Etica În Cercetare Și Drepturi de Autor - Cap.1 - 2

Programul Operațional Capital Uman
Axa prioritară 6 - Educație și competențe

Proiect: Burse pentru educația antreprenorială în rândul doctoranzilor și cercetătorilor postdoctorat (BeAntreprenor!)
Cod MySMIS: 124539
ETICA ÎN CERCETARE
ȘI DREPTURI DE
AUTOR
Prof.dr.ing. Nicolae IONESCU

CUPRINS
PARTEA I
DREPTURI DE AUTOR
CAPITOLUL 1 – INTRODUCERE ÎN PROPRIETATEA INTELECTUALĂ
CAPITOLUL 2 – CATEGORII DE DREPTURI PROTEJATE PRIN LEGEA
DREPTURILOR DE AUTOR/COPYRIGHT
CAPITOLUL 3 – OBȚINEREA ȘI EXPLOATAREA DREPTURILOR DE AUTOR
CAPITOLUL 4 – MĂSURI ȘI SANCȚIUNI PRIVIND RESPECTAREA DREPTURILOR
DE AUTOR/COPYRIGHT
CAPITOLUL 5 - ÎNŢELEGERI ŞI TRATATE INTERNAŢIONALE PRIVIND
DREPTURILE DE AUTOR/COPYRIGHT
CAPITOLUL 6 - BENEFICII ECONOMICE ALE DREPTURILOR DE
AUTOR/COPYRIGHT
CAPITOLUL 1 - INTRODUCERE ÎN PROPRIETATEA INTELECTUALĂ
1.1. Rolul și importanța proprietății intelectuale
1.2. Conceptul de proprietate intelectuală
1.3. Autorități pentru proprietate intelectuală
1.3.1. Autorități naționale
1.3.2. Organisme internaționale
1.1. Rolul și importanța proprietății intelectuale
Consideră m firesc ca inventatorul unei mașini, autorul unei

că rţi, compozitorul unui câ ntec sau autorul unor alte lucră ri
similare să beneficieze de roadele muncii depuse.
Din aceste motive nu putem pur și simplu să copiem sau să

cumpă ră m o copie a muncii lor fă ră a le lua în considerare
drepturile.
De asemenea, elemente cum ar fi designul unei mobile, un

program de calculator, un câ ntec, o producție cinematografică ,
un roman, un curs universitar etc. sunt, în mod firesc,
proprietatea unei persoane sau a unei organizații.
Rolul și importanța proprietății intelectuale
 discurile și alte înregistră ri audio;
 interpretă rile;
 difuziunile;
 înregistră rile video;
 jocurile de calculator;
 programele de calculator;
 designul;
Cele mai importante categorii de
 imaginile;
produse care sunt protejate de legi  logo-urile;
naționale și de tratate  mă rcile comerciale;
internaționale, ca parte integrantă a  circuitele integrate;
proprietății intelectuale, sunt:  noile soiuri de plante;
 invențiile;
 indicațiile geografice sau indicațiile de
origine ale anumitor categorii de
produse;
 numele firmelor;
 formulele chimice;
 materialele;
 parfumurile;
 procesele industriale
1.2.Conceptul de proprietate intelectuală
Pentru a defini proprietatea intelectuală este necesar să definim,

mai întâi, termenul de proprietate.
Proprietatea (conform DEX) este “o formă de însușire a
bunurilor de către oameni”.
PRECIZARE: caracteristica esențială a tuturor tipurilor de proprietate este
aceea că proprietarul este liber să o utilizeze așa cum dorește, atâta timp
cât nu contravine legii şi nu îi împiedică pe alții să-și utilizeze
proprietatea așa cum doresc.
Proprietatea intelectuală este un termen rezervat pentru acele
categorii de proprietăți care rezultă din creația minții umane,
respectiv a intelectului.
WIPO - World Intellectual Property Organization

