FORMAREA LUI IONUȚ JDER- PERSONAJUL PRINCIPAL

AL ROMANULUI “FRAȚII JDERI” DE MIHAIL SADOVEANU

 În lupta lui de formare a personalității, de ocolire a “capcanelor” vieții, Ionuț întâlnește mai mulți
mentori (spirituali și ca modele educaționale)
1. Nicodim- Nicoară, dar binecuvântat de
preasfințitul Iosif.
În ziua Înălțării, Ionuț vine la Nicodim
Nicodim-mentorul spiritual perfect:
pentru Ionuț, atât ca și frate, cât și
semănător de credință:
se bucură și de respectul din partea lui
Vodă, care la masă îl cheamă mereu
lângă el pentru ai relata vedeniile
Teologului din Apozalipsă
Relația Nicodim/Ionuț- băiatul îi zicea bădiță
Nicoară, deși acesta îi spunea ca în public să-l
numească părinte Nicodim
Părintele Nicodim îi dă învățătură, spunându-i
câteva vorbe înțelepte, de care mezinul își
aduce aminte când se rătăcește.
Exemplu:
Dat în slujba lui Alexăndrel-Vodă, monahul îl sfătuiește:
“Frumos și bine este, Ionuț, să trăiești întru curăție suflețească...dacă te duci
de la casa bătrânilor noștri, are să fie pentru dânșii o mâhnire mare. Și n-ar
trebui mâhnirea lor s-o sporești cu vreo faptă necugetată.”
 “moșneag uscat, dârz, peste 70 de ani”
După întreaga poveste cu omorul lui Bogdan-vodă, salvarea lui Ștefan și anii de
sălbăticie, Nechifor vine acasă și o găsește pe Varvara, soția lui, cu încă un copil
2. Nechifor Căliman

Starostele Căliman îl învățase meștesugurile vânatului, el este cel care îl scoate pe

Ionuț de la ispita de a spune secretele despre Catalan în acea seară,

Practic îl crește pe Ionuț timp de 7 ani, alături de ceilalți 2 copii-Samoilă și Onofrei,

mereu îngrijorat de cele ce se întâmplă cu băiatul
Îi oferă educația începătoare, însă mai
mult îl inițiază în arta supraviețuirii,
muncii fizice, vânatului

Simion, fratele său cel mare, îl instruia la herghelia domnească.

Relația dintre cei 2- respectul fratelui mic pentru cel mare, supunere, dar și
înțelegere reciprocă :
3. Simion Jder Când vrea să-i ducă vestea despre chemare lui la Suceava lui Simion,
Ionuț îl găsește pe acesta mâhnit și pe loc își dă seama “că îi e dragă o
fată”-Marușca, ulterioara soție.
 1.”Mâncarea de dimineață și însurătoarea de tânăr, dragu
mamei.”
4.Ilisafta-mama Ea îi vorbește într-un limbaj aforistic 2. Stăpânirea ei de a accepta evenimentele-mai întâi că Ionuț
grijulie, popular, dându-i învățături nu e copilul ei, apoi despre năzbâtiile acestuia de la
mentorul sănătoase. Ionășeni, apoi despre plecările lui în serviciul Domniei.
spiritual al lui 3. Credința ei- când îi povestește lui Ionuț despre necredința
Vrea să-i transmită lui Ionuț din familia lui Marușca.
Ionuț
experiența și înțelepciunea ei. 4.Inima ei de mamă și soție plânge când află de moartea
soțului și fiului mai mare, dar în același timp dă dovadă de
stăpânire.
5.Simion Păr-
Negru-tatăl Educația pe care i-o face lui Ionuț în dezvoltarea
protector, lui ca personalitate reprezintă moștenirea țării,
Comisul Manole trăiește o tainică
aparent sever și testamentul unui oștean ce nu va duce nici
bucurie văzând în Ionuț tinerețea sa familia, nici țara de rușine.
indiferent, dar
și dăinuirea clanului asigurată Ionuț e versiunea lui tânără, în procesul de
preocupat de
viața fericită a formare ca “om al Măriei Sale”.
copiilor
Amfilohie Șendrea îl modelează pe tânărul Jder aflat în pragul maturității din
perspectiva unui înțelept și prifund moralist pătruns de cele divine.
El este cel care îi dezvăluie taina legăturii de sânge dintre dânșii.
Este cel ce îl inițiază în legile Domniei:
6. Arhimandritul Amfilohie
“Dacă puterea domnească nu se așază pe dreptate, atuncea e ca și cum s-ar așeza pe
nisip.”
“Pentru Domnul Hristos lucrez eu, slujind pe luminăția sa Ștefan-Vodă.”
El îi dezvoltă sipiritul devotamentului și iubirii supreme față de țară și de Domn.

