Economia cererii

(Teoria venitului naţional)

 Care este
perspectiva
Ce sunt
macroeconomică
economiile? Ce
asupra
legătură există
consumului? Care
între consum şi
sunt factorii care
economii?
influenţează
consumul?

Ce studiem?
Ce legătură există
Care sunt factorii
între consum,
care influenţează
economii şi
investiţiile?
investiţii?
 • Este partea din venitul disponibil utilizată de
către menaje pentru achiziţionarea de
bunuri de folosinţă curentă şi îndelungată şi
de servicii.
Consumul • Cuprinde cererea de bunuri şi servicii
privat exprimată de menaje pe piaţă.
• Are cea mai importantă pondere în PIB.
• Este indisolubil legat de economii: ce nu se
consumă, se economiseşte.
 Final consumption expenditure (constant 2010 US$)
250000000000

200000000000
Sursa: Banca Mondiala, 2021

150000000000

100000000000

50000000000

0
90 91 92 93 94 95 96 97 98 99 00 01 02 03 04 05 06 07 08 09 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20
 Consum final/PIB %
95.00

90.00

85.00 Sursa: Banca Mondiala, 2021

80.00

75.00

70.00

65.00
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
 • Consumatorul este “fiu risipitor”: întâi
consumă, apoi economiseşte...
Consumul • Consumul se află în relaţie directă cu venitul
curent; el creşte când venitul curent creşte şi
Keynesian scade în situaţia inversă, dar nu neapărat în
(John aceeaşi proporţie.
Maynard • Keynes susţine că indivizii urmăresc în primul
rând acoperirea nevoilor de consum şi numai
Keynes) dacă venitul disponibil este mai mare decât
consumul dorit, partea în exces este
economisită.
Funcţia keynesiană a consumului
• C=C0+c’Yd (ecuația comportamentală a consumului) cu:
• c’=ΔC/Δ Yd cu Yd = Y-T

Consumul Prima bisectoare

C=C0+c’Yd

C0

Yd=C Venitul disponibil

Consumul C=consumul de subzistenţă
keyenesian + înclinaţia marginală spre
consum*venitul disponibil.

Factorul cheie al
consumului: venitul curent.
Este adevărată relaţia în România?
Herman E., 2008, pe cazul României în perioada 1990 – 2006 demonstrează că:

C  a  bYd  54.419  0.789Yd

Relaţia demonstrează o relaţie directă, puternică, între consum şi venitul disponibil.
Studiile realizate pe plan internaţional (MIT, 2009) arată că, pe termen lung, a se
apropie de 0, iar b este cca. 0.9.
Teoria venitului permanent

• Venitul pe care individul anticipează că îl va obţine de-a lungul vieţii (venitul

permanent) este cel care influenţează consumul.
• Consumul individului depinde de ceea ce i se întâmplă astăzi şi de ceea ce el
anticipează că va fi mâine.
• Indivizii îşi “nivelează” utilitatea marginală de-a lungul sezoanelor, ciclurilor de
afaceri şi ciclurilor de viaţă.
Teoria venitului • Ipoteze:
• Considerăm două perioade de timp:
permanent: perioada vieţii active şi cea a pensionării.
• Venitul curent, venitul viitor şi averea sunt
modelul date.

simplificat • Indivizii pot lua şi da bani cu împrumut la

aceaşi rată reală a dobânzii r.
Actualizarea • Exemplu: să presupunem că în momentul t0
deţinem o sumă S0, iar rata anuală a dobânzii
este i. După un an, vom avea o sumă:
• S1=S0+S0i ; după doi ani suma devine:
• S2 =S1+S1i=S0+S0i+(S0+S0i)i=S0(1+i)2 ş.a.m.d.
După n ani am obţine:
• Sn =S0(1+i)n , ceea ce înseamnă că dacă vrem
să determinăm valoarea prezentă a sumei
Sn , ea este:
S0=Sn/(1+i)n
Teoria venitului permanent: modelul simplificat
• Fie:

Y  venitul curent
Y f  venitul viitor
a  averea la inceputul perioadei curente
C  consumul prezent
C f  consumul viitor
Re sursele curente sunt :Y  a
Dupa consum ele devin : Y  a  C
Re sursele viitoare sunt : Y  a  C 1  r   Y f
Maximul care poate fi consumat in viitor este : C f  Y  a  C 1  r   Y f
Yf
Valoarea prezenta a acestui consum este : Y  a  C 
1 r
Teoria venitului • Individul alege între diferite valori ale consumului
prezent şi ale consumului viitor;
permanent:câteva • Creşterile anticipate ale venitului sunt incluse în
planurile de consum, deci nu afectează planul de
concluzii consum al individului
importante • Numai variaţiile neanticipate vor afecta consumul
prezent; creşterile neanticipate ale venitului
curent vor fi în majoritate economisite, pe când
cele ale venitului permanent vor determina
creşterea consumului.
• Averea şi rata dobânzii influenţează consumul.
 • Venitul disponibil
• Averea=totalitatea bunurilor reale şi financiare
deţinute de consumator (variabilă de stoc)
• Rata dobânzii => efect de bogăţie: creşterea ratei

Factorii care
dobânzii reduce valoarea actualizată a averii
viitoare, ceea ce conduce la o reducere a
consumului prezent.

influenţează • Preferinţele indivizilor între consumul prezent şi cel

viitor;

consumul
• Anticipările cu privire la evoluţia preţurilor,
venitului şi ofertei de bunuri.
• Incertitudinea (economiile de precauţie)
• Constrângerile de lichiditate (accesul la credit)
• Fiscalitatea ş.a.
Consumul, economiile şi venitul disponibil

• S=-C0+s’Yd, cu s’= ΔS/Δ Yd.

Consum C

C0
Venit disponibil
0
Yd=C

Economii S

0 Yd
-C0
Aplicație • Considerăm o economie în care nu există un
sector public şi în care funcţia de consum
este: C=1500+0,8Y. Determinați funcția
economiilor și reprezentați grafic cele două
funcții.
Aplicație • Fie următoarea funcţie a consumului de tip
keynesian: C=150+0,75Y. Determinați
înclinația marginală spre economii.
Ce sunt • Investiţii=cheltuieli pentru cumpărarea sau
construirea bunurilor de capital (clădiri noi
rezidenţiale şi non-rezidenţiale,
investiţiile? echipamente, software) + variaţia stocurilor.
• Importanţa lor vine în principal din efectul de
antrenare generat în economie, fiind
esenţiale pentru capacitatea productivă a
unei economii pe termen lung.
 Gross capital formation (constant 2010 US$)
70000000000

60000000000

50000000000

40000000000

30000000000 •Sursa: Banca Mondiala, 2018

20000000000

10000000000

0
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
 Gross capital formation (%GDP)
35.00

30.00

25.00

20.00

15.00

10.00

5.00

0.00
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
 •Sursa: Banca Mondiala, 2018

FBCF (%PIB), Romania si EU28

40

35

30

25

20

15

10

0
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Investitii EU28
 Factorii care stau la baza deciziei de
Investiţiile a investi:

previziunile sau aşteptările

investitorului;

costul investiţiei;

venitul investiţiei.
Decizia de a • Venitul marginal al capitalului este venitul
suplimentar antrenat de creşterea cu o
unitate a stocului de capital = productivitatea
investi marginală a capitalului în expresie valorică:
ΔY/ΔK=WmgK
• Costul capitalului include două componente
distincte: costul de oportunitate şi cheltuiala
cu achiziţia elementului de
capital:CT=K+K*r=K(1+r)
• Costul marginal al capitalului este: Cmg=1+r
• Profitul este maxim când WmK=Cmg, deci:
WmgK=1+r
Stocul optim de capital
r