împreună cu organizația omoloagă din România
OMPI – Organizația Mondială pentru Proprietate Intelectuală
sau alte organizații internaționale nu dau o definiție mai explicită a
proprietă ții intelectuale.
Ță rile semnatare ale Convenției pentru Stabilirea Drepturilor de Proprietate
Intelectuală s-au rezumat la întocmirea unei liste de lucră ri intelectuale
protejate care include:
„lucrările literare, artistice și științifice, interpretările artiștilor, fonogramele,
difuziunile, invențiile din toate domeniile, descoperirile științifice, designul, mărcile
comerciale, mărcile de serviciu, denumirile comerciale, protecția împotriva
concurenței neloiale şi toate celelalte drepturi rezultate din activitatea
intelectuală în domeniile industrial, științific, literar sau artistic.”
(Convenția Organizației Mondiale pentru Stabilirea Drepturilor de Proprietate Intelectuală
– Convention Establishing the World Intellectual Property Organization, Stockholm, Iulie,
1967, art. 2, pct. VIII).
Din diverse motive administrative și istorice, categoriile de lucrări intelectuale
protejate prin legile privind proprietatea intelectuală sunt următoarele:
1. Lucrările literare, artistice și științifice (de exemplu cărțile) care sunt protejate
prin legile privind drepturile de autor/copyright;
2. Interpretările și difuziunile (de exemplu concertele) care sunt protejate prin
legile privind drepturile conexe drepturilor de autor/copyright;
3. Invențiile, protejată prin legile privind brevetele de invenție;
4. Designul (de exemplu forma unei sticle de băutură răcoritoare) care este
protejat prin legile privind desenele şi modelele industriale iar în unele țări și
prin legile privind drepturile de autor/copyright;
5. Mărcile comerciale, mărcile de serviciu, denumirile comerciale și indicațiile de
origine (de exemplu Champagne) protejate de legi specifice privind mărcile și
indicațiile geografice;
6. Topografiile circuitelor integrate;
7. Noile soiuri de plante;
8. Protecția împotriva concurenței neloiale (de exemplu afirmațiile false făcute
împotriva unui competitor sau imitarea unui competitor în scopul inducerii în
eroare a clientului).
Toate categoriile de drepturi menţionate mai sus au comune două principii

de bază:
● Persoana care generează proprietate intelectuală trebuie să poată să
îşi obţină drepturile ca recompensă pentru munca sa;
● Drepturile privind proprietatea intelectuală să poată fi achiziţionate

sau licenţiate de către alte persoane sau organizaţii.
IMPORTANȚA:
- drepturile de proprietate intelectuală sunt foarte importante deoarece o

persoana care depune eforturi pentru realizarea unei creaţii intelectuale
trebuie să aibă un anumit beneficiu.
- prin acordarea de protecţie pentru proprietatea intelectuală sunt

încurajate eforturile creatoare şi se încurajează dezvoltarea unor ramuri ale
economiilor naţionale.
1.3. Autorități pentru protecția proprietății intelectuale
1.3.1.1. OFICIUL ROMÂN PENTRU DREPTURILE DE AUTOR
Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (ORDA) funcționează ca

organ de specialitate în subordinea Guvernului în baza legii nr. 8/1996,
şi “este autoritate unică de reglementare, evidenţă prin registre naționale,
supraveghere, autorizare, arbitraj și constatare tehnico - științifică în
domeniul drepturilor de autor/copyright și în domeniul drepturilor
conexe în România.
La nivel internaţional, ORDA are ca principală responsabilitate
asigurarea legăturii cu Comisia Europeană privind dispoziţiile naţionale
adoptate în domeniul protecţiei drepturilor de autor/copyright şi al
drepturilor conexe cu respectarea tratatelor şi convenţiilor europene şi
internaţionale.
Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (ORDA) funcționează ca

organ de specialitate în subordinea Guvernului în baza legii nr. 8/1996,
şi “este autoritate unică de reglementare, evidenţă prin registre naționale,
supraveghere, autorizare, arbitraj și constatare tehnico - științifică în
domeniul drepturilor de autor/copyright și în domeniul drepturilor
conexe în România.
La nivel internaţional, ORDA are ca principală responsabilitate
asigurarea legăturii cu Comisia Europeană privind dispoziţiile naţionale
adoptate în domeniul protecţiei drepturilor de autor/copyright şi al
drepturilor conexe cu respectarea tratatelor şi convenţiilor europene şi
internaţionale.
ORDA gestionează următoarele Registre Naționale (fig. 1.1):
Registrul național al copiei private: importatori, producători
Registrul naţional al fonogramelor: comercianți, producători, importatori, distribuitori
Registrul naţional al multiplicatorilor: intermediari, multiplicatori
Registrul naţional de opere
Registrul naţional al videogramelor: importatori alte videograme, producători alte
videograme, producători filme cinematografice
Registrul naţional al programelor pentru calculator: comercianți, distribuitori,
producători, închiriere
ORDA, gestionează protecţia următoarelor categorii de drepturi de
proprietate intelectuală:
A. Drepturile de autor/copyright
1.“Scrierile literare şi publicistice, conferinţele, predicile, pledoariile, prelegerile şi orice alte
opere scrise sau orale, precum şi programele pentru calculator;
2.Operele ştiinţifice, scrise sau orale, cum ar fi comunicările, studiile, cursurile universitare,
manualele şcolare, proiectele şi documentaţiile ştiinţifice;
3.Compoziţiile muzicale cu sau fără text;
4.Operele dramatice, dramatico-muzicale, operele coregrafice şi pantomimele;
5.Operele cinematografice, precum şi orice alte opere audiovizuale;
6.Operele fotografice, precum şi orice alte opere exprimate printr-un procedeu analog
fotografiei;
7.Operele de artă plastică, cum ar fi: operele de sculptură, pictură, grafică, gravură, litografie,
artă monumentală, scenografie, tapiserie, ceramică, plastica sticlei şi a metalului;
8.Operele de arhitectură, inclusiv planşele, machetele şi lucrările grafice ce formează proiectele
de arhitectură;
9.Lucrările plastice, hărţile şi desenele din domeniul topografiei, geografiei şi ştiinţei în general”.
ORDA, gestionează protecţia următoarelor categorii de drepturi de
proprietate intelectuală:
B. Drepturile conexe
1. Drepturile interpreţilor;
2. Drepturile producătorilor de înregistrări audio-video;
3. Drepturile societăţilor de difuziune;

