Sunteți pe pagina 1din 18

Tipuri de

motivație
Lorent Bianca-Maria
1.Ce este motivația?
De-a lungul timpului, conceptului de motivatie i s-au oferit nenumarate interpretari, fiind considerata o
problema importanta care in nici un caz nu trebuie ignorata. Esential pentru motivatie este faptul ca ea
impulsioneaza si declanseaza actiunea. Totodata, ea nu numai ca stimuleaza si dinamizeaza organismul,
dar il directioneaza spre un anumit mod de satisfacere, spre anumite obiecte capabile sa o indeplineasca
2.Care sunt tipurile de motivație?

1. Motivația pozitivă și motivația negativă


2. Motivația intrisecă și motivația extrinsecă
3. Motivația cognitivă și motivația afectivă
4. Motivația și performanța
1. Motivația pozitivă și motivația negativă
Acesta delimmitare de negativa si pozitiva este data pe criteriul dat de influenta
motivatiilor asupra marimii gradului de satisfactie a personalului din participarea la
procesele muncii din cadrul organizatiei.Acesta motivatie pune accentul pe directia
cresterii eforturilor si a contributiei personalului din organizatie la rezolvarea
obiectivelor acesteia.Aceste cresteri ale efortului din partea personalului pentru
indeplinirea obiectivelor organizatiei sunt amplificate de satisfactiile angajatului de a
participa la procesul muncii ca urmare a realizarii sarcinilor atribuite .Angajatii sunt
motivati pozitiv in conditiile in care obeictivele si sarcinile de realizat sunt de nivel
mai cazut si accesibil majoritatii salariatilor si motivatiile utilizate cresc veniturile
angajatilor , moralul acestora cat si statutul corespunzator acestora.
2. Motivația intrisecă și motivația
extrinsecă
Aceste doua tipuri de motivatie au fost identificate prin raportarea la proveniente sursei care
le genereaza, astfel incat motivarea intrinseca (interna) este generata sursele interne ale
subiectului (nevoile si trebuintele sale) ori din surse provenite din activitatea desfasurata.
Caracteristica acestei motivatii este obtinerea satisfactiei prin indeplinirea unei actiuni
adecvate ei , ceea ce inseamna ca o persoana practica un anumit sport pentru ca-i place, merge
la teatru sau film din placere pentru ca e atras de tema activitatii respective. Cand o activitate
reprezinta scopul in sine vorbim despre motivatia intrinseca , aceasta motivatie are radacini in
natura activitatii insasi.
Motivarea intrinseca , consta in determinarea salariatului sa se implice , sa depuna efort si sa
obtina rezultate in cadrul firmei intrucat din aceste procese el obtine satisfactii ce tin de eul, de
personalitatea sa . Aceasta motivare este cercetata pe individ si reprezinta o relatie dintre
asteptarile, simtamintele si perceptiile lui pe de o parte si continutul muncii si
comportamentului pe de alta parte.
Acest tip de motivare se refera la recompensele interne obtinute de un individ ce sunt
satisfacatoare pentru acesta si-l determina ,il motiveaza sa actioneze intr-un anumit fel datorita
propriilor interese. Factorii motivatori intrinseci sunt fortele interne conduc la actiune( tendinte,
im pulsuri) si sunt reprezentate de nevoile individului sau aspiratiile acestuia care determina
individul sa adopte un anumit comportament (nevoia de autodezvoltare, placerea de a face
ceva).
Motivatia extrinseca consta in determinarea salariatului sa se implice ,
sa depuna efort si sa obtina rezultate in firma pentru ca acestea vor
genera din partea organizatiei anumite reactii formale si informale,
economice si moral –spirituale care ii vor produce satisfactii .Aceasta
motivatie se bazeaza pe relatii individ –organizatie , iar continutul ei
este reprezentat de satisfacerea asteptarilor salariatului fata de reactiile
organizatiei cu privire la el.
Acest tip de motivatie poate fi impus sau sugerat de catre alte persoane sau de
imprejurari cum ar fi practicarea unui sport pentru a slabi. Stimulentele motivarii
extrinseci se gasesc inafara muncii propriu-zise cum ar fi salariul, dorinta de apreciere, de
promovare, teama de blam. Motivarea extrinseca poate fi pozitiva atunci cand omul
determina acele aspecte utile ce se pot obtine din munca si acesta considera ca trebuie sa
munceasca pentru ele cum ar fi salariul , dar si alte beneficii economice cat si dorinta
acestuia de apreciere sau promovare.
Apoi motivarea extrinseca poate sa fie si negativa reprezentate de aspectele neplacute
pe care omul cauta sa le evite prin munca cum ar fi teama de blam, concediere , critica.
Acest aspect negativ al motivarii extrinseci este asociat cu performantele scazute in
munca. Pentru cei ce sunt motivati extrinsec, munca nu este altceva decat modalitatea prin
care acestia pot sa obtina ceva , un anumit beneficiu .
3. Motivația cognitivă și motivația
afectivă
Motivatia cognitiva are in vedere: latura, dimensiunea intelectuala a salariatului , axandu-se pe
satisfacerea nevoilor individuale de a fi informat , a cunoaste, a invata , inova, de a opera si
controla mediul in care isi desfasoara activitatea

