Colegiul National de Comert al ASEM

TURISM GASTRONOMIC

Pilivan Cezara OSHT -181

 Definire
 Conform Organizatiei Mondiale a Turismului (OMT), turismul
gastronomic este alcatuit din turistii si vizitatorii care isi
planifica calatoriile cu scopul de a incerca bucatariile locale
sau chiar pentru a realiza activitati legate de gastronomie.

 Erik Wolf sublinia faptul ca: „Desi neglijat in trecut, turismul

gastronomic este o piata importanta care sustine dezvoltarea
economica si a comunitatii, oferind totodata turistului o
imagine mai amanuntita asupra diverselor culturi”.
Scurt istoric
 Turismul gastronomic a inceput pe vremea cand europenii
calatoreau ani de zile in cautarea mirodeniilor asiatice.
 Pana in prima jumatate a secolului al XX, gastronomia nu era
la fel de accesibila ca si in zilele noastre, ci ea reprezenta o
preocupare a elitelor. Dar odata cu anumite descoperiri
stiintifice, idei demografice, chiar ustensile tehnice, care faceau
ca hrana sa fie mai usor de obtinut au determinat estomparea
acestor diferente iar gastronomia devenea accesibila marii
majoritati a populatiei.
 Dupa anii 70 s-a inregistrat o adevarata revolutie in bucatarie
Marile bucatarii ale lumii
Cultura gastronomica frantuzeasca

 Bucataria franceza este cea mai rafinata si

apreciata din Europa si poate chiar din
intreaga lume.
 Faima bucatariei franceze este data de asa-
numita „haute cuisiune”. Aceste
specialitati franceze de renume mondial se
gasesc doar la restaurantele de lux,
concentrate in special in jurul capitalei
Paris, avand preturi exorbitante.

 Produse traditionale frantuzesti:
 Branza (francezii sunt cei mai mari consumatori de brânză din
lume, cu o cantitate de aproximativ 25 kg de persoană pe an.
Deasemenea ei produc peste 300 de feluri diferite de brânză.)
 Vinul este la fel de important că orice alt fel de mâncare
 Cassoulet toulousain este o mâncare tradițională franțuzească
pe baza de fasole, cârnați de Toulouse, carne de rată sau gașcă,
carne de porc.
 Foie gras este o altă specialitate franțuzească, obținut din ficat
de rată sau gașcă îngrășate forțat.
 Confit de canard este un preparat tradițional pe baza de carne
de rată.
 Regionalizare
Normandia
- Normandia este liderul
lactatelor franceze. Anual se
produc peste 50 de milioane
de bucati de branza. Cele mai
renumite sunt: Camembert de
Normandie, Livarot, Pont
l’Eveque, Neufchatel
- Fructele de mare,
deasemenea sunt nelipsite.
 Provance
- Aici se gateste foarte mult cu
ulei de masline, iar clima calda
permanenta, duce la o
bucatarie bazata pe foarte
multe fructe si legume.
Reprezentativ este Ratatouille.
Valea Loirei
- faimoasa pentru felurile de
mancare delicate din peste de
apa dulce ca si pentru vinurile
albe.
Cultura gastronomica italiana
 Dezvoltarea bucătăriei italiene îşi are
rădăcinile încă în secolul IV în.e.n
(influente)
 devine ceea ce avem azi : una din cele mai
impecabile bucătării din punct de vedere a
rafinamentului, aspectului şi gustului
 Bucătăria ialiană se deosebeşte de celelalte
atat prin reţetele deosebite, care constituie
un amestec specific prin proporţii şi tip,
dar şi prin fiecare element individual
Produse traditionale italienesti
Paste
Pastele reprezinta un simbol
al Italiei alaturi de pizza.
Sunt sute de retele unice
prezente in toate regiunile
tarii.
Pizza
 Pizza de origine
napolitana, este in astazi
prezenta in toate tarile,
fiind unul dintre
simbolurile mondializarii.
Pizza autentica napolitana
contine mozzarella, ardei
gras, ceapa, carnati, ansoa
si sos de tomate si este
iubita
Risotto
 Risotto, alta specialitate
italiana, este preferata in
special in nordul si centrul
tarii.
 Risotto este un aliment de
baza in bucataria
milaneza, unde este si cel
mai bine preparat,
faimosul risotto alla
Milanese.
Lasagna
 Lasagna specialitate
italiana celebra este
compusa din straturi
succesive de paste, branza
si sos. Tipul de branza
variaza in functie de
reteta: mozzarella sau
parmezan
 regiunea Emilia-Romagna
este cunoscuta pentru
lasagna, tortellini,
mortadella, prosciutto si
parmezan. In plus, untura de
porc este folosita la gatit mai
mult decat uleiul de masline,
spre deosebire de celelalte
regiuni.
 Napoli a creat pizza si
mozzarella.
 Calabria se remarca prin
utilizarea ardeiului iute si
prin prepararea sortimentelor
specifice de mezeluri.
 Sicilia este patria
inghetatei, bucataria sa
prezintand si influente arabe.
 Cultura gastronomica turceasca