1.3.1.2. Organisme de gestiune colectivă a dreptului de autor şi
a drepturilor conexe
Organismele de gestiune colectivă a dreptului de autor şi a drepturilor conexe
sunt persoane juridice constituite prin libera asociere care au ca obiect
principal de activitate colectarea şi repartizarea drepturilor a că ror gestiune
le este încredinţată de că tre titular, avâ nd urmă toarele caracteristici
fundamentale:
 Se constituie în condiţiile legii, cu avizul Oficiului Român pentru Drepturile
de Autor;
 Funcţionează potrivit reglementărilor privind asociațiile fără scop
patrimonial şi potrivit prevederilor Legii nr. 8/1996;
 Funcţionează numai pentru câte un domeniu distinct de creaţie sau numai
pentru câte o categorie distinctă de titulari de drepturi;
 Gestionează numai categoriile distincte de drepturi corespunzătoare
domeniului de creaţie sau categoriei de titulari de drepturi pentru care s-au
constituit;
1.3.1.2. Organisme de gestiune colectivă a dreptului de autor şi
a drepturilor conexe
ADPFR - Asociaţia pentru Drepturile Producătorilor de Fonograme
din România
AOTO - Asociaţia Opera Teologica Ortodoxa
ARAIEX - Asociaţia Română pentru Artişti Interpreţi sau
Executanţi
COPYRO - Societate de gestiune a drepturilor de autor
CREDIDAM - Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor
Cel mai vechi organism de Artiştilor Interpreţi
DACIN SARA - Societatea pentru Drepturi de Autor în
acest fel este CREDIDAM - Cinematografie şi Audiovizual – Societatea Autorilor Români din
Centrul Român pentru Audiovizual
OSRO - Opera Scrisă.Ro – Societate de Gestiune a Drepturilor de
Administrarea Drepturilor Autor
Artiştilor Interpreţi dar, PERGAM - Societatea Autorilor şi Editorilor Români de Opere
Ştiinţifice
între timp au apărut şi s-au SOPFIA - Societatea Producătorilor de Film și Audiovizual
dezvoltat şi alte organizaţii UCMR-ADA - Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din
România – Asociaţia pentru Drepturi de Autor
UNART - Uniunea Naţională a Artiştilor din România
UPFAR-ARGOA Uniunea Producătorilor de Film şi Audiovizual
România – Asociaţia Română de Gestiune a Operelor din
Audiovizual
UPFR - Uniunea Producătorilor de Fonograme din România
UPVR - Uniunea Producătorilor de Videograme din România
VISARTA - Societatea de Gestiune Colectiva a Dreptului de Autor
în domeniul Artelor Vizuale
1.3.1.3. Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci
Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci protejează Proprietatea

Industrială, respectiv:
 Brevetele de invenție;
 Modelele de utilitate;
 Mărcile;
 Indicaţiile geografice şi denumirile de origine;
 Modelele şi desenele (industriale);
 Topografiile circuitelor integrate/semiconductoare.
Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci protejează Proprietatea

Industrială, respectiv:
 Brevetele de invenție;
 Modelele de utilitate;
 Mărcile;
 Indicaţiile geografice şi denumirile de origine;
 Modelele şi desenele (industriale);
 Topografiile circuitelor integrate/semiconductoare.
ATRIBUȚII:
O.S.I.M. elaborează şi supune spre aprobare Guvernului
strategia dezvoltării protecţiei proprietății industriale în
România şi este organismul responsabil cu aplicarea politicii
în acest domeniu.
De asemenea, O.S.I.M. administrează o serie de legi şi acte
normative care definesc legislaţia română în domeniul
protecţiei proprietăţii industriale,
ALTE ATRIBUȚII:
 „înregistrează şi examinează cererile din domeniul proprietăţii industriale,
eliberând titluri de protecţie care conferă titularilor drepturi exclusive pe
teritoriul României;
 este depozitarul registrelor naţionale ale cererilor depuse şi ale registrelor
naţionale ale titlurilor de protecţie acordate pentru invenţii, mărci, indicaţii
geografice, desene şi modele, topografii de produse semiconductoare, modele
de utilitate şi certificate suplimentare de protecţie;
 editează şi publică Buletinul Oficial al Proprietăţii Industriale al României;
 efectuează, la cerere, servicii de specialitate în domeniul proprietăţii
industriale;
 atestă consilierii în domeniul proprietăţii industriale şi ţine evidenţa acestora
în registrul naţional al cărui depozitar este;
 acordă, la cerere, consultanţă de specialitate în domeniul proprietăţii
industriale şi organizează cursuri de instruire, seminarii şi simpozioane în
domeniu;
 asigură armonizarea cadrului legislativ naţional cu reglementările
internaţionale şi europene în domeniul protecţiei proprietăţii industriale;
 iniţiază, negociază şi participă, în condiţiile legii, la încheierea de convenţii,
acorduri, protocoale şi alte înţelegeri interne şi internaţionale în domeniul
protecţiei proprietăţii industriale”;
Centre regionale pentru promovarea proprietăţii industriale în
România înfiinţate în teritoriu cu sprijin OSIM
Scopul activității Centrelor este de a oferi si efectua la cerere o

