I.

EVALUAREA REZULTATELOR ŞCOLARE – COMPONENTĂ

A PROCESULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT

• 1.Delimitări conceptuale.
• Evaluarea, înţeleasă în sens general, este
procesul de verificare a calităţii sistemului
educaţional sau a unei părţi a sistemului
respectiv.
 Evaluarea este o acţiune complexă prin care se
precizează:

• *-relaţia dintre conţinuturile şi obiectivele ce

trebuie evaluate;
• *- în ce scop se evaluează (perspectiva deciziei);
• *-când se evaluează;
• *-cum se evaluează;
• *-cum sunt valorizate informaţiile;
• *- pe baza căror criterii se apreciază (I.T.Radu,
2000, p.13).
• Activităţile evaluative realizezea cunoaşterea şi
aprecierea schimbărilor produse la elevi în toate planurile
personalităţii lor (cognitiv,volitiv, afectiv-atitudinal,
creativ s.a).
• Actul de evaluare este înţeles, ca acţiuni de îmbunătăţire a
activităţii didactice în etapele următoare:
• *- măsurarea şi aprecierea valorii rezultatelor sistemului de
educaţie sau a unei părţi a acestuia;
• *-eficacitatea resurselor, condiţiilor, operaţiilor;
• *-eficienţa activităţii sistemului;
• *-luarea deciziilor privind ameliorarea acestuia (a
sistemului).
 Operaţiile actului evaluativ

• 1.Măsurarea desemnează procedee prin care se

stabileşte o relaţie între evenimente, caracteristici
şi anumite simboluri (cifre, litere,expresii).
D.P.Ausubel apreciază că, „în sensul său cel mai
larg, măsurarea porneste de la simpla clasificare,
trece prin diferitele procedee de ordonare şi
stabilire a rangurilor, până la procedeele de
cuantificare „forte”, caz în care comportamentului
şcolarului i se atribuie valori numerice care posedă
proprietăţile numerelor reale ale aritmeticii”
(1981, p.668).
• 2.Aprecierea presupune emiterea unei judecăţi de
valoare asupra rezultatelor măsurării-> implică o
atitudine axiologică, adică o raportare a
rezultatelor la un sistem de valori .
• 3.Decizia exprimă scopul evaluării şi implică
evaluatorul în roluri de factor decizional: stabilirea
obiectului evaluării (ce se doreşte a fi evaluat) în
concordanţă cu obiectivele deciziilor care urmează
să fie adoptate, găsirea de măsuri amelioratorii
pentru etapele următoare ale procesului de
învăţământ.
 2.Definirea şi caracterizarea generală a evaluării

• Evaluarea= o componentă a activităţii de

învăţământ în general,a procesului didactic în
special.
• >-este finalitatea unei succesiuni de evenimente
care cuprinde:
• -stabilirea scopurilor pedagogice în
funcţie de comportamentul elevilor;
• -proiectarea şi executarea programului
de realizare a scopurilor propuse;
• -măsurarea rezultatelor;
 Caracteristicile evaluarii:

• a)-evaluarea este o acţiune de cunoaştere a unei

persoane(elev,cadru didactic),a unei instituţii(şcoala), a
rezultatelor obţinute etc, dar şi de ameliorare a
fenomenelor evaluate;
• ->ca acţiune de ameliorare a fenomenelor
măsurate,evaluarea este procesul de colectare a datelor pe
baza cărora se adoptă decizii în vederea îmbunătăţirii
rezultatelor -> orice demers evaluativ necesită:
• *-ce trebuie evaluat(obiectul evaluării);
• *-natura şi obiectul deciziei ce se are în vedere;
• *-tipul de date ce se preconizează a fi obţinute.
• b)-evaluarea este o acţiune de apreciere a fenomenelor
studiate pe baza unor criterii,cum sunt:culturale,de performanţă
etc.,-> se emit judecăţi de valoare asupra fenomenelor studiate.
• ->sintetizând:
• *-evaluarea este o componentă a tehnologiei didactice;
• *-evaluarea este necesară în procesul de învăţământ
deoarece:
• *-evidenţiază aspectele pozitive,dar şi erorile,dificultăţile
programului realizat;
• *-furnizează date despre starea sistemului de învăţământ,
pe baza cărora se iau decizii privind reglarea acestuia;
• *-vizează amelioarea acţiunii educative.
• ->evaluarea are caracter procesual-> se realizează în etape
şi vizează emiterea unor aprecieri asupra fenomenului
evaluat;
• ->comportă două demersuri:
• a)-de cuantificare-înregistrarea obiectivă a
fenomenului studiat;
• b)-de valorizare-interpretarea şi aprecierea relaţiei
dintre starea constantă şi criteriul de apreciere.
• ->presupune măsurarea(cât de mult,ce cantitate,ce
dimensiuni?) şi aprecierea(cum este?ce valoare are etc).
• ->în desfăşurarea evaluării intervin o serie de factori,cum sunt:
• a)-factori generali-economici,sociali,demografici,condiţii didactico-
materiale etc.;
• b)-factori umani-elevii,profesorii ş.a.;
• c)-componentele procesului de instrucţie şi educaţie(conţinuturi,
metodologie, mijloace de învăţământ).
• -> evaluarea vizează contribuţia acestor factori în desfăşurarea activităţii
didactice;
• ->evaluarea şcolară priveşte toate componentele activităţii de învăţământ:
• *-curriculum;
• *-procese de instruire;
• *-personal didactic;
• *-condiţii şi resurse;
• *-sistemul şcolar în ansamblul său.
 Instituţiile responsabile cu evaluarea
componentelor sistemului de învăţământ sunt:

•
*-MECTS şi Inspectoratele şcolare-responsabile de funcţionarea
instituţiilor de învăţământ,având obligaţia de a elabora anual,rapoarte privind
starea învăţământului (art 141 şi 150 din Legea învăţământului);
• *-Comisia de evaluare şi acreditare(art. 106 al Legii Învăţământului)-
evaluează instituţiile şcolare din învăţământul preuniversitar;
• *-Consiliul Naţional de Evaluare Academică şi Acreditare(CNEAA)-
evaluează şi acreditează instituţiile de învăţământ superior;
• *-Personalul didactic, autorităţi şcolare(ministere, inspectoratele şcolare,
directori de învăţământ, SNEE(Serviciul Naţional de Evaluare şi Examinare)-
evaluează rezultatele şcolare pe parcursul activităţii şcolare, prin examene etc;
• *-autorităţi şcolare,unităţi de cercetare,personal didactic,evaluează
curriculum-urile, procesele de instruire,condiţiile şi resursele;
• ->evaluarea acestor componente se completează cu acţiuni de autoevaluare
internă şi externă.
 3.Evaluarea-componentă a procesului didactic

• Evaluarea = se realizează în strânsă legătură cu procesele de

predare/învăţare, fiind o componentă a procesului didactic.
• ->realizarea procesului didactic generează o serie de aspecte:
• a)-procesele evaluative trebuie să susţină şi să stimuleze activitatea de
predare/învăţare,rezultă că:
• *-ele vizează realizarea unei diagnoze asupra rezultatelor şi procesului
didactic(aspecte izbutite,dar şi remedii);
• *-oferă informaţii despre calitatea predării, modul în care este
determinat, organizat şi realizat conţinutul instruirii, despre valoarea
metodologiilor de predare utilizate, dar şi informaţii legate de
activitatea de învăţare;
• b)-procesele de instruire şi de învăţare trebuie să se
realizeze continuu-> se impune o evaluare
continuă,formativă care presupune:
• *-verificarea rezultatelor şcolare pe tot parcursul didactic;
• *-evaluarea tradiţională(are caracter de sondare a
cunoştinţelor) să fie înlocuită cu o verificare a elevilor
asupra unor conţinuturi cât mai cuprinzătoare;
• c)-evaluarea presupune nu doar cunoaşterea
rezultatelor,explicarea factorilor şi condiţiilor care le-au
generat, ci şi a predicţiilor privind rezultatele probabile în
activităţile viitoare.
• -> evaluarea are rol stimulativ asupra instruirii,contribuind la
o ameliorare permanentă a procesului didactic.
 d )-evaluarea îndeplineşte mai multe funcţii:
*-generale;
*-specifice.
• I. Generale:
• 1. –cunoaşterea stării fenomenului evaluat,a
activităţii şi a rezultatelor acesteia
• ->evaluarea trebuie să fie cât mai exactă astfel
încât să nu influenţeze negativ ceea ce reflectă.
• 2.-diagnoza-relevarea condiţiilor şi factorilor
care au generat situaţia constatată, fapt ce permite
o ameliorare a acesteia.
• 3.-prognoza(predicţia)-luarea deciziilor de
ameliorare a fenomenului avut în vedere.
• II. Specifice:

• 1.-funcţia de control şi reglare a activităţii de predare-> din perspectiva

cadrului didactic evaluarea este necesară:
• a)-la începutul activităţii cu scopul de a cunoaşte nivelul de
pregătire al elevilor,astfel încât demersul didactic să fie adaptat la
posibilităţile de învăţare ale elevilor;
• b)-pe parcursul procesului de predare în vederea verificării
calităţii demersului didactic şi reglarea acestuia;
• c)-la finalul activităţii-se realizează o estimare globală a modului
în care s-a realizat predarea.
• -> evaluarea constituie mijlocul principal de reglare a procesului
didactic.
• 2.-funcţia de control şi reglare a activităţii de învăţare(ce trebuie şi
cum trebuie învăţat)-> din perspectiva elevilor,evaluarea constituie:
• a)-modalitatea prin care elevii conştientizează în ce măsură
învăţarea corespunde scopurilor şi cerinţelor stabilite(gradul de
îndeplinire a sarcinilor şcolare şi a obiectivelor activităţii);
• b)-prilej ce asigură însuşirea temeinică a
cunoştinţelor,priceperilor şi deprinderilor prin activităţi de
repetare,sistematizare şi consolidare;
• c)-mijloc de stimulare a învăţării,întreţinând un tonus energetic
crescut al activităţii elevilor.(lipsa evaluării scade interesul pentru
învăţarea sistematică);
• d)-proces cu influenţă asupra dezvoltării psihice a elevilor,
(presupune efort fizic şi mintal,motivaţie pentru învăţare,deprinderi şi
obişnuinţe de muncă intelectuală,perseverenţă etc);
• e)-mijloc de prevenire a eşecului şcolar;
• f)-instrumnet ce contribuie la formarea capacităţii şi
atitudinii autoevaluative-judecăţile de valoare formulate de
educator cu privire la rezultatele şcolare,sunt conştientizate
de elevi şi devin modele pentru aceştia;
• g)-premisă pentru orientarea şcolară şi profesională a
elevilor,contribuind la precizarea intereselor,aptitudinilor,dar
şi la depistarea dificultăţilor de învăţare;
• h)-modalitate de informare a familiilor elevilor cu privire la
rezultatele şcolare ale acestora-> întărirea legăturii dintre
şcoală şi familie;
• i)-mijloc de îmbunătăţire a activităţii din învăţământ prin
cunoaşterea nivelului la care se desfăşoară activitatea şi
eficienţa investiţiilor în acest domeniu.
4. Efectul evaluării asupra proceselor de predare-învăţare