1+r1

1+r
W1
W0

K1 K
K0
Raţia q • Orice investiţie presupune cheltuieli de
instalare care includ:
• Cheluieli cu montarea noilor instalaţii;
• Cheltuieli cu formarea profesională;
• Cheltuieli cu alegerea, comandarea şi
instalarea noilor echipamente ş.a.
• Raţia q a lui Tobin este:
q=WmgIactualizată/CmgK
• Investiţia va fi făcută pentru q>1
Curba cererii de investiţii
• Reflectă modificarea investiţiilor în funcţie de modificarea ratei
dobânzii
r

r0

r1

I
I0 I1
Investiţiile şi PIB
Fie   ponderea K in Y
K  Y
K 0  Y0
K1  Y1
K1  K 0   Y1  Y0 
K  Y
  accelerato rul investitii lor
Orice crestere a Y necesita investitii .
Factorii care • progresul tehnologic; o îmbunătăţire a
tehnologiilor sau apariţia unor produse noi
măreşte rata profitului net astfel că
influenţează investiţiile cresc;

investiţiile • fiscalitatea; creşterea fiscalităţii măreşte

costurile şi reduce profitabilitatea investiţiei,
astfel că investiţiile scad;
• creşterea P.I.B.;
• aşteptările investitorilor.
• În principal: I=f(Y,r)
Echilibrul venitului naţional
• Echilibrul într-o economie închisă, fără sector public:
Cheltuieli globale:C+I
Cheltuieli globale E Consum

A
C0+I0
C0
Venit disponibil
Yd=C Yd=C+S=C+I

S,I
S
E
I0 I
Venit disponibil
A
-C0
Paradoxul economisirii
• Creşterea economiilor determină reducerea venitului

S0+∆S
S S0

I0

Y1 Y0 Venit disponibil
-C0+∆S

-C0
Echilibrul venitului naţional
• Echilibrul într-o economie deschisă, cu sector public:

Cheltuieli globale C+I+G

Export net + C+I+G+X

Export net -
C0+I+G
Venit disponibil
Y*
Algebra multiplicatorilor
• Într-o economie închisă:
C=C0+c’Y
• Dacă în economie intervine şi statul vom avea:
Yd=Y-T
• Rezultă că:
C=Co+c’(Y-T).
• Cheltuielile globale cuprind:
CG=C+Io+G
• Venitul va fi:
Y=Co+c’Y-c’T+Io+G , de unde rezultă:
Y=(Co+Io+G-c’T)/1-c’
 • Multiplicatorul investiţiilor:
k=dY/dI = 1/1-c’=1/s’
• Multiplicatorul cheltuielilor publice:
g=dY/dG=1/1-c’

Multiplicatori • Multiplicatorul reducerii fiscale:

m=dY/d(-T)=c’/1-c’=c’g

i • Pentru economia deschisă:CG=C+I+G+X

• X=Export-Import
• Import=IMIxY, cu IMI = înclinaţia marginală
spre import
• Multiplicatorul venitului naţional într-o
economie deschisă: 1/(IMI+s’)
Aplicație • Fie următoarea funcţie a consumului de tip
keynesian într-o economie închisă, fără
sector public: C=150+0,75Y. Dacă investițiile
sunt 50 u.m., reprezentati grafic economiile,
consumul, investițiile si cheltuielile agregate.
Calculati inclinaţia marginală spre economii şi
consumul autonom. Explicați cu ajutorul unui
grafic paradoxul economisirii, dacă
economiile cresc cu 10 u.m., iar investițiile
nu se modifică.
Aplicații • Nivelul iniţial al venitului unei gospodării este
de 1000 u.m, iar cel final de 2000 u.m. Ştiind
că înclinaţia marginală spre economii este de
0,3, iar nivelul iniţial al consumului este de
800 u.m., determinați consumul final.
• Dacă înclinatia marginală spre economisire
este 0,25, determinați multiplicatorul
investiţiilor.