paleta de servicii des-centralizate, prin care:
o Diseminează informații publice legate de Proprietatea Industrială;
o Sensibilizează comunitățile la nivel local asupra necesității

protecției obiectelor proprietății industriale;
o Influențează creșterea numărului cererilor de brevet, cererilor de
înregistrare marca sau desene si modele industriale;
o Contribuie în special prin legăturile locale la aplicarea invențiilor
si astfel la înnoirea producției industriale si la creșterea
interesului tineretului în a-și valorifica în ţară propriile creații
tehnice.
1.3.1.4. Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea
Soiurilor

(I.S.T.I.S.)
Autoritatea naţională pentru protecţia noilor soiuri de plante este
Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor (I.S.T.I.S.).
adresă pag web:https://istis.ro/misiunea-i-s-t-i-s/

1.3.2. Organisme internaţionale
1.3.2.1. Oficiul European de Brevetare - EPO
European Patent Organisation (EPO) este o organizaţie
interguvernamentală înfiinţată în anul 1977 care funcţionează în baza
Convenţiei privind Brevetul European (European Patent Convention -
EPC), semnată la Munchen în 1973.
1.3.2.2. Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală
- EUIPO
Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (European Union
Intellectual Property Office- EUIPO), cu sediul în Alicante, Spania, numit până în
23 Martie 2016 Oficiul pentru Armonizarea Pieţei Interne (Office for
Harmonisation in the Internal Market – OHIM), gestionează protecţia mărcilor şi a
Designului Industrial la nivel european în concordanţa cu Regulamentul UE nr.
2015/2424 a Parlamentului European. Acesta asigură protecţie identică în toate
ţările membre ale UE, în concordanţă cu legislaţiile naţionale.
1.3.2.3. Oficiul Comunitar pentru soiuri de plante
Pentru protecţia noilor soiuri de plante la nivel european există Oficiul

Comunitar pentru Soiuri de Plante – OCSP (Community Plant Variety Office – CPVO cu
sediul la Angers – Franţa.
Adresă pag. web:

https://europa.eu/european-union/about-eu/agencies/cpvo_ro
1.3.2.4.Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale –
WIPO/OMPI
World Intellectual Property Organization (WIPO)/Organisation Mondiale de la Propriété
Intellectuelle (OMPI) este o agenţie specializată a Organizaţiei Naţiunilor Unite având scopul
dezvoltării unui sistem internaţional în domeniul proprietăţii intelectuale, accesibil şi echilibrat
care să recompenseze creativitatea şi să stimuleze inventivitatea, să contribuie la dezvoltarea
economică şi să servească interesului public.
1.3.2.4.Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale –
WIPO/OMPI
WIPO/OMPI a fost înfiinţată prin convenţia WIPO din 1967 şi a primit mandat
din partea statelor membre de a promova protecţia proprietăţii intelectuale în
întreaga lume, prin colaborare între state precum şi în colaborare cu alte
organizaţii internaţionale. Sediul central al WIPO este la Geneva.
Conform planului strategic obiectivele strategice ale WIPO pot fi sintetizate
astfel:
 Evoluţia echilibrată a Cadrului Internaţional al Normativelor în domeniul
proprietăţii intelectuale;
 Furnizarea de servicii în domeniul proprietăţii intelectuale la nivel mondial;
 Sprijinirea utilizării proprietăţii intelectuale pentru dezvoltare;
 Coordonarea şi dezvoltarea unei structuri internaţionale în domeniul PI;
 Crearea unor surse internaţionale pentru informare şi analiză în domeniul PI;
 Cooperarea internaţională pentru respectarea drepturilor de PI;
 Corelarea dintre PI şi politicile internaţionale
 Asigurarea unei interfeţe responsabile între WIPO, statele membre şi toate părţile
interesate;
 Crearea unei structuri administrative şi financiare eficiente care să permită WIPO
să îşi desfăşoare activitatea.
1.3.2.5. Uniunea Internaţională pentru Protecţia Noilor Soiuri de
Pante - UPOV
Uniunea Internaţională pentru Protecţia Noilor Soiuri de Pante (L'Union internationale
pour la protection des obtentions végétales - UPOV) este o organizaţie interguvernamentală
cu sediul la Geneva, înfiinţată prin Convenţia Internaţionala pentru Protecţia Noilor Soiuri
de Plante, adoptată la Paris în 1961 şi revizuită în anii 1972, 1978 şi 1991 .
adresă pag.web: https://www.upov.int/portal/index.html.en
CAPITOLUL 2 - CATEGORII DE DREPTURI PROTEJATE PRIN LEGEA
2.1. Conceptul de drepturi de autor/copyright
2.2. Lucrări protejate prin legile referitoare la drepturile de
autor/copyright
2.3. Drepturile protejate
Un curs de proprietate intelectuală, în general, şi de drepturi de autor, în particular, trebuie

