Sunteți pe pagina 1din 10

1.

Contextul socio-istoric de la jumătatea secolului al-XIX-lea


2. Profil al literaturii;
a)Contribuţia lui M. Kogalniceanu în domeniul publicisticii literare :dzDacia
literaradz;
b)Contribuţia altor scriitori la dezvoltarea unor specii literare precum: C.
Negruzzi, I. H. Rădulescu, V. Alecsandri valorificate ulterior de marii clasici:I. Slavici,
M. Eminescu, I. L. Caragiale, I. Creangă.
3. Personalitatea lui Titu Maiorescu;
a)Profilul lui Titu Maiorescu;
b)Contribuţia lui Maiorescu la dezvoltarea mişcării junimiste;
c)Prezentarea Junimii şi a revistei DzConvorbirii Literaredz;
d)Analiza unor articole din publicitatea lui Titu Maiorescu precum:
ã DzDirectia nouadz în poezie şi proza românească;
ã Poeziile domnului Mihai Eminescu;
ã Comediile lui I. L. Caragiale;
] DzJunimea Dz a fost o societate culturală
întemeiată la Iaşi în anul 1863 din inţiativa a
cinci tineri intelectuali întorşi de la studii din
străinătate: Petre Carp, Vasile Pogor, Iacob
Negruzzi, Theodor Rosetti şi Titu Maiorescu cel
care a devenit mentor al societaţii DzJunimeadz.

] Scopul iniţial a fost acela de a organiza


Dzprelecţiuni popularedz pe teme diferite de
interes larg prin care se urmărea educarea
gustului publicului, unificarea limbii române
literare èi interesul pentru literatură.
] Èn cadrul şedinţelor ţinute în casa lui Titu Maiorescu la Iaşi
erau citite şi discutate operele unor tineri scriitori, iar cele mai
valoroase erau publicate în revista societăţii DzConvorbiri
literaredz apărute la Iaşi la 1 Martie 1867.
] Revista DzConvorbiri literaredz precum şi societatea DzJunimeadz a
cunoscut câteva etape:
] Prima etapă a avut loc în anii 1868-1874 când s-au elaborat
principiile estetice şi sociale, etapa fiind importantă pentru
caracterul polemic în domeniul limbii, al literaturii şi al
culturii. Interesul pentru literatură se manifestă încă din 1865
când se avansează ideea alcătuirii unei antologii de poezie
românească pentru şcolari. Aceasta i-a determinat să citească
în şedinţele sociale autori mai vechi pe ale căror texte şi-au
exersat spiritul critic şi gustul literar.
] A doua etapă durează din 1874 până în 1885 cu
desfăsurarea èedintelor Junimii la Bucureşti, dar a
activităţii revistei la Iaşi. Este o etapă de
consolidare în sensul că în această reprezentare se
afirmă reprezentanţii DzDirectiei noi în poezie şi
proză românădz precum: Mihai Eminescu, Ion
Creangă, Ioan Slavici èi I.L. Caragiale. Acum sunt
elaborate studiile prin care Titu Maiorescu se
impune ca un autentic întemeitor al criticii
noastre moderne, fără însă a neglija preocupările
din domeniile limbii literare: în 1860 se făcuse
trecerea de la alfabetul chirilic la cel latin.
] A treia etapă(1885-1944) este numită Dzetapa
bucureştianădz deoarece este mutată la Bucureşti revista
DzConvobiri literaredz şi întreaga societate Junimea.
Această etapă are un caracter preponderent universal
prin cercetările ştiinţifice, istorice şi filozofice.
] Excelent observator, cu un spirit ager èi cultivat, de un
umor intelectual subtil èi o ironie distilată,
Kogălniceanu vădeète o reală dezinvoltură în mânuirea
lexicului èi un gust literar format prin studii èi lectură.
] Sintetizând întregul program paèoptist, Kogălniceanu
devine sufletul grupării de la DzDacia literarădz, veritabilul
conducator politic al generatiei.