Sunteți pe pagina 1din 16

PREVENIREA COMPLICAȚIILOR

POST AVC

ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ ZALĂU


DOMENIUL / CALIFICAREA PROFESIONALĂ:
SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ PEDAGOGICĂ /
ASISTENT MEDICAL GENERALIST
 
FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: ZI
 
Argument

 În mod tradiţional, oamenii au definit sănătatea în diferite moduri,de exemplu


sănătatea înseamnă practicarea cu regularitate a unui complex de exerciţii şi
asigurarea unor mese pregătite cu atenţie pentru menţinerea unei greutăţi normale
şi a unei condiţii fizice bune.
  
 Pentru menţinerea unei condiţii fizice bune, a unei sănătăţi fizice este important să
adoptăm acele conduite ce ne conferă o bunăstare fizică, de exemplu: evitarea
ţigărilor, a consumului de alcool şi o alimentaţia moderată.
 Punctul de vedere modern este acela că sănătatea are câteva dimensiuni:
emoţională, intelectuală, fizică, socială şi spirituală, fiecare contribuind la condiţia
de bunăstare a unei persoane.
 AVC este una din bolile omului contemporan care poate să perturbe toate aceste
dimensiuni ale sănătății.
 Am întâlnit mai multe persoane care prezintă sechele AVC atât în cercul de
cunoștințe și comunitatea de domiciliu cât și în perioada stagiului de practică
desfășurată în CMMFC și Spitalul Județean de Urgentă Zalau.
Sistemul nervos

 Sistemul nervos recepţionează şi transmite sub forme diferite excitaţii din


exteriorul şi din interiorul corpului în influxuri nervoase, le prelucrează şi le
conduce în diferite părţi ale organismului, realizează unitatea organismului şi
legătură lui cu mediul înconjurător.
 - după topografia să, se împarte în părţi distincte: sistemul nervos central (encefal
şi măduva spinării) şi sistemul nervos periferic;
 - din punct de vedere funcţional, sistemul nervos este alcătuit din sistemul nervos
cerebrospinal (creier + măduva spinării) şi sistemul nervos autonom sau vegetativ.
Deinitie

 Accidentul vascular cerebral hemoragic se definește printr-o sângerare,


extravazare difuză a sângelui în parenchimul (tesutul) cerebral, cu dilacerarea
țesuturilor.
Clasificare

 Unele hemoragii se dezvoltă în interiorul zonelor ischemice (transformare


hemoragică). Nu se cunoaşte de ce multe hemoragii debutează de fapt că atacuri
ischemice.

 Organizaţia Mondială a Sănătăţii a definit AVC-ul drept deficitul neurologic de


cauza cerebrovasculara care persistă peste 24 de ore sau este întrerupt prin deces în
24 de ore. Definiţia reflectă reversibilitatea leziunilor tisulare, iar limita de 24 de ore
diferenţiază AVC-ul de atacul cerebral tranzitor, care este un sindrom similar cu
simptome de AVC care se remit complet în 24 de ore
Etiologie

 În etiologia Accidentului vascular intervin trei categorii de factori:


 A. Factori de risc
 a) Vârstă – 40-45 de ani – AVC hemoragic
 peste 60-65 de ani – AVC ischemic
 b) Sexul
 Are o incidenţa aproximativ egală la cele două sexe, totuşi hemoragia cerebrală, că
şi infarctul cerebral, apar mai des la bărbaţi.
 c) Factorul nervos
 Stările de încordare psihică şi emoţională au o netă acţiune nefavorabilă asupra
organismului în ansamblu. Ele induc descărcări repetate şi masive de catecolamine
cu efecte hiperglicemiante, hipertensive şi eterogene; cauzează o serie de disfuncţii
pe p,lan metabolic. De obicei factorul nervos acţionează cu alţi factori de risc:
cofeină, alcool, nicotină, toxice.
Simptomatologie

 Simptomalogia hemoragiei cerebrale constă intr-o simptomatologie generală și


semne specifice (depind de localizarea hemoragiei).
 Simptomatolgia generală este comună oricărei localizări, fiind caracterizată, prin
debut brutal, cucefalee (dureri de cap), vărsături, convulsii, modificări ale stării de
conștiență care pot evoluapână la coma, redoare de ceafă, și eventual hipertermia.

