Alergia la proteinele laptelui de vaca

Definitie: Alergia la proteinele laptelui de vaca se caracterizeaza printr-o reactie de

hipersensibilitate care afecteaza raspunsul imun si este generata de proteinele laptelui de
vaca.
Este important sa se faca diferenta dintre alergie si intoleranta la un aliment, intoleranta
fiind de natura nonalergica.
Reactia alergica poate aparea imediat sau cu intarziere si se manifesta clinic la nivelul
pielii, al tractului gastro intestinal sau la nivelul aparatului respirator.
Cea mai importanta componenta a proteinei laptelui de vaca care poate provoca alergie
este BETALACTOGLOBULINA.
Celelalte componente alergice care pot fi incriminate sunt proteinele din zer:alfa-
lactoalbumina, lactoferina, si mai rar cazeina.
 Reactiile alergice de tip sensibilitate imediata apar la scurt
timp de la ingestie, sunt mediate prin Ig E si teoretic pot fi
detectate prin RAST. Exista insa numeroase reactii fals pozitive
sau fals negative, oricum mai putine inaintea varstei de 1 an decat
ulterior.
Reactiile alergice de tip intarziat presusum interventia
mecanismelor imune mediate celular, dar diagnosticul de
certitudine este foarte greu de sustinut.
Tablou clinic in functie de varsta:

• LA SUGAR

1. Manifestări clinice digestive

a. Manifestări clinice digestive primare (se manifestă de la introducerea laptelui de
vacă în alimentaţie):
-forme acute: simptomele (vărsături însoţite sau nu de diaree, asociate cu paloare, letargie, tahipnee)
apar în primele ore de la ingestia laptelui de vacă.
Dacă administrarea laptelui de vacă încetează , sugarul îşi poate reveni după 4-6 ore.
Vărsăturile împreună cu diareea determină apariţia fenomenelor de deshidratare acută. Persistenţa
acestora determină dezvoltarea malnutriţiei.
Refluxul gastro-esofagian secundar APLV, manifestat prin regurgitaţii, vărsături, anorexie şi
tulburări de creştere este frecvent la copiii cu vârsta sub 1 an
-formele subacute şi cronice includ: diareea cronică cu malabsorbţie, constipaţia, gastrita alergică.
b. Manifestări clinice digestive secundare apar după o perioadă de timp în
care laptele de vacă a fost bine suportat.
De obicei, acestea sunt secundare unei gastroenterite infecţioase sau unei intervenţii
chirurgicale pe intestin.

2. Manifestări clinice extradigestive

-manifestări cutanate: eczemă (apare pe obraji, bărbie, frunte, la nivelul pliurilor de flexie), rash
şi urticarie;

-manifestări respiratorii: rinoree recurentă sau persistentă, otită medie recurentă, bronşite
recurente cu sau fără wheezing;

-manifestări neurologice: hipotonie, apatie sau agitaţie şi iritabilitate ;

-manifestări hematologice : anemie, hipereozinofilie ;

-alte manifestări extradigestive: sindrom nefrotic, tulburări de mineralizare osoasă, simptome

oculare (edem palpebral, midriază, congestie conjunctivală).
• LA COPILUL MARE

1.Manifestări clinice digestive: dureri abdominale, scaune

nelegate şi/sau constipaţie, incontinenţă, encoprezis.

2.Manifestări clinice extradigestive

-manifestări respiratorii: bronşită recurentă, rinită alergică, astm bronşic;

-manifestări vasculare: urticarie, purpură, cefalee vasculară;
-manifestări urinare: enurezis;
-tulburări neurologice şi de comporatment : iritabilitate, oboseală,
convulsii ;
-artrită ;
-diabet zahara
Riscul alergiei si erediatatea:

Alergia la proteinele laptelui este putin probabila daca nu se

asociaza cu un factor de risc familial, care ar putea fi identificat prin
anamneza.
Astfel, orice sugar mic poate sa dezvolte alergie, cu o
probabilitate de 5-15%, chiar daca istoricul familial este negativ.
Copilul nu se naste alergic, dar devine alergic.
Riscul alergiei si ereditatea
Nici un parinte nu este alergic 5-15%

Unul dintre parinti este allergic 24-40%

Unul dintre frati are alergie 25-30%

Ambii parinti au manifestari alergice 40-60%

Ambii parinti au acelasi tip de manifestari 60-80%

alergice
TESTE DE LABORATOR

1.teste imunologice: -Ig E totale nu au valoare diagnostică;

-Ig E specifice pentru proteinele laptelui de vacă;
-dozarea complexelor imune circulante;
-teste intradermice (folosite pentru alergii cutanate);

2.teste gastro-intestinale: -biopsia intestinală;

-analiza scaunului (sânge, grăsimi, alfa1-antitripsină);
-studiul absorbţiei zaharurilor;
-recto-sigmoidoscopie.

