
16: Promovarea unor societăți drepte, pacifiste și pentru toți
17: Revitalizarea parteneriatului global partnership pentru dezvoltare
durabilă

38
Simbolica Obiectivelor Dezvoltării Durabile (ODD)

39
 2. Definiţii privind conceptul de dezvoltare durabilă
1. Concept de bază: satisfacerea nevoilor generaţiilor următoare; echitate
inter generaţii
Dezvoltarea durabilă este acea dezvoltare care satisface nevoile prezentului fără
a compromite posibilitatea ca generaţiile următoare să îşi satisfacă propriile
nevoi. Brundtland Report (1987)
2. Concept de bază: capacitatea de susţinere a ecosistemelor
Dezvoltarea durabilă înseamnă îmbunătăţirea calităţii vieţii umane dar ţinând
cont de capacitatea de susţinere a ecosistemelor care asistă această viaţă. World
Conservation Union (1991)
3. Concept de bază: menţinerea şi îmbunătăţirea sistemelor
Durabilitatea presupune că nivelul global de diversitate şi productivitate al
componentelor şi relaţiilor în cadrul sistemelor sunt menţinute sau îmbunătăţite.
Norgaard (1988)

40
 4. Concept de bază: protejarea şi restaurarea mediului înconjurător
Durabilitatea înseamnă conservare plus protejare, plus restaurare. Van der
Ryn (1994)
5. Concept de bază: anti-creştere exponenţială
Dezvoltarea durabilă este de fapt o metaforă de bază prin care se exprimă
împotrivirea faţă de noţiunea de creştere materială exponenţială continuă.
Callenbach (1992)
6. Concept de bază: listarea unor principii de bază
Dezvoltarea durabilă încearcă să răspundă la cinci mari imperative:

(1) integrarea conservării naturii şi a dezvoltării; (2) satisfacerea nevoilor

umane de bază; (3) echitate şi justiţie socială; (4) oportunitate pentru
autodeterminare socială şi diversitate culturală; (5) menţinerea integrităţii
ecologice. International Union for the Conservation of Nature (1986)

DD este un concept de evoluţie a societăţii care permite folosirea pe termen

lung a mediului astfel că dezvoltarea socio-economică să rămână posibilă
concomitent cu menţinerea calităţii mediului la un nivel acceptabil.

41
Elementele comune ale acestor definiţii:
aspectul durabilităţii beneficiului economic al resurselor naturale
* Beneficiul economic al resurselor naturale trebuie menţinut în siguranţă
pentru a putea fi împărţit între generaţiile prezente şi cele viitoare.
•Nu toate veniturile din vânzarea resurselor naturale ar trebui tratate ca
venit curent disponibil pentru consum (Ex. –strategia Catarului, Emiratelor
rivind inestitiile pentru viitor)
aspectul durabilităţii proprietăţilor fizice ale mediului ambiant
•Funcţia ecologică a mediului ambiant să fie păstrată în condiţii de
siguranţă şi continuitate şi să aibă o valoare absolută.
aspectul durabilităţii utilităţii
• Nu trebuie să se piardă funcţia de utilitate pentru “calitatea vieţii”, cât şi
pentru “bunurile făcute de om” fapt ce determină includerea, în definiţia
dezvoltării durabile a echităţii inter-regionale, a reducerii sărăciei, a
capitalului uman sau a monumentelor istorice.

42
 3. Trei piloni (radicali) ai dezvoltării durabile
Aşa cum definiţia dată de raportul Brundtland dezvoltării durabile este prima
citată în aproape orice lucrare în domeniu, tot aşa reprezentarea grafică a
dezvoltării durabile se bazează pe un scaun/platformă cu trei picioare (piloni,
fiecare picior/pilon reprezentând una dintre dimensiunile cheie ale conceptului
DD: economie, ecologie (mediul) şi echitate (social).
Cei trei E ai dezvoltării durabile reprezintă un set relativ condensat de valori care
ar trebui să ghideze procesul de schimbare. Apare aici problema importanţei de
facto acordată fiecărui din aceşti factori – deşi la modul ideal aceste trei valori
ar trebui să se afle la egalitate, acest lucru este mai greu de realizat în practică.
În mod tradiţional, dimensiunea economică a primit cea mai mare atenţie.
Wheeler (2004) spune că asistăm în prezent la o tranziţie dinspre o perspectivă
economică înspre o perspectivă ecologică. În cadrul primei abordări valorile
economice sunt fundamentale şi numai în interiorul acestora avem ca şi sub-
seturi de valori dimensiunea socială şi cea ecologică.
Într-o perspectivă ecologică, dezvoltarea durabilă presupune că valorile
economice reprezintă doar un subset al valorilor ecologice şi sociale cu o sferă
de cuprindere mai mare.
43
 Cei trei piloni ai dezvoltării durabile – rolul valorilor în
definirea dezvoltării durabile