• Având în vedere rolul reglator al evaluării în activitatea

didactică se desprind o serie de aspecte:
• -> modificările la nivelul predării sau învăţării produce
efecte în planul evaluativ şi invers => ceea ce se predă şi se
învaţă trebuie verificat, iar ceea ce este evaluat se învaţă.
• -> predarea şi învăţarea face necesară şi posibilă evaluarea
=> interacţiunile dintre aceste procese sunt multiple, benefice,
dar pot genera şi o serie de blocaje în procesul de
comunicare;
• -> evaluarea permite cunoaşterea şi aprecierea schimbărilor
produse la elevi în toate planurile personalităţii lor (cognitiv,
volitiv, afectiv-atitudinal, creativ s.a.);
• ->evaluarea se raportează nu numai la predare-învăţare, ci
şi la managementul clasei, rolul acestui proces fiind acela
de a stimula învăţarea şi de a asigura eficienţă predării-
>evaluarea se extinde asupra întregului proces didactic;
• ->cadrul didactic urmăreşte şi dezvoltarea capacităţii
autoevaluative =>elevii sunt dirijaţi să descopere acele
demersuri instructiv-educative care să-i ajute să-şi
remedieze lacunele în cunoaştere.
• ->profesorul are în vedere şi diagnosticarea dificultăţilor
cu care se confruntă elevii în procesul de învăţare =>
încercă să găsească măsuri de diminuare a acestora şi
ameliorarea activităţii de formare a competenţelor şcolare,
a comportamentelor elevilor (interesul pentru studiu) ;
 I.STRATEGII DE EVALUARE.

• În procesul de învăţământ identificăm o serie de strategii ,

conturate în funcţie de o diversitate de criterii:
• a). Modul de abordare a rezultatelor activităţii
didactice:
• *- strategii specifice profilului cadrului didactic;
• *- strategii ce reflectă metodologia de lucru;
• - strategii ce evidenţiază rezultatele obţinute .
• b). Situaţia educaţională :
• *- strategii ce valorifică activitatea de predare-învăţare în
general;
• *- strategii specifice pentru o situaţie de evaluare cunoscută
(evaluare sumativă, cumulativă).
• c). Funcţia îndeplinită:
• *- evaluare diagnostică;
• *- evaluare predictivă.
• d). Secvenţa de activitate evaluată:
• *- evaluare de bilanţ ;
• *- evaluare curentă ;
• *-evaluare formativă.
• e). Autorul acţiunii evaluative:
• *- heteroevaluare: evaluare realizată de evaluator;
• *- autoevaluare;
• *- coevaluare - prin comparaţii interindividuale (pe perechi, pe grupe).
• Analiza tehnicilor de evaluare se poate
realiza din perspectivă operaţională:
• · Evaluare formativă / sumativă.
• · Evaluarea formală / informală.
• · Evaluare normativă / criterială
• · Evaluarea procesului / produsului.
• · Evaluarea internă / externă.
• ->evaluarea îşi propune valorificarea
concomitentă a rezultatelor elevilor în trei
momente ale activităţii:
• *- evaluarea iniţială;
• *- evaluarea sumativă, cumulativă;
• *- evaluarea continuă, formativă.
 1.Evaluarea iniţială, sau evaluare de început(Y.Abernot,
1996).

• ->are rolul de a pune în evidenţă ce tipuri de cunoştinţe şi

competenţe posedă elevii la începutul unei etape de
instruire.
• ->se organizează la începutul unui program de instruire sau
chiar în perspectiva acestuia.
• -> vizează viitorul, prin stabilirea măsurilor de orientare şi
estimarea posibilităţilor elevilor => este denumită evaluare
didactică predictivă (J.Cardinet, 1988).
• ->dificultatea realizării evaluării iniţiale constă în
identificarea achiziţiilor necesare integrării elevului în
activitatea care urmează: fondul minim de cunoştinţe,
stăpânirea noţiunilor de bază, capacitatea de a utiliza
informaţiile, motivarea pentru studiu etc.
 2.Evaluarea formativă
• -> conceptul de evaluare formativă a fost introdus de
Cronbach şi Scriven (1979)
• -> coordonează crearea instrumentelor evaluative pentru
toate disciplinele şcolare:
• a).scurtează timpul dintre perioada de instruire şi aplicarea
măsurilor ameliorative pentru programul următor;
• b).asigură cunoaşterea dificultăţilor în învăţare;
• c).înlătură stresul emoţional provocat de probele de
evaluare;
• e). elevii cunosc ceea ce cadrul didactic asteaptă de la ei.
• => evaluarea formativă poate fi considerată o componentă
fundamentală a strategiei „învăţării depline”.
 3.Evaluarea sumativă
• ->este modul tradiţional de verificare a pregătirii elevilor la sfârşitul unui
capitol, a unei unităţi de învăţare, a unui semestru sau an şcolar;
• -> evaluarea sumativă relevă caracterul unui bilanţ;
• -> îndeplineşte o funcţie certificativă deoarece măsoară totalitatea
cunoştinţelor achiziţionate la sfârşitul unei secvenţe pedagogice mai mare;
• -> realizează o serie de sarcini importante pentru activitatea de învăţare:
• a).evidenţiază măsura în care un elev a realizat obiectivele la sfârşitul unui
program;
• b).conduce la clasificarea elevilor în urma unui proces de selecţie => două
tipuri de efecte:
• *-pozitive - ca factor motivaţional;
• *-negative- incapacitatea de a răspunde adecvat solicitărilor.
• ->îndeplineste o funcţie socială -> oferă informaţii referitoare la măsura în
care absolvenţii dispun de competenţe necesare integrării socio-profesionale.
 Evaluarea normativă şi evaluarea
criterială
• ->cuantificarea rezultatelor şi exprimarea lor într-un sistem de
referinţă cunoscut elevilor se realizează prin conexiune inversă.
• ->aprecierea rezultatelor şcolare se face în funcţie de diferite criterii:
• *notarea în funcţie de cerinţele programei şi standardele curriculare
de performanţă;
• *tipuri de finalităţi ce corespund elementelor de conţinut pentru
fiecare disciplină şi an de studiu: - obiective-cadru si obiective de
referintă (Programele scolare pentru clasele I-IX),
• -competenţe generale şi competenţe
specifice (Programele şcolare pentru clasele X-XIII).
 Evaluarea normativă:
• -> indică scoruri statistice sau standardizate ;
• ->presupune compararea rezultatelor unui elev cu
rezultatele obţinute de alţi elevi din:
• -a) grupul de referinţă care poate fi grup
standard (eşantion naţional reprezentativ) sau alt
grup de elevi (clasă paralelă) ->norma este
stabilită de scorurile
grupului şi poate fi standard de performanţă;
• b) grupul de apartenenţă -> grupul căruia îi
aparţine elevul =>norma este media clasei.
• -> avantajele acestui demers evaluativ sunt:
• *criteriul de apreciere este unic(instrumentele
de testare sunt standardizate);
• *evaluarea pregătirii se raportează la grup;
• *deciziile asupra ritmului de învăţare al
elevilor se iau în funcţie sarcină.
• ->limitele evaluării normative sunt:
• *raportarea la media clasei nu este o
apreciere obiectivă;
• *notele acordate într-o clasă pot să nu fie
comparabile cu notele acordate în altă
clasă(la aceeaşi disciplină).
• ->neajunsurile pot fi depăşite prin
raportarea la norme standardizate.
 Evaluarea criterială-notarea prin
raportare la obiective:
• ->indică nivelurile la care elevul ajunge să realizeze obiectivele, în
diferite momente;
• ->constă în compararea performanţei elevului cu un obiectiv formulat
în termeni de comportament observabil ->se introduce criteriul de
performanţă minimă admisă.
• ->cadrul de referinţă este ansamblul obiectivelor şi activităţilor de
învăţare:
• a) dacă obiectivele sunt diferenţiate după niveluri de performanţă
(descriptori de performanţă: foarte bine, bine, suficient), rezultatele
şcolare pot fi comparate, dacă raportarea se face la acelasi
obiectiv(acelasi nivel al obiectivelor).
• b) dacă elevul este apreciat în raport cu el însuşi, atunci notarea
criterială are în vedere şi un criteriu de progres, faţă de nivelurile
achiziţiilor anterioare.
• Testele de cunostinţe, ca teste standardizate, pot fi
teste criteriale şi teste normative.
• -> diferenţa dintre testele criteriale si cele
normative stă în modul în care sunt interpretate
rezultatele candidaţilor” (A.Stoica,2003, p.102).
• *exemplu:-evaluare normativă: Ileana a luat media
zece la Matematică.Este cea mai bună din clasă.
• -evaluare criterială:Mihai a luat media
opt,dar şi-a propus să ia nouă.Obiectivul nu a fost
atins.
 1.Forme de evaluare a rezultatelor şcolare