3. teste de încărcare şi eliminare (reprezintă standardul de aur).

 TRATAMENT
▪PREVENIREA APLV
Prevenirea APLV este recomandată în următoarele cazuri:
-sugari cu teren atopic sau antecedente familiale de APLV;
-prematuri cu infecţii digestive severe;
-malnutriţi;
-sugari cu deficit imunitar;
-sugari cu patologie inflamatorie a tubului digestiv.
Prevenirea APLV constă în:
-promovarea alimentaţiei naturale mai ales în primele 3 luni de viaţă;
-folosirea formulelor hipoalergenice la sugarii cu risc crescut: formule parţial
hidrolizate din proteinele lactoserului (Milumil HA, Novalac HA, Nan HA) sau din
proteinele lactoserului şi cazeină (Enfamil HA).
▪TRATAMENT DIETETIC

Singurul tratament eficient în APLV este regimul dietetic de

excluderea laptelui de vacă şi derivatelor sale.
În formele severe regimul va fi mai strict şi vizează şi excluderea
proteinelor bovine (carne de vacă) şi a altor alergene alimentare (ou,
soia, citrice, peşte, orez, cereale cu gluten).
Formulele care pot fi utilizate sunt: -formule extensiv hidrolizate:
hidrolizate din proteinele lactoserului (Alfare, Pepti junior), hidrolizate
de cazeină (Nutramigen, Pregestimil, Pregomin) şi soluţii de
aminoacizi (Neocate, Pregomin AS, neocate Advance).
Recomandări de alimentaţie:

1.recomandări pentru sugarii confirmaţi cu APLV:

a.sugari alimentaţi natural : se va continua alimentaţia naturală, iar mamele vor exclude
laptele de vacă din alimentaţie;
- în caz de eşec, sugarul va primi o formulă hipoalergenică extensiv hidrolizată sau pe bază de
aminoacizi.

b.sugari alimentaţi artificial: vor primi formule hipoalergenice extensiv hidrolizate sau
formule pe bază de aminoacizi.

c.sugari cu alergie alimentară şi enteropatie cu malabsorbţie: vor primi formule

hipoalergenice extensiv hidrolizate sau pe bază de aminoacizi

2.recomandări pentru copiii mai mari: dietă de excludere sau dietă

elementală.
EVOLUŢIE ŞI PROGNOSTIC
Evoluţia imediată sub regim de excludere este favorabilă. În
formele acute de boală simptomele digestive dispar după prima
săptămână, iar curba ponderală şi cea staturală se reiau treptat.
În general, toleranţa este dobândită între 2-4 ani.
Aproximativ 78% dintre cazuri îşi recapătă toleranţa înaintea
vârstei de 18 luni. Unii bolnavi au evoluţie prelungită. În 10-
45% dintre cazuri APLV se asociază cu alergia la soia.
BIBLIOGRAFIE
1.Anton Dana Teodora. Alergia la proteinele laptelui de vacă. Editura “Gr.T.Popa” –UMF Iaşi, 2005.
2.Burlea Marin. Alergia la proteinele laptelui de vacă în Diaconu Georgeta.Patologie pediatrică. Ed. Spiru
Haret şi Ed. Tehnică-Info Chişinău 2003; 228-232.
3.Cîrdei E, Anton Dana. Alergia la proteinele laptelui de vacă în Iordache C. Tratat de Pediatrie.Editura
“Gr.T.Popa” –UMF Iaşi ;581-587.
4.Moraru Evelina, Moraru D. Intoleranţa la proteinele laptelui de vacă în PEDIATRIE – patologie digestivă,
nutriţională şi neurologică la copil. Editura Fundaţiei Academice AXIS Iaşi 2008; 77-89.
5.Trandafir Laura Mihaela. Aspecte clinice, biologice şi evolutive în sindromul de malabsorbţie la copil.
Teză de Doctorat 2004.
6.Vandenplas Y, Brueton M. Dupont C, Hill D, Isolauri E, Koletzko S et al. Guidelines for the Diagnosis
and Management of Cow's Milk Protein Allergy in Infants. Arch Dis Child. 2007;92:902-908.
VA MULTUMIM PENTRU
ATENTIE

Gr.17

Bianca Curecheriu
Naomi Mocanu
Stefana Ungureanu
Vlad Lidia