Aceste forme ale motivatiei sunt legate de unele trebuinte imediate ale indivizilor, motivatia
cognitiva fiind puternic legata de nevoia de a stii, a cunoaste ca si prin toleranta ridicata fata de
risc. Termenul de cognitiv este dat de preponderenta proceselor de cunoastere si intelegere. Prin
complexitatea gandirii mecanismele perceptiei, a memoriei si imaginatiei au loc in mod progresiv
explorarea, reproducerea, intelegerea anumitor fenomene si dorinta de a crea ceva nou . Acest tip
de motivatie determina satisfactia individului in cazul in care acesta este promovat pe un post care
e considerat de catre acesta doar ca o sursa de veni.
4.Motivația și performanța
Motivatie si performanta intr-o acceptiune foarte larga, termenul performanta desemneaza rezultatele
observabile ale invatarii. Pentru abordarile sociocognitive ale invatarii, termenul performanta trimite la
comportamentele care traduc utilizarea de catre elevi a cunostintelor declarative ori a cunostintelor
procedurale in diferite situatii de invatare.
Performanta joaca un rol important in dinamica motivationala. Ea este si o consecinta a motivatiei, deoarece
cu cat un elev e mai motivat, cu atat performanta sa va fi mai buna. Un elev motivat va persevera mai mult,
va utiliza strategii de invatare adecvate, care ii vor influenta performanta. Relatia dintre motivatie si
performanta nu trebuie privita unilateral, caci si performanta poate influenta motivatia. Performanta, ca
rezultat concret al activitatii de invatare, devine pentru elev o sursa de informatie care influenteaza
perceptiile acestuia asupra propriei competente.
Efectul performantei asupra perceptiilor de sine ale elevului poate fi
pozitiv sau negativ. Daca un elev reuseste, intr-o sarcina de invatare
in care s-a angajat cognitiv si a perseverat pentru rezolvarea acesteia,
el va estima ca performanta a fost meritata. Acest fapt va imbunatati
opinia elevului cu privire la propria activitate si il va face sa
valorizeze mai mult acel tip de activitate. in acelasi timp, un esec
poate avea un efect negativ asupra perceptiilor elevului privind
propria competenta, facandu-l sa se indoiasca de posibilitatile sale de
reusita in activitatile pe care i le propune profesorul. Un esec repetat
il poate conduce pe elev catre fenomenul neajutorarii invatate, ale
carui efecte le-am discutat deja. Performanta nu reprezinta, asadar, o
simpla demonstratie a ceea ce elevul a invatat, ci este si un eveniment
prin care el se judeca, se evalueaza, se valorizeaza ca persoana.
Vă mulțumesc!

S-ar putea să vă placă și