• A. Examinări curente şi examene

• Verificarea şi aprecierea rezultatelor
şcolare se realizează în funcţie de trei
criterii importante:
• *-funcţia îndeplinită în contextul şcolar
şi social;
• *-scopurile urmărite;
• *-tipul rezultatelor vizate.
• 1.Din punct de vedere al funcţiei
îndeplinite,verificările pot fi:
• *-curente-pe secvenţe mici,scopul fiind
de a cunoaşte efectele activităţii
realizate,progresele elevilor;
• *-finale(examene)-privesc o perioadă
îndelungată –sfârşit de an şcolar,ciclul de
învăţământ şi au ca scop orientarea elevilor
spre filiere şcolare în concordanţă cu
interesele şi aptitudinile fiecărui elev;
• 2.Din punct de vedere al
scopurilor,evaluarea poate urmări:
• *-constatarea progreselor;
• *-realizarea unui bilanţ la sfârşitul
acţiunii(diagnosticarea);
• *-determinarea perspectivei (prognoza)-
confirmarea aptitudinilor necesare trecerii la
o nouă treaptă de învăţământ.
• 3.Din punct de vedere al tipului rezultatelor,evaluarea poate aprecia:
• *-cunoştinţele acumulate-se obţin în cadrul interacţiunii dintre elev
şi obiectul de învăţământ;
• *-capacităţi-obţinerea de performanţe cu diferite domenii:limbă,
matematică, istorie;
• *-abilităţi-îndemânare,iscusinţă, pricepere, dibăcie(motorie şi
intelect);
• *-trăsături de personalitate-morale,intelectuale.
• ->avantajele cunoaşterii rezultatelor şcolare sunt:
• *-procesul didactic se reglează din mers;
• *-confirmă rezultatele obţinute pe parcursul procesului de
pregătire;
• *-permite cunoaşterea cunoştinţelor acumulate, a
disponibilităţilor intelectuale ale elevilor, a capacităţilor de a opera cu
informaţiile asimilate.
• B. Examenul şcolar
• ->este o formă de organizare a examinării ce se realizează în situaţii
specifice;
• ->este o formă de control a rezultatelor şcolare, o evaluare de bilanţ ce
se aplică la încheierea unei perioade de activitate(an şcolar, ciclu de
învăţământ);
• ->se prezintă şi ca formă de verificare-selecţie cu funcţie predictivă, ce
se aplică la intrarea într-un ciclu de învăţământ;
• ->are o dublă motivaţie:
• *-socială-că examenul verifică competenţele celor pregătiţi în
şcoală în vederea asumării de roluri sociale, îndeosebi profesionale;
• *-pedagogică-examenul este mijlocul de verificare a pregătirii
dobândite de elevi la sfârşitul unor perioade de activitate şcolară, în
scopul cunoaşterii gradului de realizare a obiectivelor vizate;
• ->prezintă o serie de avantaje:
• *-creează condiţii asemănătoare de apreciere a
elevilor fapt ce permite realizarea de comparaţii
între candidaţi;
• *-constituie o temă pentru introducerea
corectărilor necesare, în programul de pregătire a
generaţiilor următoare;
• *-furnizează informaţii cu privire la calitatea
unor componente ale procesului
didactic(curriculum,metodologii utilizate,calitatea
personalului didactic,condiţii ergonomice etc).
• ->se disting mai multe tipuri de examene:
• a)-examene cu funcţie de bilanţ(absolvirea) sau de
certificare:
• *exemplu:examen de bacalaureat, de licenţă
etc - au rol de diagnoză(subiectul se întrece cu sine).
• b)-examene cu funcţie de orientare şi de selecţie:
• *exemplu:examen de admitere în structurile
şcolare nonobligatorii-au rol predictiv(subiectul se află în
competiţie cu alţii).
C. Alte forme de evaluare a rezultatelor şcolare

• Evaluări cu caracter naţional.