7. Ștefan cel Mare
La porunca Domnului :
1. Să plece pe Sfântul Munte, la Vatopedi
unde este deja Stratornic
2. Să cerceteze oștile lui Mehmet, care se
vor aduna în Rumelia și care vor să vină
prin Țara Românească în Țara Moldovei
3. Să se ducă la Cetatea Brăilei, unde stau
boieri turci și munteni, printre care
Mihu (ce a uneltit la leși și Agapie
Ciornohut( în casa lui a fost omorât
Bogdan vodă)
“toți au înțeles că asupra acestui mezin al lui Manole Păr-Negru stă mai mult decât
mila Măriei sale”
Planul Ionuț/Ștefan cel Mare - eroic/civil
Jderul era cunoscut mai vechi a fiului Domnului-Alexăndrel Vodă
Ștefan era un ocrotitor al întregii familii, dar acum are o admirație aparte pentru
mezin:
1. Momentul când Ionuț povestește despre cei 2 câini(Dolca și Bora) și despre
dresarea eretelui Săgeată- Vodă îl ascultă cu interes, el fiind ințiatorul conversației.
2. Când Ionuț este chemat la Suceava la “învățătură”, mai aproape de Domnie
3. Peripețiile din noaptea de la Ionășeni- îndepărtarea de la curte/ “cearta”
constructivă a lui Vodă-formarea viitorului “om al Măriei Sale”/ prezentă și
admirația lui Vodă pentru curajul băiatului.
4. Făcând parte din planul arhimandritului Șendrea, îl trimite pe Ionuț “din ochii lui
Săndrel”, care mai avea “ciudă pe el și vroia să-l umilească”
Domnul nu cunoștea uneltirile lui
“Măria Sa are nevoie de un om, ca să umble în
împărășia lui Mehmet, pe la Aton” Alexăndrel- au decis să-l apere de o
nouă grijă
Această îndepărtare plănuită de Ștefan și Amfilohie reprezintă dragostea lui Vodă pentru Ionuț,
care vroia să facă din el un oștean adevărat, cu calități bine dezvoltate.
 Metamorfoza – Ionuț cel Mititel/ comisul Onu Păr Negru

1. Apariția în roman Ionuț este prezentat ca al cincilea fecior al familiei comisului Manole
Păr-Negru de la Timiș, mezinul adoptiv, străin și orfan, intrat de vreo 7
“Miercuri la amiază, s-a văzut intrând în mănăstire, călare
ani în clanul Jderilor.
pe un harmasăraș pag, un fecioraș de boier. Abia îi înfiera
mustața. Purta contaș de postav albastru de Flandra,
Tânăr neinițiat, naiv, copilăros, toți îl iubesc și-l învață, vrând să-l
ciubote de marochin roș și jungher la cingătoare”
ferească de “capcanele” vieții

Ilisafta, “agera muiere”, descoperi decurând la acel”fecioraș

șăgalnic”,”pata de jder în coada ochiului stâng”.