 a luat nastere prin fuziunea culturala regiunilor invecinate

 abunda in fructe de mare si legume proaspete, dar este cunoscuta
si pentru gustul foarte dulce al majoritatii deserturilor
 cel mai mare impact asupra gastronomiei turcesti, a fost realizat de
bucataria greceasca si cea a Orientului Mijlociu
Preparate traditionale
Kumpirul
 Kumpirul este unul dintre
preparatele traditionale ale
turcilor, pe care il gasesti la
orice colt de strada. Este
vorba de un cartof imens
umplut cu diverse
ingrediente si foarte bine
copt. La sfarsit, se adauga
restul ingredientelor, care
sunt formate dintr-o varietate
de legume proaspete.
Pilaf
 Pilavul (pilaful) este
mancarea de baza in bucataria
turceasca. Fie ca este
consumat simplu, fie in
combinatie cu diverse
sortimente de carnuri, pilaful
este un fel principal consumat
frecvent de turci, datorita
usurintei cu care se prepara si
senzatiei de satietate pe care o
ofera.
Menemen
 asa-numitul Menemen, este un
mic dejun satios si copios
specific bucatariei orientale. Este
vorba de un soi de omleta cu
ceapa, rosii si ardei grasi. Reteta
s-a tot diversificat de-a lungul
timpului, ingloband si alte
ingrediente: masline, carnati etc.
Kebab
 Kebab
Nu poti sa pleci din Turcia si
sa nu te bucuri de aromele si
ingredientele unui Kebab
autentic, aceasta fiind tara de
origine a preparatului.
Kebabul turcesc se serveste
sub forma unor frigarui cu
carne si legume si nu in
lipie, asa cum au adaptat
reteta majoritatea
bucatariilor europene.
Baklava
 Baklavaua este unul dintre
cele mai populare deserturi
turcesti din lume. Acest
desert de patiserie,
considerat de unii exagerat
de dulce, imbuibat in sirop
de zahar si umplut cu nuci
sau fistic reprezinta una
dintre delicatesele de care nu
te vei mai satura pe
meleagurile turcesti.
Bauturile turcesti
 Ceaiul si cafeaua turceasca, cu
sau fara zahar, se servesc de
obicei dupa cina sau mai rar
odata cu deserturile.
 Cafeaua turceasca este de fapt
o modalitate specifica de
preparare a cafelei, nu o
varietate separata. Ingredientele
sunt: cafea macinata foarte fin,
apa rece si zahar dupa gust
(zaharul se adauga in apa
inainte de preparare). Se poate
adauga nucsoara pentru aroma.
 Cultura gastronomica chinezeasca

 Bucătăria chineză este printre cele mai vechi din lume şi printre cele
mai populare din Asia.
 Gastronomia chineză se numără printre cele mai sănătoase din
lume;
 gastronomia chineză îşi propune să asocieze felurile de mâncare şi
metodele de preparare cu aura şi starea fizică actuală a corpului.
 Chinezii au o regula a echilibrului aplicata in gastronomie, ea
determinand si silueta tipic chinezeasca.
Preparate chinezesti

 mâncarea chinezească are câteva calităţi comune. În primul

rând, are la bază patru grupe de alimente: cereale, legume,
carne şi fructe.
 Orezul este cea mai consumată cereală şi contribuie la
menţinerea unui metabolism sănătos prin aportul mare de fibre.
 Ceaiul verde este principala băutură a chinezilor.
 Alte băuturi populare sunt berea chineză şi vinul din orez.
 Gastronomia din Guangzhou