 Semnele specifice sunt cele care orientează diagnosticul topografic (localizarea


hemoragiei). Acestea sunt reprezentate de o serie de deficite motorii (hemiplegie,
hemipareză), deficite sensitive (hemianestezie, hemihipoestezie),deficite senzoriale
(tulburări olfactive, tulburări vizuale), tulburări de limbaj, tulburări de echilibru.
Diagnostic

 Cele mai folosite tehnici cuprind:


 -ecografia/ studiul Doppler al arterelor carotide pentru a detecta stenoza sau
disecţia în arterele precerebrale
 -electrocardiogramă şi ecocardiogramă pentru a identifica aritmiile şi trombii
rezultaţi
 -monitorizarea Holter pentru a identifica aritmiile intermitenţe
 -angiogramă vascularizatiei cerebrale dacă hemoragia este suspectată a proveni
dintr-un anevrism sau o malformaţie arteriovenoasa
 -teste de sânge pentru a determina hipercolesterolemia, diateză hemoragică şi alte
cauze rare cum este homocisteinuria.
Tratament

 Tratamentul se instituie cât mai precoce posibil și constă în:


 –          intubare oro-traheală cu respirație mecanică – la pacienții comato și cu
tulburări respiratorii;
 –          scăderea tensiunii arteriale se face gradat – se utilizează betablocante;
 –          combaterea edemului cerebral – se realizează cu Manitol;
 –          dacă apar convulsii – se administrează Diazepam sau Fenobarbital;
 –          hemoragii consecutive anticoagulantelororale – se administrează vitamină
K;
 –          hemoragii secundare tratamentului cu heparină – se administrează Sulfat de
protamină;
 –          hemoragii cauzate de agenți trombolitici – se utilizează plasmă sau acid
aminocaproic;
 –          antibioterapia – la pacienții febrili sau cu sondaj vezical;
 –          intervenția chirurgicală – este discutabilă în funcție de dimensiunile
hemoragiei și starea clinică a bolnavului.
Complicatii

 Una din complicaţiile frecvenţa apărute după HS este hidrocefalia.


 Prezenţa sângelui în spaţiile de circulaţie şi rezorbtie a LCR din faza acută
produce o reacţie inflamatorie meningeală cu repercusiuni asupra eliminării,
absorbţiei LCR din nevrax în sistemel venoase de drenaj;astfel el se acumulează în
axces prin dezechilibru între cantitatea produsă şi cea resorbită.
 Alte complicaţii sunt: Epilepsia, Tulburări psihice, Paralizii sechelare de nervi
cranieni, Tulburări vegetative trenante. Hemoragia cerebrală reprezintă una dintre
cele mai grave suferinţe a creierului, grefată de o mortalitate crescută iar pentru
supravieţuitori - de sechele neurologice importante (paralizii, tulburări pshice).
Rolul autonom al asistentului medical

 Participarea la examenul obiectiv


 Identificarea manifestărilor și problemelor de dependență
 Asigurarea alimentației pacientului
 Asigurarea igienei corporale si generale a pacientului cu AVC
 Efectuarea toaletei generale pe regiuni a pacientului imobilizat
 Mobilizarea pacientului
 Monitorizarea funcțiilor vitale: TA, puls, respirație, temperatură
 Supravegherea eliminărilor: scaun, urină, vărsătiri, spută.
 Supravegherea comportamentul pacientului
 Urmărirea stării de conștiență, de agitație, cianoză, sughițul
 Protejarea pacientul comatos sau agitat psihomotor de traumatisme: lovituri, căderi din
pat.
 Se autoprotejează pe sine și anturajul în timpul perioadelor de agitație ale pacientului
 Protejează pacientul/pacienții și se autoprotejează de infecții
 Asigurarea îngrijirilor generale pacientului imobilizat: igienizare, schimbarea poziției în
pat, frecții cu alcool, tapotaj toracic, prevenirea escarelor.
 Observarea oricăror schimbări în evoluția pacientului și în cazul apariției unui incident
sau unei complicații, solicită ajutorul medicului.
Rolul delegat al asistentului medical