Familia de la Timiș reprezintă nucleul de bază al educației fiilor Toți copiii lui Jder aveau pe
(inclusiv Ionuț), educația realizându-se în spiritul tradițiilor și al obraji un semn oval (“cât ai
valorilor morale ale epocii feudale românești-virtute, eroism, pune degetul cel mare”), de la
asta s-a luat porecla întregului
sacrificiu pentru domn și țară, echilibru psihic, seninătate
neam
sufletească.
Familia- primul factor în dezvoltarea băiatului, părinții și frații
Simion și Nicodim au un rol primordial, dar se implică oarecum și
ceilalți 2 frați- Dămian și Cristea.
2. Experiența prieteniei/ frăției de cruce
Cunoaște prietenia prin frăția de cruce cu Alexăndrel
Vodă
Autorul notează aspirațiile adolescentului,
nemulțumirile de sine ale sufletelor în căutare, de
definire a propriilor individualități
Fiul de Domn admiră în Ionuț “bărbăția și credința”.
Tot de aici rezultă și complexitatea personajului:
“Jder privise neclintit această ciudată scenă şi deşi nu
cunoştea lumea şi dragostele înţelegea că Nasta îşi ia cu
agerime de femeiuşcă, numai măsuri de apărare, şi că
simţămintele ei pentru Alexăndrel Vodă sînt destul de
potolite”.
3. Prima dragoste în drumul vieții
Alexăndrel este inițiatorul în taina dragostei :
“Am simțit zvâcnire la inimă, despre care ți-am spus că ai s-o ai și domnia ta.
Când ai să ai această zvâcnire, ai să intri în bucurie și întristare, cum am intrat
eu.”
Prima lui dragoste este chiar Nasta, de care era legat secretul lui Alexăndrel
El trăiește cu atât mai dramatic întâia iubire, fulgerătoare și devastatoare, cunoscând-o pe
Nasta la Ionășeni, prin Săndrel-Vodă :
“Jder rămase neclintit și fără răsuflare, privind acea înfățișare delicată și subțirică în boi.
Când îi fură cu ochii o clipă inima-i tresări împunsă. O iubi dintr-o dată,..., căci i se înfățișa
lămurit, așa cum o bănuise în visurile lui ascunse”.
Încalcă jurământul de cruce, supunerea față de Alexăndrel, dar încearcă să o justifice
cumva salvând viața fiului de domn, luptându-se cu dușmanii lui Vodă, trimiși de
hoțul Grigorie Gogolea. (totuși această prietenie cam nepotrivită este prezisă la
începutul romanului de părintele Statornic.
Trece examenul de oștean adevărat, încă fără experiență,
dar destul curaj
4. Prima escapadă

Aflat la vârsta când îi este îngăduit orice, iubit și răsfățat, impulsiv și Toate aventurile în această căutare au un caracter inițiatic și
necugetat, pleacă de-acasă, fără să știe nimeni, împreună cu servitorul cognitiv, el învață și se maturizează.
său, Gheorghe Botezatu Tătarul, în căutarea Nastei și Tudosiei, maica Nu a realiat încă fapta pe care o făcuse, se lăsase condus de
acesteia, răpite de tătari și vândute lui Suleiman-Beg, aflat într-o un oarecare sentiment că Nasta este încă în viață și nu
întăritură turcească, pe malul Dunării, din fața cetății Chilia. analizase consecințele ulterioare.
În căutarea lui se pornește tot alaiul.
Evenimente :
1. Refuzul de a pleca cu Simion și Dămian până nu se
deschide haremul și o eliberează pe Nasta
2. Lupta de a scoate femeile ținute acolo
5. Ispășirea pedepsei Naivitate, nesăbuință

La 15 octombrie este înfățișat Domnului, iar la 20 octombrie este

adus comisoaiei Ilisafta. Consecința
După asemenea nesăbuință, la județul lui Vodă, Ionuț este trimis spre “acelui boieraș i s-au potolit nebuniile, i-a crescut
“cumințenie” la mănăstirea Neamțului, und eva duce o viață de ascet înțelepciunea”.
sub supravegherea părintelui Nicodim, căci Voievodul “a binevoit să-l
uite acolo, până ce s-a cuminți deplin”.