- este cea mai renumită din China datorită imigranţilor proveniţi din
această regiune.
 se folosesc cantităţi mari de carne de vită şi de porc, peşte şi fructe
de mare
 printre preparatele emblematice ale regiunii se numără ouăle de
raţă în saramură şi tofu fermentat.
Gastronomia din estul Shanghaiului

 este considerată cea mai

delicată din China. Este
renumită pentru preparatele
din peşte şi fructe de mare
(stridii, crabi).
 Gustul dominant în
gastronomia din Shanghai
este cel dulce;
 Spre deosebire de alte
regiuni chineze, aici se
folosesc mai mult tăieţeii, în
detrimentul orezului
Gastronomia din Sichuan – din vestul Chinei

 gustul predominant este cel

picant.
 Felurile de mâncare au la
bază, în principal, carnea de
vită.
 Mâncarea din regiune este
celebră şi pentru diversele
alimente afumate sau
marinate.
Hololulu – Statele Unite ale Americii
 Hawaii este văzut ca un paradis tropical
 Bucătăria hawaiană este compusă din nenumărate feluri
asiatice, precum și din mâncăruri tradiționale în insulele
Oceanului Pacific. Cel mai cunoscut fel este „porc Kalua”
 cea mai bună metodă de a degusta din bunătățile tradiționale
este Turul Hawaii Food (creat de fostul bucătar și critic culinat
Matthew Gray).
Fes – Maroc
 Bucătăria tradițională marocană depinde de condimente de mii
de ani, bucurându-se pe influențe ale popoarelor berbere,
mediteraneene, arabe sau africane.
 Felurile tradiționale de mâncare se bazează pe cușcuș, carne de
miel, vită sau oaie
 restaurantele din Fes îmbrățișează și bucătăria internațională.
Bangkok – Thailanda
 cele mai bune feluri din lume se prepară în Bangkok, una din
cele mai cunoscute destinații asiatice.
 Spectaculoasa capitală a Thailandei oferă o multitudine de
opțiuni culinare, de la tarabe stradale și până la restaurante de
cinci stele de la feluri tradiționale thai și până la mâncare
japoneză, italienească, chinezească indiană, germană sau
coreeană.
Londra – Marea Britanie
 Londra este o metropolă agitată, ce reunește numeroase culturi
de pe tot globul astfel că aici se regăsesc numeroase de opțiuni
culinare, din toate bucătăriile lumii;
 La origini, bucătăria tipic englezească era definită din feluri
simple de mâncare, preparate din ingrediente locale.
 printre cele mai cunoscute feluri tradiționale se numără peștele
cu cartofi prăjiți, plăcinta cu rinichi și ficat, plăcinta păstorului,
cârnații englezești sau budinca Yorkshire.
New York – Statele Unite ale Americii

 Orașul New York este un centru incontestabil al lumii, astfel că

este extrem de atractiv pentru imigranții în căutarea visului
american
 au adus cu sine obiceiurile culinare, astfel că NYC are astăzi
mâncăruri tradiționale ca supa de scoici Manhattan, covrigul
newyorkez, hot dog-ul, pizza newyorkeză sau salata Waldorf.
 oferă orice în materie de bucătărie, de la rulote ambulante la
restaurante selecte ce reunesc toate bucătăriile lumii, de la
Mica Italie și până la Chinatown sau Kosher Lower East Side
Festivaluri gastronomice

Salonul ciocolatei din Quito

- Ecuador produce unele

dintre cele mai bune
ciocolate de oriunde în
lume, iar acest lucru este
sărbătorit în fiecare an la
Festivalul anual de Salon
de Ciocolată desfășurat în
capitala Ecuadorului,
Quito.
-  vor putea să se bucure de degustări exclusive de ciocolată de
la producătorii ecudori, precum și de premii anuale acordate,
inclusiv pentru prestigiosul concurs de sculptură de ciocolată
Pizzafest din Napoli

 Amatorii de pizza nu ar trebui să rateze Pizzafest din Napoli.

 În septembrie, timp de o săptămână, orașul italian se transformă
într-un uriaş sat-pizza, cu 500.000 de vizitatori care mănâncă
peste 100.000 de feluri de pizza
FGraficul participării turiştilor la festivaluri gastronomice și workshop-
uri în Europa (mii)
Circuite gastronomice

 este o călătorie prin ţări și continente pentru a explora

caracteristicile bucătăriei locale, tradiţiile culinare, în scopul de
a te bucura de un produs sau preparat unic.

