Contextul socio-istoric de la jumătatea secolului al-XIX-lea
2. Profil al literaturii; a)Contribuţia lui M. Kogalniceanu în domeniul publicisticii literare :dzDacia literaradz; b)Contribuţia altor scriitori la dezvoltarea unor specii literare precum: C. Negruzzi, I. H. Rădulescu, V. Alecsandri valorificate ulterior de marii clasici:I. Slavici, M. Eminescu, I. L. Caragiale, I. Creangă. 3. Personalitatea lui Titu Maiorescu; a)Profilul lui Titu Maiorescu; b)Contribuţia lui Maiorescu la dezvoltarea mişcării junimiste; c)Prezentarea Junimii şi a revistei DzConvorbirii Literaredz; d)Analiza unor articole din publicitatea lui Titu Maiorescu precum: ã DzDirectia nouadz în poezie şi proza românească; ã Poeziile domnului Mihai Eminescu; ã Comediile lui I. L. Caragiale; ] DzJunimea Dz a fost o societate culturală întemeiată la Iaşi în anul 1863 din inţiativa a cinci tineri intelectuali întorşi de la studii din străinătate: Petre Carp, Vasile Pogor, Iacob Negruzzi, Theodor Rosetti şi Titu Maiorescu cel care a devenit mentor al societaţii DzJunimeadz.
] Scopul iniţial a fost acela de a organiza
Dzprelecţiuni popularedz pe teme diferite de interes larg prin care se urmărea educarea gustului publicului, unificarea limbii române literare èi interesul pentru literatură. ] Èn cadrul şedinţelor ţinute în casa lui Titu Maiorescu la Iaşi erau citite şi discutate operele unor tineri scriitori, iar cele mai valoroase erau publicate în revista societăţii DzConvorbiri literaredz apărute la Iaşi la 1 Martie 1867. ] Revista DzConvorbiri literaredz precum şi societatea DzJunimeadz a cunoscut câteva etape: ] Prima etapă a avut loc în anii 1868-1874 când s-au elaborat principiile estetice şi sociale, etapa fiind importantă pentru caracterul polemic în domeniul limbii, al literaturii şi al culturii. Interesul pentru literatură se manifestă încă din 1865 când se avansează ideea alcătuirii unei antologii de poezie românească pentru şcolari. Aceasta i-a determinat să citească în şedinţele sociale autori mai vechi pe ale căror texte şi-au exersat spiritul critic şi gustul literar. ] A doua etapă durează din 1874 până în 1885 cu desfăsurarea èedintelor Junimii la Bucureşti, dar a activităţii revistei la Iaşi. Este o etapă de consolidare în sensul că în această reprezentare se afirmă reprezentanţii DzDirectiei noi în poezie şi proză românădz precum: Mihai Eminescu, Ion Creangă, Ioan Slavici èi I.L. Caragiale. Acum sunt elaborate studiile prin care Titu Maiorescu se impune ca un autentic întemeitor al criticii noastre moderne, fără însă a neglija preocupările din domeniile limbii literare: în 1860 se făcuse trecerea de la alfabetul chirilic la cel latin. ] A treia etapă(1885-1944) este numită Dzetapa bucureştianădz deoarece este mutată la Bucureşti revista DzConvobiri literaredz şi întreaga societate Junimea. Această etapă are un caracter preponderent universal prin cercetările ştiinţifice, istorice şi filozofice. ] Excelent observator, cu un spirit ager èi cultivat, de un umor intelectual subtil èi o ironie distilată, Kogălniceanu vădeète o reală dezinvoltură în mânuirea lexicului èi un gust literar format prin studii èi lectură. ] Sintetizând întregul program paèoptist, Kogălniceanu devine sufletul grupării de la DzDacia literarădz, veritabilul conducator politic al generatiei.