• Evaluări pe baza unui eşantion.
• Olimpiadele şcolare (concursuri pe
discipline)
Aceste forme abordate din punct de vedere al
desfăşurării,al scopurilor, al conţinuturilor
şi al metodologiei utilizate,prezintă note
comune, dar şi distinctive.
 D.Evaluarea externă

• ->completează evaluarea internă( a randamentului şcolar);

• ->este efectuată de alte persoane decât cadrele didactice:autorităţi
şcolare,unităţi de cercetare şi de evaluare.
• ->sunt realizate de:
• *-directori de şcoli;
• *-inspectori şcolari;
• *-servicii de evaluare;
• *-cercertători,autori ai curriculum-urilor şcolare, ai manualelor;
• *-cadre de specialitate din şcoli etc.
• ->are ca formă frecventă examenele de certificare sau concursurile de
admitere;
• ->presupune intervenţia altor persoane în evaluarea rezultatelor
obţinute de elevii din mai multe unităţi şcolare,dintr-o singură şcoală,o
clasă de elevi,decât cele care i-au pregătit;
• ->îndeplineşte multiple funcţii:
• a)-stabilirea nivelului de pregătire al elevilor la anumite
discipline într-un moment al şcolarităţii lor;
• b)-compararea rezultatelor obţinute de o promoţie cu ale
promoţiilor precedente;
• c)-evidenţierea domeniilor care necesită măsuri de îmbunătăţiri a
conţinutului instruirii,a metodologiilor utilizate,sistemul de evaluare
etc;
• d)-aprecierea activităţii cadrelor didactice;
• e)-orientarea activităţii cadrelor didactice în evaluarea
performanţelor elevilor(diminuarea divergenţelor dintre aceştia cu
privire la notare)
• ->cunoaşterea rezultatelor acestor probe de către educatorii claselor la
care au predat,sporeşte funcţia acestora ca evaluatori.
 2.Metode de evaluare.

• Metodologia evaluării şcolare desemnează

metodele specifice activităţii de evaluare.
• ->între metodele de evaluare care susţin activitatea
de predare-învăţare amintim:
• *examinarea orală;
• * probele scrise;
• * probele practice;
• *fişe de activitate personală ;
• * portofoliul – « jurnal de bord » ;
• *evaluarea asistată de calculator s.a.
• 1.Examinarea orală:
• ->se realizează prin conversaţie,prin întrebări şi sarcini de lucru care solicită răspunsuri orale sau
în scris ;
• ->prilejuiesc comunicarea directă, demersurile de instruire ;i de evaluare sunt, indisolubil legate.
• Tehnicile de realizare a examinărilor orale sunt:
• *- conversaţia ;
• *- interviul;
• *- verificarea orală pe bază de imagini;
• *- povestirea sau repovestirea;
• *- citirea unor dialoguri incomplete;
• *- verificarea orală cu statut de examen.
• Cerinţele metodologice vizează:
• *-tehnica de formulare a întrebărilor;
• *-durata examinării;
• *-respectarea particularităţilor de vârstă;
• *-acordarea unui timp minim între enunţul întrebării şi răspuns;
• *-extinderea verificărilor de la memorarea informaţiei la capacitatea de a opera cu cunoştinţele .
 2.Lucrările sau probele scrise

• - >constituie alt mijloc de evaluare a rezultatelor scolare.

• ->pot fi:
• *probe de control curent (extemporale) ;
• *probe de evaluare periodică ;
• *teze semestriale etc.
• ->calităţile unei probe (test) :
• *validitate ;
• *fidelitate ;
• *obiectivitate ;
• *aplicabilitate.
• a) Validitatea ->testul trebuie să măsoare ceea ce
este destinat să măsoare la nivel de conţinut şi de
construct(acurateţea inteligenţei, creativităţii,
capacitatea de a rezolva probleme etc.).
• ->validitatea poate fi raportată şi la alte situaţii
->se pot distinge mai multe tipuri:
• * validitatea concurentă ->competenţele testate ca
fiind dobândite să fie confirmate şi de rezultatele
unui test ulterior;
• * validitatea predictivă ->măsura în care un test
prevede performanţele viitoare ale unui elev).
• b) Fidelitatea -> calitatea probei de a obţine
rezultate constante în cazul aplicării sale
succesive, dar în condiţii de examinare identice;
• c) Obiectivitatea -> gradul de concordanţă între
aprecierile făcute de evaluatori independenţi,
pentru fiecare din itemii unei probe. Testele cu
grad mare de obiectivitate sunt testele
standardizate.
• d) Aplicabilitatea ->calitatea probei de a fi
administrată şi interpretată cu relativă usurinţă.
• -> în elaborarea probelor scrise identificăm
următoarele etape:
• 1.Stabilirea scopului şi a funcţiilor unei probe;
• 2.Stabilirea conţinuturilor si a obiectivelor
operaţionale corespunzătoare;
• 3.Elaborarea probei de evaluare.
 Itemii
• Itemii ->sarcini de evaluare ce evidenţiază
legătura dintre conţinuturile disciplinei şi
finalităţile corespunzătoare (obiective de
referinţă /competenţe specifice) ariei
curriculare din care face parte disciplina
şcolară.
 Itemii pot fi:

• *obiectivi - testează un număr mare de conţinuturi diferite care solicită

capacităţi cognitive simple:
• *de recunoaştere (itemi cu alegere multiplă);
• *de stabilire a valorii de adevăr (itemi cu alegere duală);
• *de identificare a elementelor corespondente (itemi de tip pereche).
• *itemii cu alegere multiplă – solicită alegerea unui singur răspuns
dintr-o listă de răspunsuri posibile . Construirea itemilor de evaluare
prin tehnica alegerii multiple poate fi făcută prin două variante :
• 1.Alegerea răspunsului corect dintr-o serie de răspunsuri posibile
(alternative).
• 2.Alegerea celui mai bun răspuns dintr-o listă de răspunsuri corecte.
• *itemii cu alegere duală sunt de tipul DA / NU; adevarat / fals.
• *itemii de tip pereche – solicită stabilirea de corespondenţe
între elemente aşezate pe două coloane.
• Criteriul de alegere a răspunsului este explicat în instrucţiunile
care preced coloanele de permise şi răspunsuri.
• *itemi semiobiectivi - au următoarele caracteristici:
• -> solicită un răspuns scurt;
• ->conţinutul lor este sugerat prin enunţul întrebării;
• ->sarcina este foarte bine structurată;
• ->pot fi :*itemii cu răspuns scurt;
• * itemii de completare ;
• *întrebările structurate.
• Itemi cu răspuns scurt - presupun o întrebare directă care solicită un
răspuns scurt şi precis (expresie, cuvânt,număr, simbol etc.).
• Itemi de completare -cuprind un enunţ incomplet care solicită
completarea de spaţii libere cu 1 – 2 cuvinte,în concordanţă cu sensul
enunţului.
• Intrebările structurate - cuprind mai multe subîntrebări (de tip
obiectiv, semiobiectiv sau minieseu), legate printr-un element comun:
un stimul (texte, date, diagrame, grafice, etc.); date suplimentare.
• *itemi subiectivi - au următoarele caracteristici:
• ->formă tradiţională de evaluare;
• ->uşor de construit;
• ->solicită răspunsuri deschise;
• ->evaluează procese cognitive de nivel înalt;
• ->verifică obiective care vizează creativitatea,originalitatea.
• *rezolvarea de probleme solicită implicarea într-o
activitate nouă, menită să rezolve o situaţie-problemă.
• *itemi de tip eseu - solicită elevilor să formuleze un
răspuns liber, respectiv un text în conformitate cu un set de
cerinţe date.
• ->pot fi: -eseu structurat / semistructurat ;
• -eseul liber(nestructurat) valorifică gandirea
creativă.
• ->toate tipurile de itemi se regăsesc în proba scrisă.
• ->prin itemii probelor scrise trebuie evidenţiată relaţia
dintre ceea ce se evaluează, conţinuturile predate şi
obiectivele urmărite.
• 3.Probele practice includ:
• *lucrări de laborator,
• *lucrări de atelier
• *activităţi practice (pedagogice, desene, rapoarte
de cercetare, efectuarea unor probe sportive,
utilizarea de unelte; s.a. ).
• ->probele practice sunt utilizate pentru verificarea
conţinutului experimental şi practic al instruirii.
• 4.Fişele de activitate personală a elevilor se referă la
activitatea de lectură şi de muncă independentă cu sarcini
multiple:
• *de învăţare eficientă (pt. lecţiile de dobândire de
cunoştinţe);
• * de exerciţii -consolidare, îmbogăţirea vocabularului de
specialitate (pentru leciile de recapitulare);
• *de activităţi vizând formarea intelectuală a elevilor şi
pentru formarea de priceperi şi deprinderi.
• ->sunt utilizate atât ca mijloace de învăţare,cât şi ca probe
de evaluare.
• 5.Portofoliul reflectă dobândirea unor competenţe la o anumită
disciplină şi într-un timp determinat.
• ->este un instrument care reuneşte într-un dosar toate elementele
reprezentative pentru activitatea de învăţare desfăşurată:
• *fişe efectuate pe parcursul lecţiilor:
• -fişe de învăţare eficientă (pt.lecţiile de dobândire decunoştinţe);
• -fişe de exerciţii - consolidare, îmbogăţirea vocabularului de
specialitate (pentru lecţiile de recapitulare);
• -fişe de activităţi de formare intelectuală a elevilor (pentru lecţiile de
formare de priceperi şi deprinderi);
• * lucrările aplicative ale elevului (referate, eseuri, lucrări prezentate
la diferite cercuri sau comunicări ştiinţifice, proiecte);
• * casete audio-video privind activităţi de învăţare ;
• * grafice, hărţi, diagrame realizate de elevi;
• * probe de evaluare - lucrări de control (probele scrise,
teste);
• * aprecieri ale profesorilor asupra activităţii elevului
ş.a.
• Cerinţe comune tuturor formelor de examinare:
• -> să se realizeze frecvenţa şi ritmicitatea notării;
• -> alegerea metodei şi a procedeelor adecvate materiei, în
concordanţă cu tipurile de rezultate măsurate-> îmbinarea
mai multor metode si tehnici în vederea verificării unui
anumit tip de rezultat.
• 6.Evaluarea asistată de calculator
• ->efectul tehnologiei informatice asupra procesului de învăţământ cunoaşte mai
multe direcţii de aplicaţii :
• *Conducerea învăţământului - constă în utilizarea tehnologiei informatice
pentru rezolvarea unor probleme cu caracter administrativ;
• *Instruire asistată de calculator, IAC - presupune utilizarea nemijlocită a
calculatorului în procesul predării şi al lucrărilor de laborator.
• *Exersare-învăţare asistată de calculator - subiectul apelează la programe
specializate care-l ajută să-şi fixeze cunoştinţele însuşite anterior.
• ->verificarea realizată cu ajutorul calculatorului - presupune existenţa unor
programe capabile să testeze nivelul de pregătire al subiecţilor şi să evalueze
răspunsurile acestora.
• =>aceste tipuri de programe pot fi incluse fie în lecţiile recapitulative, fie în
predările curente, pentru fixarea cunoştinţelor transmise.
• -> cu toate progresele obţinute în învăţare, profesorul are nevoie şi de contactul
direct cu subiectul, pentru aprecierea progreselor înregistrate pe parcursul
instruirii, cât şi sondarea capacităţii de judecată a acestuia.
 1. Sisteme şi criterii de apreciere a rezultatelor
şcolare
• a).Notarea numerică - cifre ordonate pe o scală metrică.
• ->două aspecte explică existenţa mai multor modele:
• *semnificaţia mărimii cifrelor prin care se delimitează starea de reuşită de starea de
eşec.
• -în România, segmentul ce caracterizează reuşita are şase valori, iar cel ce caracterizează
eşecul are patru valori.
• *scala notelor însăşi.
• Exemple de trepte de notare:
• 1. 10 trepte în România, Finlanda ;
• 2. 7-8 trepte în cele mai multe sisteme ;
• 3. 1-5 sau 5-1 ;
• 4. 10-20 note în Franţa, 13 note în Danemarca.
• Avantaje şi limite:
• *-scalele cu 7-8 trepte permit o apreciere cu precizie mai mare a notării;
• *-scalele cu 10 trepte crează dificultăţi;
• *-cea mai precisă evaluare este scala admis/respins, scala cu trei trepte - permit o
diminuare a erorilor de apreciere.
• b).Notarea alfabetică - specifică ţărilor anglo-saxone.
• Ordinea alfabetică e corelată cu ordinea descrescătoare a rezultatelor:
• *A- foarte bune
• *B- bune
• *C- medii
• *D- slabe
• *E- nesatisfăcătoare
• *F- foarte slabe
• În SUA, în funcţie de un punctaj se stabileşte nota, astfel:
• *A- 100 de puncte (excelent)
• *B- 80-90 de puncte (bun)
• *C- 70-80 de puncte (mediu)
• *D- 60-70 de puncte (slab)
• *E- 50-60 de puncte (esec)
• *Sub 50 de punte: eşec.
• La finalul studiilor liceale se eliberează un certificat pe
baza creditelor acumulate în timpul anilor, neexistând
examenul de bacalaureat.
• Admiterea în învăţământul superior se face pe baza unor
criterii:
• *- număr de credite (condiţie cantitativă);
• *- condiţie calitativă: se admit numai creditele A si B;
• *- recomandări profesori;
• *- probe, teste psihologice, medicale, cunostinţe practice.
• c).Notarea prin calificative se foloseşte mai rar ca notarea
numerică sau alfabetică.
• -> modalitate auxiliară de notare prin convertirea notelor în
calificative:
• *-excepţional;
• *-foarte bine;
• *-bine;
• *-suficient;
• *-nesatisfăcător.
• Performanţele sunt marcate pe o curbă de distribuţie :
înalte,medii, scăzute (v. Curba lui Gauss).
• -> Forma cea mai simplă este cea binară: admis/respins.
• D).Notarea prin culori este unul din
sistemele de notare cele mai vechi;
• ->acum este cel mai utilizat în învăţământul
preşcolar.
• *Bile negre – nesatisfăcător
• *Bile rosii – nivel mediu
• *Bile albe – performanţă foarte bună.
2. Distorsiuni în aprecierea rezultatelor şcolare.