să urmărească formarea unor abilităţi şi competenţe care pot fi sintetizate astfel:
 Însuşirea conceptelor şi terminologiei utilizate în domeniul proprietăţii intelectuale;

 Dobândirea cunoştinţelor privind legislaţia pentru protecţia drepturilor de proprietate
intelectuală în România şi la nivel european;
 Cunoaşterea modului de protecţie, de valorizare şi de valorificare a proprietăţii
intelectuale;
 Dobândirea abilitǎţilor practice privind stabilirea condiţiilor de formă şi de fond pentru
obţinerea protecţiei pentru fiecare categorie de drepturi de proprietate intelectuală;
 Capacitatea de a acţiona în sensul obţinerii unor beneficii maxime din aplicarea propriei
creaţii tehnico – ştiinţifice şi din transfer tehnologic;
 Cunoaşterea şi aplicarea regulilor pentru a nu încălca legile proprietăţii intelectuale şi
cerinţele de etică în realizarea propriilor lucrări.
2.1. Conceptul de drepturi de autor/copyright
Prin conceptul de drepturi de autor/copyright se are în vedere protejarea rezultatelor

activităţii intelectuale, respectiv protejarea operelor literare şi artistice care, conform art. 7
al legii nr. 8 din 1996, în ţara noastră se consideră a fi următoarele:
1. “Scrierile literare şi publicistice, conferinţele, predicile, pledoariile, prelegerile şi orice alte
opere scrise sau orale, precum şi programele pentru calculator;
2. Operele ştiinţifice, scrise sau orale, cum ar fi: comunicările, studiile, cursurile universitare,
manualele şcolare, proiectele şi documentaţiile ştiinţifice;
3. Compoziţiile muzicale cu sau fără text;
4. Operele dramatice, dramatico-muzicale, operele coregrafice şi pantomimele;
5. Operele cinematografice, precum şi orice alte opere audiovizuale;
6. Operele fotografice, precum şi orice alte opere exprimate printr-un procedeu analog
fotografiei;
7. Operele de artă plastică, cum ar fi: operele de sculptură, pictură, grafică, gravură, litografie,
artă monumentală, scenografie, tapiserie, ceramică, plastica sticlei şi a metalului, precum şi
operele de artă aplicată produselor destinate unei utilizari practice;
8. Operele de arhitectură, inclusiv planşele, machetele şi lucrările grafice ce formează
proiectele de arhitectură;
9. lucrările plastice, hărţile şi desenele din domeniul topografiei, geografiei şi ştiinţei în
general”.
2.2. Lucrări protejate prin legile referitoare la drepturile
de autor/copyright
Pe plan internaţional, drepturile de autor/copyright sunt protejate de
Convenţia de la Berna, semnată în 1886, care este cea mai veche convenţie
internaţională privind dreptul de autor/copyright, stipulează, printre altele,
cele ce urmează.
Conform acestei convenţii “Expresia <<operă literară şi artistică>> include
orice producţie din domeniile literar, ştiinţific si artistic, oricare ar fi modul şi
forma de expresie, cum ar fi cărţile, broşurile şi alte scrieri; lecturile,
discursurile, predicile şi alte lucrări de această natură; lucrările dramatice şi
dramatico-muzicale; lucrările coregrafice şi pantomimele; compoziţiile
muzicale cu şi fără cuvinte; lucrările cinematografice precum şi cele asimilate
ca fiind exprimate prin procedee similare cinematografiei; lucrările
conţinând desene, pictură, arhitectură, sculptură, gravură şi litografie;
lucrările fotografice precum şi cele care sunt asimilate ca fiind realizate prin
procedee similare fotografiei; lucrările de artă aplicată; ilustraţiile, hărţile,
planurile, schiţele şi lucrările tridimensionale referitoare la geografie,
topografie, arhitectură şi ştiinţă”.
de autor/copyright
De asemenea, convenţia de la Berna menţionează că „Traducerile,