En.wikipedia.org/wiki/
Sustainable development

44
. Le principal enjeu d’un développement durable est d’adopter un développement
qui soit compatible avec les besoins des générations futures, sur le plan
économique, social et environnemental. C’est donc parvenir à l’harmonie de ces
trois piliers, pour l’équité, la viabilité, la vivabilité et la durabilité de la planète

45
 4. Principiile dezvoltării durabile
Problematica celor trei E, care stau la baza dezvoltării durabile, a dus la
conturarea unui principiu deosebit de important numit principiul integrării.
Potrivit acestui principiu, aspectele care ţin de protecţia mediului trebuie
integrate în toate celelalte domenii de politică publică. Acest tip de integrare
mai este numit şi integrare orizontală.
Putem considera că raportul Brundtland a evidenţiat şi legitimat acest
principiu. Astfel, în Raport că (WCED, 1987) se afirmă :
„Cei responsabili pentru gestionarea resurselor naturale şi protejarea mediului
înconjurtător sunt separaţi din punct de vedere instituţional de cei responsabili
cu gestionarea economiei. Realitatea practică în care sistemele economice şi
ecologice funcţionează interdependent nu se va schimba, politicile şi instituţiile
vizate trebuie însă să se schimbe.”
Principiul integrării este recunoscut şi de Agenda 21, care în capitolul 8 face
referire la integrarea aspectelor de mediu şi dezvoltare în procesul de luare a
deciziilor. Mai târziu şi OECD are numeroase iniţiative pentru a face principiul
integrării o componentă a dezvoltării durabile.
46
Spre sfârşitul anilor 1990 la nivel mondial are loc o extindere a modului de
interpretare a sferei de cuprindere a dezvoltării durabile, cu implicaţii serioase
pentru principiul integrării. Se consideră acum că dezvoltarea durabilă nu implică
doar protejarea mediului ci balansarea obiectivelor economice, de mediu şi
sociale dintr-o societate. Cei trei piloni ai dezvoltării durabile trebuie integraţi în
cadrul politicilor astfel încât să se potenţieze reciproc (sinergic) iar când acest
lucru nu este posibil să se stabilească compromisuri (OECD)
Această schimbare de paradigmă potrivit căreia dezvoltarea durabilă este mai
mult decât preocuparea faţă de mediu are implicaţii practice pentru procesul de
politici publice, reprezentând o provocare pentru modul de organizare al
economiei şi societăţii. De ex. la nivelul UE Strategia privind Dezvoltarea Durabilă
vorbeşte despre compromisuri dificile între trei piloni şi arată că ei trebuie
echilibraţi.

47
Modul în care cei trei E trebuie integraţi în mod echilibrat în politici constituie
diferenţa majoră între principiul integrării şi dezvoltarea durabilă. Deşi se
consideră că dezvoltarea durabilă nu poate fi realizată fără principiul integrării,
este posibil ca compromisurile cerute de balansarea celor trei priorităţi să ducă la
o diluare a aspectelor de mediu.
Principiul integrării se poate referi la orice tip de politică şi de preocupări, nu
neapărat la cele vizând mediul înconjurător. La modul general integrarea este
definită ca procesul de sudare laolaltă şi coordonare a unor politici variate atât la
nivel orizontal (între sectoare/politici) cât şi la nivel vertical (între diferite nivele
de guvernare), modificându-le atunci când este necesar pentru a crea un sistem
de politici interdependente, ierarhizate, pe mai multe nivele care funcţionează
armonios în unitate.
[24] Dezvoltarea durabila oferă o viziune a progresului care integrează obiective
curente si cele de durata lunga, acţiunea locala si cea globala si care considera
problemele economice, sociale si ecologice ca fiind componente inseparabile si
interdependente ale progresului uman.
Dezvoltarea durabila nu va fi pusa in acţiune doar prin politică: ea trebuie sa fie
adopta de societate ca un principiu care ghidează deciziile fiecărui cetăţean de
zi cu zi, si de asemenea, deciziile economice si politice importante. Asta necesita
schimbări profunde in gândire, în structura economica si sociala si mai ales in
structura consumului si producţiei.
48
 5. Cadrul organizatoric pentru o dezvoltare durabilă

» s-a instituit în ultimul deceniu al secolului 20 prin înfiinţarea de comisii

pentru dezvoltare durabilă la nivelul guvernelor, a organizaţiilor
neguvernamentale, Băncii Mondiale şi FMI, Organizaţiei Naţiunilor Unite,
 
Consiliului şi Parlamentului Europei, Consiliului Mondial al Energiei.