• 1).Notarea rezultatelor şcolare este

afectată de anumite circumstanţe întâlnite
fie la acelaşi examinator în momente
diferite, fie la examinatori diferiţi la care se
adaugă o serie de variabile dependente de
contextul scolar.
• 2).Personalitatea evaluatorului - sursă de
divergenţe în apreciere.
• -există două situaţii:
• a) profesorul ca realizator al procesului de
instruire
• b) profesorul ca examinator
• Stilurile deficitare promovate de profesori ca evaluatori sunt:
• *notarea strategică - tendinţa de subapreciere a performanţelor elevilor – din
cauza mentalităţii potrivit căreia notele de 9 sau 10 nu sunt pentru elevi sau că
notele prea mari acordate în prima parte a anului scolar ar reduce capacitatea
de mobilizare la efort;
• *notarea „sancţiune” – constă în aprecierea rezultatelor elevilor prin note sub
limită („1”, „2”),pentru atitudini sau fapte (suflatul, copiatul etc.) care nu au
legătură cu nivelul de pregătire;
• *notarea „speculativă” - sancţionarea prin notă a erorilor sau lipsa de
cunostinţe, chiar si atunci când acestea nu au fost asimilate de elevii clasei sau
nu sunt vizate de obiectivele programei;
• *notarea „etichetă” – păreri favorabile/nefavorabile despre elev, fără a ţine
seama de evoluţia sa ulterioară.
• ->trăsăturile de personalitate ale profesorului manifestă în actul evaluativ
ca fiind: sever/indulgent, constant/fluctuant,capricios (cu toane),
prietenos/distant etc.
• ->expectaţiile sau aşteptările evaluatorului influenţează
aprecierile rezultatelor şcolare în două moduri::
• a) „efectul halo” exprimă tendinţa de a supraaprecia
rezultatele unor elevi sau de a trece cu vederea unele
greşeli sau rezultate slabe (efect de generozitate, efect
blând).
• b) „efectul de anticipaţie” sau„efectul pygmalion” sau
„efectul oedipian”- „expectaţele/predicţiile se
(auto)împlinesc” şi reflectă subaprecierea performanţelor
elevilor, ca urmare a părerii nefavorabile pe care
educatorul şi-a format-o despre capacităţile acestora.
• Dintre diversele circumstanţe care constituie, surse de divergenţe în
aprecierea rezultatelor şcolare amintim: efectul de rol, de contrast, de
ordine.
• * efectul de rol apare atunci educatorul raportează factorilor decidenţi,
coeficientul de promovabilitate-> deformarea evaluării, prin tendinţa de
apreciere indulgentă a performanţelor elevilor;
• * efectul de contrast sau efectul de ordine apare ca urmare a accentuării
diferenţelor de nivel dintre performanţele unor elevi - lucrări sau
răspunsuri orale sunt apreciate mai bine dacă urmează după unele mai
slabe sau mai exigent, dacă urmează după unele mai bune;
• *efectul de contaminare se referă la o dependenţă între evaluări (lucrări)
care se succed, în sensul că aprecierile obţinute anterior exercită o atracţie
a celor următoare.
• *eroarea logică constă în substituirea obiectivelor de bază ale evaluării
prin obiective secundare, cum ar fi aşezarea în pagină, efortul depus de
elev, gradul de conştiinciozitate etc.
• 3)Statutul şcolar al elevilor generează surse de distorsiuni
în aprecierea rezultatelor scolare,în funcţie de tipul de
clasă/şcoală de provenienţă -> apartenenţa la o şcoală foarte
bună conferă avantaje, elevii de aici fiind apreciaţi mai
generos şi invers-> provenienţa dintr-o şcoală cu rezultate
mai slabe atrage o apreciere mai severă.
• Reducerea divergenţelor în notare poate fi realizată prin
alegerea unor modalităţi cum sunt:
• *-alegerea unei scale de notare adecvată,
• *-adoptarea unui barem de notare,
• *-elaborarea de descriptori de performanţă; multicorectarea,
consensul în utilizarea scalei de notare, ca şi în poziţionarea
performanţei acceptabile.
 3. Prelucrarea şi analiza rezultatelor probelor de
evaluare.