 Circuitul gastronomic urban include vizite la fabrici de dulciuri

sau la carmangerii, care au și un restaurant alăturat, unde
turiştii au ocazia să guste un produs realizat în fabrică
Circuite ale vinului din
Franţa și Bulgaria
 oferă o plimbare prin vii,
culegerea strugurilor,
degustări de vinuri.

 Gourmet Tours in France

 French Brittany
 The Way of French Wines
Procente de turişti care călătoresc în circuite gastronomice şi preferinţele lor
pentru bucătăria naţională
Impact pozitiv
 gastronomia poate acționa ca un motor cu potențialul de a mobiliza alte
sectoare și resurse pentru a contribui la experiența generală și la gradul de
atractivitate al orașelor.
 Prezenta turismului gastronomic prezent ca un mod de a descoperi orașul și
viața sa cu efecte multiplicatoare asupra culturii, comerțului, serviciilor
complementare și vieții orașului, etc.
 Gastronomia se prezinta ca și cluster urban a activităților economice care
contribuie la creșterea economică, crearea de locuri de muncă, și
competitivitate.
 Gastronomia se prezinta ca mijloc de „inovare”, de îmbunătățire a condițiilor-
cadru și de creștere a accesului la finanțare pentru cercetare și dezvoltare;
 Gastronomia a atras și alte sectoare economice și sociale în cadrul activităților
organizate în comun. Vorbim despre un multiplicator gastronomic.
 Colaborarea strânsă dintre gastronomie, agricultură și producerea de alimente
este un factor pozitiv ce va genera o ascensiune in economia diferitelor zone.
 În cadrul evenimentelor transnaționale, s-a demonstrat clar că gastronomia
joacă un rol important și contribuie la dezvoltarea durabilă a orașelor.
Puncte tari

 Colaborarea dintre reprezentanții sectorului;

 Nivelul ridicat de pregătire și instruire a bucătarilor și a
personalului în general;
 Implicarea activă și participarea locuitorilor la evenimentele
organizate de oraș;
 Valorificarea patrimoniului cultural al orașului la evenimentele
gastronomice;
 O strategie de comunicare și de marketing atractivă, un
branding atarctiv al orașului;
 Valorificarea produselor locale prin intermediul unei strategii
de creștere și dezvoltare bine definită.
 PUNCTE SLABE:

 Insuficienta colaborare dintre diversele asociații din domeniu;

 Neîncrederea în autoritățile publice locale;
 Lipsa unei gândiri inovatoare și a unei atitudini proactive a unora
din reprezentanții sectoarelor implicate;
 Lipsa colaborării dintre restaurante, bucătari și producători de
alimente de calitate;
 Lipsa pregătirii și a instruirii asupra tradiției culinare și a
produselor agro-alimentare de calitate, în ciuda interesului crescut
pentru acestea;
 Neîncrederea în acțiunile comune dintre diferitele sectoare spre
atingerea unor obiective comune a dezvoltare economică locală;
 Lipsa unui angajament politic și a unei gândiri strategice cu privire
la punctele forte ale regiunii.
CONCLUZII:
 Gastronomia a devenit o mișcare internațională importantă, o
activitate economică și socială solidă și o temă de actualitate ce
contribuie în mod semnificativ la obținerea unei performanțe
economice și a unei imagini a orașelor mai bune.
 Gastronomia integrează și atrage multe alte domenii economice,
sociale și academice, funcționând ca multiplicator cu impact în
întreaga regiune.
  Gastronomia se poate adapta diferitelor condiții sau medii
sociale, culturale și economice și poate fi implementată mai mult
sau mai puțin.
 Alături de turism, cultură, timp liber și educație, gastronomia
este un pilon al economiei orașelor bazată pe inovație și
experiență
 Gastronomia a devenit un domeniu profesional bazat pe cercetare, educație
și știință
 
 Gastronomia este un stimulent pentru crearea unei atmosfere plină de viață
în spațiile publice, pe străzi și în piețe publice și pentru încurajarea
locuitorilor să socializeze.
 
 Gastronomia nu are nevoie de o investiție majoră pentru a produse
rezultate concrete într-un termen foarte scurt.
 
 Gastronomia combină bucătăria tradițională, ingredientele naturale și
abordările invoatoare pentru a îndeplini cerințele tehnologice și ale pieței.
  Gastronomia și învățământul gastronomic atrag tinerii și stimulează
ocuparea forței de muncă.