» Instituţii naţionale şi internaţionale de analiză, studii şi cercetări au elaborat

studii şi scenarii pentru dezvoltare şi respectiv dezvoltare durabilă pe întreg -
orizontul de timp al secolului 21 (ex. ONU: Agenda-21 şi Agenda -30; UE:
Strategiile de dezvoltare 2020, 2030; RM: straregiile “Moldova 2020 “ şi
“Moldova 2030”).

» Dezvoltarea durabilă a devenit sinonimă cu tranzacţiile dorite pentru secol

21 şi îşi găseşte reflectare în toate scenariile cu privire la sistemele de energie
care iau de fapt în considerare condiţii pentru atingerea dezvoltării durabile.*

49
6a. Strategia Naţională de Dezvoltare „Moldova 2020”

Aprobată prin Legea nr. 166 din 11 iulie 2012.

Are subtitlul - 7 soluţii pentru creşterea economică şi reducerea sărăciei
Sub aspectul obiectivelor strategice pe termen lung, Strategia Naţională de
dezvoltare „Moldova 2020” este focalizată pe următoarele priorităţi de
dezvoltare:
1. Racordarea sistemului educaţional la cerinţele pieţei forţei de muncă, în
scopul sporirii productivităţii forţei de muncă şi majorării ratei de ocupare în
economie;
2. Sporirea investiţiilor publice în infrastructura de drumuri naţionale şi locale,
3. Diminuarea costurilor finanţării prin intensificarea concurenţei în sectorul
financiar şi dezvoltarea instrumentelor de management al riscurilor;
4. Ameliorarea climatului de afaceri, promovarea politicii concurenţiale,
optimizarea cadrului de reglementare şi aplicarea tehnologiilor
informaţionale în serviciile publice destinate mediului de afaceri şi
cetăţenilor;
5. Diminuarea consumului de energie prin sporirea eficienţei energetice şi
utilizarea surselor regenerabile de energie;
6. Asigurarea sustenabilităţii financiare a sistemului de pensii pentru garantarea
unei rate adecvate de înlocuire a salariilor;
7. Sporirea calităţii şi eficienţei actului de justiţie şi de combatere a corupţiei
50
6b. Strategia Naţională de Dezvoltare “Moldova
2030”
o strategie despre oameni și pentru oameni
Strategia națională de dezvoltare „Moldova 2030” este un document de
viziune strategică, care indică direcția de dezvoltare a țării și a societății ce
trebuie urmată în următorul deceniu, avînd la bază principiul ciclului de viață
al omului, drepturile și calitatea vieții acestuia și include patru piloni ai
dezvoltării durabile, cu 10 obiective corespunzătoare pe termen lung, după
cum urmează (4 piloni: E, CUS, Instituţional, mediu).
Strategia „Moldova 2030” adoptă conceptul utilizat de țările Uniunii
Europene pentru măsurarea calității vieții oamenilor în zece dimensiuni,
sporirea calității vieții fiind scopul strategic al documentului.
Strategia „Moldova 2030” este şi contribuția Republicii Moldova la realizarea
Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, adoptată de către țările membre
ale Organizației Națiunilor Unite în septembrie 2015. Astfel, Strategia
„Moldova 2030” transpune țintele, în special cele considerate acceleratori ai
dezvoltării, și indicatorii Agendei 2030 adaptați la contextul național al
Republicii Moldova.
51
• economia durabilă și incluzivă:
1. creșterea veniturilor din surse durabile și atenuarea inegalităților
economice;
2. creșterea accesului oamenilor la infrastructura fizică, utilitățile publice și
condiții de locuit;
3. ameliorarea condițiilor de muncă și reducerea ocupării informale;
• capital uman și social robust:
4. garantarea educației de calitate pentru toți și promovarea oportunităților
de învățare pe tot parcursul vieții;
5. asigurarea dreptului fundamental la cea mai bună sănătate fizică și mintală;
6. sistem de protecție socială solid și incluziv;
7. asigurarea unui echilibru între muncă și familie;
• instituții oneste și eficiente:
8. asigurarea unei guvernări eficiente și incluzive și a supremației legii;
9. promovarea unei societăți pașnice, sigure și incluzive;
• mediul ambiant sănătos:
10. asigurarea dreptului fundamental la un mediu sănătos și sigur
52
Viziunea Strategiei „Moldova 2030” este că pînă în anul 2030 Republica Moldova
va deveni o țară în care oamenii vor dori să trăiască, vor vedea oportunități
pentru dezvoltare individuală și de care își vor lega aspirațiile, o țară pe care
părinții o vor vedea ca loc bun de trai și de dezvoltare pentru copiii lor. Pentru
materializarea acestei viziuni este necesară atingerea unui progres palpabil în
sporirea calității vieții oamenilor:
Implementarea Strategiei naționale de dezvoltare „Moldova 2030”, cu scopul său
major de a spori în mod vizibil calitatea vieții oamenilor și cu cele zece obiective
strategice de dezvoltare durabilă pentru a fi atinse în acest sens, formează cadrul
primordial de planificare strategică a dezvoltării țării. Fiecare obiectiv din cele
zece conține o serie de acțiuni prioritare care are menirea de a seta repere și
direcții de acțiune care vor sta la baza elaborării documentelor de politici
sectoriale. Pentru fiecare acţiune sunt definiti indicatori şi indici cu nivele de
realizare pentru anii de raportare: 2022, 2026, 2030
In baza Strategiei Nationale se elaborează 21 de strategii sectoriale,de ex.
Economie, dezvoltarea afacerilor și forța de muncă; Construcții, amenajarea
teritoriului și urbanism; Tehnologia informației; Securitate și eficiență energetică;
Transport și infrastructura drumurilor; Educație, știință, inovații; Protecția
mediului înconjurător și resursele naturale. Acestea vor concretiza cele 10
obiective generale, vor include si prevederi din Agenda 2030, referitoare la
subiectele concrete din ramură.
 Lucru pe acasă:
1.Ne înregistrăm pe platforma moodle
2.Consultam conținutul Cursului 1.
3.Reflectăm asupra Sustenabilităţii Temei de cercetare la
doctorat – legatura cu cel 17 ODD-uri si Strategiile de ramura
2030 ale RM (UE, Romania).