adaptările, aranjamentele muzicale precum si alte modificări a unei opere
literare sau artistice vor fi protejate la fel ca şi opera originală, fără a
prejudicia drepturile de autor privind opera originală […]. Colecţiile de
opere literare şi artistice, cum ar fi enciclopediile sau antologiile, datorită
conţinutului lor constând în selectare şi aranjare, constituie creaţii
intelectuale şi vor fi protejate astfel încât să nu prejudicieze dreptul de
autor al fiecărei lucrări conţinută în respectiva colecţie”.
de autor/copyright
De asemenea, convenţia de la Berna menţionează că „Traducerile,

adaptările, aranjamentele muzicale precum si alte modificări a unei opere
literare sau artistice vor fi procedate la fel ca şi opera originală, fără a
prejudicia drepturile de autor privind opera originală […]. Colecţiile de
opere literare şi artistice, cum ar fi enciclopediile sau antologiile, datorită
conţinutului lor constând în selectare şi aranjare, constituie creaţii
intelectuale şi vor fi protejate astfel încât să nu prejudicieze dreptul de
autor al fiecărei lucrări conţinută în respectiva colecţie”.
Conform legii drepturilor de autor şi tratatelor internaţionale, cea mai
importantă caracteristică a proprietăţii intelectuale trebuie să fie aceea că
proprietarul poate să o utilizeze în exclusivitate, aşa cum doreşte şi nimeni
altcineva să nu o poată utiliza în mod legal fără autorizare din partea sa. Expresia
“aşa cum doreşte” nu înseamnă că poate să o utilizeze în afara cadrului legal al
drepturilor de autor sau prin încălcarea altor legi. De exemplu, proprietarul
drepturilor de autor asupra unui cântec are dreptul să-l utilizeze aşa cum doreşte
dar fără a încălca legislaţia privind tulburarea liniştii publice.
Din punctul de vedere al posibilităţii obţinerii unor beneficii dar şi al
calităţii de autor, drepturile de autor se pot clasifica în două mari categorii:
I. Drepturi patrimoniale (economice) care permit autorului să obţină o
recompensă financiară din utilizarea lucrării sale de către alţii; Acestea pot fi
cedate (licenţiate, vândute, moştenite);
II. Drepturi morale care îl ajută pe autor să întreprindă câteva acţiuni pentru a
păstra o legătură personală între el şi lucrarea sa; acestea sunt inalienabile şi
rămân pentru totdeauna legate de numele autorului.
Conform legii nr.8/1996 (art.9) nu pot beneficia de protecția drepturilor de autor
următoarele:
a) „ideile, teoriile, conceptele, descoperirile ştiinţifice, procedeele, metodele de
funcţionare sau conceptele matematice ca atare şi invenţiile, conţinute într-o
operă, oricare ar fi modul de preluare, de scriere, de explicare sau de exprimare;
b) Textele oficiale de natura politica, legislativa, administrativa, judiciara şi
traducerile oficiale ale acestora;
c) Simbolurile oficiale ale statului, ale autorităților publice şi ale organizațiilor,
cum ar fi: stema, sigiliul, drapelul, emblema, blazonul, insigna, ecusonul şi
medalia;
d) Mijloacele de plată;
e) Știrile şi informațiile de presa;
f) Simplele fapte şi date”.
Cele mai importante drepturi patrimoniale sunt dreptul de reproducere,
dreptul de prezentare publică, dreptul de difuzare şi de comunicare către public,
drepturile de traducere şi adaptare.
2.3.1. Dreptul la reproducere
Dreptul fundamental garantat de legea privind dreptul de autor/copyright
este dreptul autorului de a preveni realizarea de copii neautorizate după lucrarea
sa, indiferent de forma tehnică de realizare a acestor copii (tipărire, multiplicare,
înregistrarea pe bandă magnetică, copierea pe diskete, CD-uri, DVD-uri, memorii
de calculator etc.). Convenţia de la Berna prevede drepturi minimale care pot fi
extinse de către legislaţiile naţionale. Cel mai important drept este dreptul de
reproducere evidenţiat prin cuvântul „copyright”.
Reproducere = „realizarea, integrală sau parţială, a uneia ori a mai multor

copii ale unei opere, direct sau indirect, temporar ori permanent, prin orice mijloc şi
sub orice formă, inclusiv realizarea oricărei înregistrări sonore sau audiovizuale a
unei opere, precum şi stocarea permanentă ori temporară a acesteia cu mijloace
electronice” (legea nr.8/1996, art. 14(1)).
2.3.2. Dreptul de prezentare publică, de difuzare şi de
comunicare către public
Conform legilor naţionale, este considerată prezentare publică orice

prezentare a unei lucrări într-un loc în care poate fi prezent publicul sau într-un
loc care nu este deschis pentru public dar poate fi prezent un număr substanţial
de persoane din afara familiei sau persoanelor foarte apropiate.
Comunicare publică = „orice comunicare a unei opere, realizată direct sau