Este sfârșitul uceniciei în cunoașterea tainelor vieții și a

morții, eroul intră într-o altă etapă a vieții, cea a
maturizării sale.
6. Reîntoarcerea în lume
Reîntors în lume, Ionuț își dezvăluie vocația de oștean, de om al faptei, vitejia și bărbăția, devotamentul față de țară și domnitor, își ocupă locul ăn ierarhia
socială și familială. (scena rugăciunii în biserică, unde este Vodă și alți supuși)
7. Participarea la ritualul vânătoarei de la Izvorul Alb

O nouă inițiere-pleacă în căutarea sălașului pustnicului și a

bourului alături de feciorii lui Căliman (Onofrei și Samoilă)
Alte evenimente, peripeții ce îi conduc spre Izvorul Alb-
“singurătăți pe care, dintru începutul zidirii, oameni nu le
călcaseră”.

8. Înfruntarea complotului lui Alexăndrel

Acesta îi este dezvăluit de Ștefan Meșter, un fost boier de-al lui Radu vodă, care
acum slujește în Moldova.
Alexăndrel-vodă a plănuit atacul asupra Doamnelor și anume asupra ostașilor care
le duceau de la o cetate la alta(printre ei era și Ionuț).
Fusese prins Alvanitul, un fost slujitor al lui Ștefan vodă, dar care trecuse în slujba
lui Săndrel, acesta s-a spovedit părintelui Nicodim, nu a vrut să spună tuturor cine e
inițiatorul, însă Ionuț a auzit numele inițiatorului complotului
...
După mai multe evenimente în roman, Ionuț se duce noaptea la Alexăndrel și îl
sperie sub numele de spirit al Alvanitului.

9. Dezvăluirea secretului privind identitatea lui

Amfilohie Șendrea, arhimandritul îi dezvăluie că între ei 2 este rudenie de sânge-sora lui, Oana se
îndrăgostise de un ostaș pe atunci (Manole) și Ionuț este copilul lor.
Tot aici, arhimandritul își dezvăluie dragostea și ocrotirea secretă a copilului (întotdeauna a pus cuvânt
bun pentru Ionuț în fața Domniei).
 Schimbarea “pruncului” în bărbat se făcuse, după cum observă și Ilisafta, uitându-se cu dragoste la el :“Dumnezeu a pus în acest
fecior toate darurile sale, întru care ea nădăjduise. Bărbăția și puterea îi eraus crise în obraz și-n trup...Jderul cel mezin nu mai avea
nimic din pruncul de odinioară.

Ultima etapă a maturizării

Pentru faptele sale, Ionuț este răsplătit de voievod:
“să scrie danie de la Domnia noastră lui Onu Păr-Negru, comis, un pământ al nostru Bolboceni, ce se află în ținutul Nemțu între Iezerul lui
Modrea și Braniștea Popii Nandu ; să-i fie ocina lui și urmașilor săi în veci, cu tot cu casa noastră vânătoare ce se află pe moșie.”

Ionuț intră oficial în oamenii Măriei Sale, numele lui devenind cunoscut și solilor venețieni, care află că acest tânăr
“are minte, cât și vitejie”,e un ”june care adaugă devotamentului o valoare personală puțin obișnuită”.

Ultima luptă- la Vaslui (Podul-Înalt), cu pierderi grele din rândurile “oamenilor Măriei Sale” (mor și principalii
mentori ai lui Ionuț-Simion, tatăl lui, Nechifor Căliman , dar și un prieten-Samoilă)

Însă rămâne Ionuț, care după Al. Piru –”întruchipează în individualitatea lui viclenia lui Ulise și vitejia lui Ahile.”