Vă multumesc pentru atentie

54
 Noţiuni, definiţii:
1.Ecosfera înseamnă un ecosistem în care diferite niveluri interacționează unele cu
altele: materia, energia și fiinţele vii. Termenul a fost creat de ecologisul american
Cole Lamont 1951. Potrivit. termenul ecosferă desemnează ansamblul format de
biosferă, hidrosferă, substratul geologic și solul și atmosfera.
2.2. Un ecosistem, în ecologie, este setul format de către un ansamblu sau o
comunitate de ființe vii (biocenoza) și mediul său biologic, geologic, edafic,
hidrologice, climatice etc. (biotopul). Componentele unui ecosistem dezvoltă o rețea
de schimb de energie și materiale pentru întreținerea și dezvoltarea vieții . Termenul a
fost inventat pentru a descrie unitatea de bază a naturii. Unitatea în care plantele ,
animalele și habitatul interacționează în sânul biotopului. În ecosistem, rolul solului
este de a oferi o varietate/diversitate de habitate, acționează în calitate de acumu-
lator, transformator și mediu de transfer pentru apa și alte produse aduse în sol.
Un ecosistem este " un complex dinamic compus din plante, animale,
microorganisme și natura moartă înconjurătoare care interacționează ca o unitate
funcțională complexă. Se poate vorbi de un ecosistem natural, echilibrat în mod
natural: fiecare nivel, biomasa se stabilizează datorită interacțiunii cu alte niveluri.
In cadrul ecosistemelor terestre, vegetaţia constituie nivelul la care se realizează cele
mai intense schimburi de materie si energie prin care se produc substanţe de sinteza, 55
materie organica la interferenta sol-fauna-aer-apa.
 3. Activitatea antropica, sub diferitele ei forme, a produs în decursul
timpului modificări profunde în biosferă  (covorul vegetal) cu consecinţe multiple
asupra stării de echilibru a mediului ambiant. Cea mai puternica schimbare se
reflectă în covorul forestier, care are o importanta economica si ecologica
deosebita.