prin orice mijloace tehnice, făcută într-un loc deschis publicului sau în orice loc în
care se adună un număr de persoane care depăşeşte cercul normal al membrilor
unei familii şi al cunoştinţelor acesteia…..” (legea nr.8/1996, art. 20(1)).)
Pe baza dreptului de prezentare publică, autorul sau alt deţinător al dreptului de
autor/copyright poate autoriza prezentarea publică a unei lucrări cum ar fi prezentarea unui
spectacol de teatru sau proiectarea unui film.
2.3.2. Dreptul de prezentare publică, de difuzare şi de
comunicare către public
Dreptul de difuziune acoperă emisiunea pe calea undelor pentru acea parte

a publicului care deţine echipamente capabile să recepţioneze sunete şi/sau
imagini indiferent dacă este vorba de radio, televiziune sau prin satelit.
O altă modalitate de comunicare către public a unei lucrări este difuzarea

prin prin cablu, care poate fi recepţionată numai de către persoanele care deţin
echipamente conectate la sistemele de transmitere prin cablu (secţiunea a III a
legii 8/1996) şi prin satelit (secţiunea a II a legii 8/1996).
Un alt drept cu istorie îndelungată este dreptul de execuţie/interpretare.
Difuzare = „distribuirea către public a originalului ori a copiilor unei opere,

prin vânzare, închiriere, împrumut sau prin orice alt mod de transmitere cu titlu
oneros sau cu titlu gratuit” (Legea nr. 8/1996, art. 14(2)).
2.3.2.Drepturile de traducere şi adaptare
Traducerea şi/sau adaptarea unei lucrări protejate prin dreptul de

autor/copyright necesită, de asemenea, autorizare din partea deţinătorului
acestor drepturi. Prin traducere se înţelege exprimarea unei lucrări într-o altă
limbă decât cea în care a fost realizată varianta originală.
Adaptarea este în general înţeleasă ca o modificare a unei lucrări pentru a

crea o altă lucrare, de exemplu adaptarea unui roman pentru a realiza un film
sau fi adaptarea unui manual destinat învăţământului superior pentru a-l face
accesibil învăţământului mediu.
2.3.2.Drepturile de traducere şi adaptare
Traducerile şi adaptările sunt, la rândul lor, lucrări protejate prin legea

dreptului de autor/copyright. De aceea, pentru a reproduce sau pentru a publica o
traducere sau o adaptare trebuie obţinută o autorizare atât din partea
deţinătorului drepturilor de autor/copyright a lucrării originale cât şi din partea
deţinătorului drepturilor de autor/copyright privind traducerea sau adaptarea.
De asemenea, “ culegerile de opere literare, artistice sau ştiinţifice, cum ar fi:

enciclopediile şi antologiile, colecţiile sau compilaţiile de materiale sau date,
protejate ori nu, inclusiv bazele de date, care, prin alegerea sau dispunerea
materialului, constituie creaţii intelectuale” (Legea nr.8/1996, art. 8b).
2.3.2.Drepturile morale
Drepturile morale reprezintă o categorie de drepturi care cuprinde două

aspecte: dreptul de origine (paternitate) şi dreptul de respect.
Drepturile morale nu pot fi transferate niciodată, rămânând în posesia
autorului original al lucrării.
Dreptul de origine este dreptul de a revendica statutul de autor al lucrării şi
de a i se recunoaşte autorului paternitatea. Este dreptul autorului de a avea
numele menţionat atunci când, de exemplu, lucrarea este citată sau reprodusă. În
cazul unei cărţi de specialitate, autorul are dreptul prin lege să îi fie menţionat
numele ca autor al ei şi, de asemenea, de a i se menţiona numele când este
utilizată lucrarea. WIPO avertizează că acest lucru trebuie să de respecte în limite
rezonabile prezentând exemplul unui disc-jockey care ar trebui să anunţe într-o
discotecă numele compozitorului, textierului, interpretului etc., pentru fiecare
melodie. Se consideră că nu trebuie să se meargă atât de departe cu revendicarea
drepturilor morale. Dar, dacă se interpretează o melodie într-un concert sau o
lucrare muzicală clasică, sau se citează o lucrare ştiinţifică în mod obligatoriu
trebuie menţionat numele autorului.
Drepturile morale reprezintă o categorie de drepturi care cuprinde două