• Tehnicile de prelucrare a rezultatelor probelor de

evaluare se caracterizează prin:
• -> implică utilizarea aparatului matematico-statistic;
• -> sunt accesibile tuturor profesorilor, indiferent de
specialitate;
• -> permit organizarea şi prezentarea datelor în tabele şi
reprezentări grafice.
• Există două tipuri de prelucrări:
• 1. Organizarea datelor si a rezultatelor probei de evaluare.
• 2. Prelucrare statistică.
• 1.Organizarea datelor şi a rezultatelor probei de evaluare se realizează prin câteva
instrumente:
• a) fişe de organizare a probei care să cuprindă:
• *obiectivele şi conţinuturile supuse verificării;
• *sarcinile de lucru introduse în probă;
• *consemnarea rezultatelor.
• b)analiză de conţinut a probei şi evidenţierea unor elemente ,cum sunt:
• *răspunsuri :satisfăcătoare /nesatisfăcătoare;
• *greşeli tipice şi ritmul apariţiei lor.
• c)comparaţie între evaluările realizate de persoane diferite:
• *elevi –> note -> S ; P ; E.( S – ultima notă sumativă,P – nota profesorului,E – evaluare
externă)
• *total valori -> 140 ;120 ; 108.
• *media notelor -> 8,20 ;8 ; 7,90.
• *nota modală -> nota cu frecvenţa cea mai mare -> 9 ; 8 ; 8.
• *amplitudinea notelor -> diferenţa dintre cea mai mare şi cea mai mică notă-
• 10-4 ; 10-4 ; 10-4.
• În funcţie de rezultatele obţinute ,cadrul didactic îşi autoreglează activitatea viitoare
• 2.Prelucrarea statistică se poate realiza prin mai multe modalităţi:
• a).-tabelul rezultatelor obţinute de elevi:
• *Note 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1
• *Nr. elevi 5 10 8 6 6 3 2 - - -
• În funcţie de aceste rezultate se calculează: media aritmetică, nota modală ,
amplitudinea scalei etc.
• b).-media aritmetică se poate calcula pentru toate seriile -simple, cele cu
frecvenţe.
• * media aritmetică simplă –este rezultatul dintre suma valorilor şi numărul
lor.
• *media aritmetică ponderată- - se calculează pentru seriile cu frecvenţe,
adică în cadrul clasei sunt mai mulţi elevi cu aceeaşi notă.
• c) – modulul - este nota cu frecvenţa cea mai mare( se citeşte seria din tabel).
• d).- raportul - se referă la o parte a elevilor, raportată la total clasei.
• *ex.: din 27 de elevi, au promovat 22: n/N = 22/27.
• e) – procentul – este raportul exprimat în procente;
• f) – mediana este valoarea centrală a unei serii ordonate -jumătate din
elevi au obţinut rezultate mai mari sau egale decât ea.
• *ex.- pentru o serie simplă:
• -când avem număr impar de termeni mediana este termenul din mijloc.
10 9 8 7 5
• -când avem număr par de termeni mediana este media celor doi termeni
din mijloc.
• 10 9 8 7 5 4 ->15:2= 7,50
• Tehnicile de evaluare utilizate de cadrele didactice trebuie să urmărească
selectarea şi organizarea conţinuturilor învăţării, astfel încât să
corespundă capacităţilor de învăţare ale grupului de elevi.
• Cunoaşterea efectelor pe care predarea le produce asupra învăţării
facilitează găsirea măsurilor adecvate pentru optimizarea procesului de
predare-învăţare.
 TEMATICA PENTRU EXAMEN
SEM I – 22 –I- 2011,ORA 14, CORP B,ET.III,SALA
AMFITEATRU

• 1.Procesul de invatamant-caracteristici.
• 2.Invatarea:concept,mecanisme si procesualitate.
• 3.Predarea ca act de comunicare eficienta.
• 4.Principiile didactice.
• 5.Metodologia didactica.
• 6.Formele de organizare a procesului de
invatamant.
• 7.Proiectarea didactica.
 Teoria evaluarii
• 1. I. EVALUAREA REZULTATELOR ŞCOLARE –
COMPONENTĂ A PROCESULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT
2.Definirea şi caracterizarea generală a evaluării
• 3. Evaluarea-componentă a procesului didactic
• 4. Efectul evaluării asupra proceselor de predare-
învăţare
• 5.STRATEGII DE EVALUARE.
• 6.Forme de evaluare a rezultatelor şcolare
• 7.Metode de evaluare.