4. Biosfera ofera omului:

•Materie lemnoasa pentru construcţii sau energie
•Substanţe alimentare medicamentoase sau/si nealimentare (tananti)
•Oxigen
•Reglează umiditatea si temperatura
•Sursa alimentara (animale, plante)
•Servicii estetice
•Fixează solul

•5.  Omul produce biosferei o serie de probleme:

•Reducerea, dispariţia unor specii de animale prin vânat sau poluare
•Poluanţi care intra în circuitul trofic până la rangurile superioare
•Defrişări masive şi pierderea unor habitate, ecosisteme valoroase
•Ploi acide, încălziri climatice.
•Dar şi diversificări prin acţiunile de conservare si protecţie.
56
6. Calitatea mediului înconjurator

•Calitatea mediului înconjurător reprezintă ansamblul caracteristicilor

cantitative si calitative ale acestuia, în raport cu poluarea rezultată din
procesele naturale şi activităţile antropice.    Din raportul om-mediu se nasc
relaţii pozitive sau negative, exprimate prin impacte sau poluări, deteriorări.
Fiinţa umana acţionează direct sau indirect asupra atmosferei, modificând
compoziţia prin introducerea unor substanţe denumite poluanţi care conduc
la încălzirea climatica, distrugerea stratului de ozon, apariţia precipitaţiilor
acide etc. Organizaţia Mondială a Sănătăţii apreciază ca 70% din populaţia
urbană a lumii respiră un aer "nesănătos", în anumite perioade ale anului,
iar 10% respira un aer care se afla la limita superioara a acceptabilităţii.
• Pentru a controla intervenţia omului în mediu s-au stabilit pragurile (STAS-
uri) până la care poluarea este permisa, astfel încât sa se păstreze calitatea
acestuia dar si satisfacerea necesităţilor economice

57
 Rubrica: Ştiati voi oare ?
Problematicile lumii globale

1.1 ȘTIAȚI CA:

• In secolul XVIII, populația lumii a crescut cu 300 de milioane, in sec. XIX cu alte
600 de milioane iar in sec. XX cu inca 4,4 miliarde de persoane?
• 78% din populația lumii este clasificata drept saraca (sub 11$/zi)?
• Jumatate din populatia lumii nu a dat niciodata un telefon?
• Numarul mediu de mașini in lume este de 90 la 1000 de persoane? Daca India,
China și Indonezia ar fi sa atinga aceiași cifra, ar fi nevoie de alte 200 de milioane
de mașini (dublu cat exista in SUA acum)
• 60% din cele mai mari orașe europene consuma apa din panza freatica
disponibila intr-un ritm mult mai alert decat aceasta se reface?
• Cantitatea de carne consumata global s-a triplat din 1961 pana acum? In China
a crescut de 13 ori.
• 1 miliard de copii (din cele 2,2 miliarde de copii din lume) au o copilarie foarte
grea datorita saraciei, SIDA sau a razboiului? (raport Unicef, 2004)?
• Diareea ucide anual 3,3 milioane de copii sub 5 ani (din cauza lipsei de
acces la apa curata si igiena)?
58
1.2 ȘTIAȚI CA:

• 12% din populația lumii foloseste 85% din apa,

•cei mai bogati 20% de oameni din lume folosesc 86% din bunurile existente?
•250 de milioane de copii din intreaga lume lucreaza in agricultura, mine, fabrici sau
industria distracțiilor pentru adulți ?
•80% din producția globala de energie provine din resurse limitate de combustibili
fosili (carbune, gaze, petrol)?
• Peste un miliard de oameni au intrat in secolul 21 fara sa poata citi o carte sau a-și
semna numele? Doua treimi din ei sunt femei.
• Mai putin de 1% din cat este cheltuit la nivel global pe arme in fiecare an, ar fi fost
suficient ca toți copiii din lume sa poata urma o școala,?

1.3 ȘTIAȚI CA:

• Din 7100 de specii de fructe existente la anul 1800, azi mai gasim doar 1000
(metodele moderne de agricultura favorizeaza producția intesiva a doar cateva).
• 40% din cantitea de pește la nivel global este pescuita la limita capacitații biologice
de reproducere. In secolul XX s-a pescuit de 35 de ori mai mult pește decat secolul
trecut.
• 60% din pierderea totala a padurilor tropicale de cand exista civilizația noastra s-a
intamplat dupa 1900?

59
60
O listă a statelor după emisiile de dioxid de carbon făcute de om. Datele au
fost colectate în 2004 de către CDIAC (engleză Carbon Dioxide Information
Analysis Center) pentru SUA.

61
RM este pe locul 100 cu 7,685 10 la a 6 tone CO2
62
Consumul de energie

63
 Coloanele de culore roșie reprezintă contribuția la PIB-ul mondial a actualelor țări
dezvoltate (SUA, Europa Occidentala, Canada, Japonia, Australia, Noua Zeelandă), iar
coloanele de culoare albastră restul lumii.

Sursa: Barry Eichengreen, Global Shifts, University of California, 2011

64