aspecte: dreptul de origine (paternitate) şi dreptul de respect.
Drepturile morale nu pot fi transferate niciodată, rămânând în posesia
autorului original al lucrării.
Dreptul de origine este dreptul de a revendica statutul de autor al lucrării şi
de a i se recunoaşte autorului paternitatea. Este dreptul autorului de a avea
numele menţionat atunci când, de exemplu, lucrarea este citată sau reprodusă. În
cazul unei cărţi de specialitate, autorul are dreptul prin lege să îi fie menţionat
numele ca autor al ei şi, de asemenea, de a i se menţiona numele când este
utilizată lucrarea. WIPO avertizează că acest lucru trebuie să de respecte în limite
rezonabile prezentând exemplul unui disc-jockey care ar trebui să anunţe într-o
discotecă numele compozitorului, textierului, interpretului etc., pentru fiecare
melodie. Se consideră că nu trebuie să se meargă atât de departe cu revendicarea
drepturilor morale. Dar, dacă se interpretează o melodie într-un concert sau o
lucrare muzicală clasică, sau se citează o lucrare ştiinţifică în mod obligatoriu
trebuie menţionat numele autorului.
Dreptul la respect are în vedere evitarea distorsionării unei lucrări sau
utilizării ei într-un context prin care se aduc prejudicii onoarei sau reputaţiei
artistice a autorului. De exemplu, autorul are dreptul să se opună utilizării
lucrării sale într-un anumit context comercial dacă consideră că în acest fel se
aduc prejudicii onoarei sale. De asemenea, autorul se poate opune distorsionării
lucrării în sensul afectării integrităţii culturale şi artistice a acesteia.
Conform art.10 al legii nr.8/1996 autorul beneficiază de următoarele
drepturi morale:
a) „Dreptul de a decide dacă, în ce mod şi când va fi adusă opera la cunoștința
publică;
b) Dreptul de a pretinde recunoașterea calității de autor al operei;
c) Dreptul de a decide sub ce nume va fi adusa opera la cunoștința publică;
d) Dreptul de a pretinde respectarea integrității operei şi de a se opune oricărei
modificări, precum şi oricărei atingeri aduse operei, daca prejudiciază onoarea
sau reputația sa;
e) Dreptul de a retracta opera, despăgubind, daca este cazul, pe titularii drepturilor
de exploatare, prejudiciați prin exercitarea retractării”.

Etica În Cercetare Și Drepturi de Autor - Cap.1 - 2

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Etica În Cercetare Și Drepturi de Autor - Cap.1 - 2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Programul Operațional Capital Uman

Axa prioritară 6 - Educație și competențe

Prof.dr.ing. Nicolae IONESCU

Consideră m firesc ca inventatorul unei mașini, autorul unei

Din aceste motive nu putem pur și simplu să copiem sau să

De asemenea, elemente cum ar fi designul unei mobile, un

Pentru a defini proprietatea intelectuală este necesar să definim,

WIPO - World Intellectual Property Organization

Toate categoriile de drepturi menţionate mai sus au comune două principii

● Drepturile privind proprietatea intelectuală să poată fi achiziţionate

- drepturile de proprietate intelectuală sunt foarte importante deoarece o

- prin acordarea de protecţie pentru proprietatea intelectuală sunt

Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (ORDA) funcționează ca

Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (ORDA) funcționează ca

2. Drepturile producătorilor de înregistrări audio-video;

3. Drepturile societăţilor de difuziune;

Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci protejează Proprietatea

Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci protejează Proprietatea

Scopul activității Centrelor este de a oferi si efectua la cerere o

o Sensibilizează comunitățile la nivel local asupra necesității

adresă pag web:https://istis.ro/misiunea-i-s-t-i-s/

Pentru protecţia noilor soiuri de plante la nivel european există Oficiul

Adresă pag. web:

Un curs de proprietate intelectuală, în general, şi de drepturi de autor, în particular, trebuie

 Însuşirea conceptelor şi terminologiei utilizate în domeniul proprietăţii intelectuale;

Prin conceptul de drepturi de autor/copyright se are în vedere protejarea rezultatelor

De asemenea, convenţia de la Berna menţionează că „Traducerile,

De asemenea, convenţia de la Berna menţionează că „Traducerile,

Reproducere = „realizarea, integrală sau parţială, a uneia ori a mai multor

Conform legilor naţionale, este considerată prezentare publică orice

Comunicare publică = „orice comunicare a unei opere, realizată direct sau

Dreptul de difuziune acoperă emisiunea pe calea undelor pentru acea parte

O altă modalitate de comunicare către public a unei lucrări este difuzarea

Un alt drept cu istorie îndelungată este dreptul de execuţie/interpretare.

Difuzare = „distribuirea către public a originalului ori a copiilor unei opere,

Traducerea şi/sau adaptarea unei lucrări protejate prin dreptul de

Adaptarea este în general înţeleasă ca o modificare a unei lucrări pentru a

Traducerile şi adaptările sunt, la rândul lor, lucrări protejate prin legea

De asemenea, “ culegerile de opere literare, artistice sau ştiinţifice, cum ar fi:

Drepturile morale reprezintă o categorie de drepturi care cuprinde două

Drepturile morale reprezintă o categorie de drepturi care cuprinde două

S-ar putea să vă placă și