 Recoltarea lichidului cefalo-rahidian


 Recoltarea de produse biologice prin punctie venoasă
 Recoltarea probelor de laborator indicate
 Examenul fundului de ochi
 Pregătirea preoperatorie şi îngrijirile postoperatorii
 Cateterizarea venei pentru tratament medicamentos de între ținere
 Efectuarea tratamentului medicamentos indicat
 Supravegherea ritmului perfuziilor pentru evitarea hiperhidratării
 Observarea reacțiilor pacientului : orice reacție suscesibilă de a fi provocată de
medicamentele injectate, impune întreruperea perfuziei și schimbarea flaconului
respectiv cu un flacon de ser fiziologic sau glucoză 5%
 Asigurarea alimentației parenterale sau pe sondă gastrică
  
Prezentare caz

  
 Nume: M Prenume: M Vârsta: 75 ani
Sex: F
 Religie: Ortodoxă Naționalitate: Romana
 Stare civila: Văduvă
 Profesie :Infirmieră
 Ocupație:Pensionară
 a. .Motivele prezentării la consultație / motivele internării
 Tulburări de limbaj, deficit motor la membrul superior și inferior drept, HTA
  
 b.Istoricul bolii actuale: Pacienta în vărsta de 73 de ani se interneaza pentru
tulburări tranzitorii de limbaj în data de 13.07.2021 si deficit motor la membrul
inferior drept, debut neprecizat clar.
DATA/ DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENȚII EVALUARE
NEVOIA DE NURSING Data /ora
 
  Alterarea nevoii Pacienta să aibă - autonome 13.07.2021 Ora
1.   de a se îmbrăca și asigurată o Ajut pacienta la îmbrăcare și 12:00
  dezbrăca din vestimentație dezbrăcare. Pacienta și-a
Nevoia de a cauza hemiplagiei corespunzătoare Îi asigur o îmbrăcăminte însușit
se îmbrăca și drepte pe toată perioada ușor de manipulat. informațiile
dezbrăca manifestata prin stării de Învăț pacienta tehnica de transmise.
  capacitate reduă dependență îmbrăcare/dezbrăcare Are asigurata o
13.07.2021   Învăț pacienta Îi asigur o încălțăminte uțor vestimentatie
 
  tehnica de de încălțat. corespunzătoare
îmbrăcare și .
dezbrăcare
 
Data Temp. Puls Resp. TA Diureză Scaun
13.07.            
2021 36,5 C 75 18 r/min 130/80 Normal Normal
b/min mmHg
Concluzii

 Pacientul trebuie să se implice cât de mult poate în îngrijirea să.

 Deşi el poate simţi nevoia să îl lase pe îngrijitorul sau să preia conducerea, cu cât pacientul participa
mai mult în procesul de reabilitare cu atât este mai bine. Este recomandat că el să ceară ajutor atunci
când trebuie să facă faţă oricărei dizabilităţi pe care o are şi să încerce să-i facă pe ceilalţi să înţeleagă
care sunt limitele, neputinţele sale.

 Trebuie să recunoască, să accepte faptul că are o depresie atunci când această există şi să încerce să
găsească o rezolvare a ei. Depresia este frecvenţa după un accident vascular cerebral şi poate fi tratată.

 Participarea la un program de reabilitare după accidentul vascular cerebral , cât mai curând posibil. O
combinaţie de terapie fizică, logopedie şi terapie ocupaţională poate fi utilă pentru a-l ajută pe pacient
să facă faţă activităţilor cotidiene de baza, cum ar fi spălarea, îmbrăcarea şi alimentarea.
 O echipa formată dintr-un doctor, anumiţi specialişti într-o varietate de terapii şi asistente îl pot ajută
să depăşească dizabilităţile, să înveţe noi metode pentru a putea duce la îndeplinire sarcinile şi să
"întărească" acele părţi ale corpului care au fost afectate de accidentul vascular cerebral.