Școala românească

Tudor Felicia-Cristina
 Prima școală românească
Prima şcoală românească se află în interiorul curţii Bisericii
„Sfântul Nicolae” din cartierul istoric Şchei, în Braşov. Primele cursuri
în limba română au avut loc aici în 1583. În prezent clădirea
adăposteşte muzeul cu acelaşi nume, sub conducerea filologului
Vasile Oltean.
Prima Şcoală Românească a fost deschisă în 1495.
 Cine venea la școală, aducea o găleată de grâu, un car cu lemne și 4 florini (n.r. – o avere la acea
vreme, pentru că erau bani suficienţi pentru a cumpăra 3, 4 boi), și studia gramatici, învățătură
bizantină, pilde din biblie, dar și filozofia secolului al XVI-lea.
Nu lipseau nici învăţăturile filosofice, astfel că acela care venea la Prima Şcoală Românească învăţa
citate din Aristotel, Democrit și alți filosofi celebri.
Elevii de atunci învățau cum se fac actele oficiale în cancelarii şi aveau un manual cu legile comerciale,
dar și unul de macrobiotică (n.r. – conţinea secretul de a-ți lungi viața), apărut în 1844 de Pavel Vasici-
Ungureanu.
Datorită contribuţiei diaconului Coresi, la Prima Şcoală Românească au apărut primele cărți în limba
română. În muzeul școlii sunt păstrate tiparnița şi cele 9 exemplare coresiene. De asemenea, în acest
loc se mai pot admira cărți ferecate în argint, documente de pe vremea lui Ștefan cel Mare şi un hrisov
din 1656.
Cele aproximativ 4.000 de cărți vechi și peste 30.000 de documente, precum și numeroasele obiecte
muzeale stau astăzi strajă la temelia istoriei, oferind tuturor posibilitatea de cunoaștere a adevărului
care se derula istoric pe aceste meleaguri.
 Curioșii pot vizita la „Muzeul Prima Școală
Românească” mai multe încăperi:
•Sala „Anton Pann”
Această sala amintește nu numai de popasurile repetate ale marelui povestitor
Anton Pann (de la care s-au păstrat valoroase cărți și documente) dar și de școala
cea veche. Atestată de cronica locală la anul 1495, când “s-au zidit școala și
biserica”, școala din Șchei își confirmă existența în anul 1390, când se emite Bula
papală a lui Bonifaciu al IX-lea.
•Sala“Diaconul Coresi”(Tiparniţa lui Coresi)
Aceasta este sala în care Diaconu Coresi a tipărit de-a lungul
timpului numeroase cărți pe care le-a lăsat urmașilor ca
mărturie a trecutului, povață pentru viitor.
Dintre exponatele acestei săli menționăm: “Cazania a II-a”
(“Cartea românească cu învățătură”) tradusă în Șchei de
protopopii Iane și Mihai; “Psaltirea”, “Sbornicul”, “Octoihul” și
multe altele. Aceste cărți au înscris în cultura română, după
aprecierea lui Lucian Blaga “întâiul mare poem al unui neam”.
• Sala “Cartea, factor de unitate națională”
Această sală găzduiește o expoziție dedicată cărții în istoria vitregă
a culturii naționale românești. Aici sunt expuse ca argument cele mai
valoroase monumente de limbă română medievală: “Biblia de la
București” (1688), “Cazania lui Varlaam” (1643), “Îndreptarea legii de
la Târgoviște” (1652), un “Tetraevanghel” scris pe pergament din
vremea lui Alexandru Lăpușneanu, manuscrise de înțelepciune creștină
din secolul al XV-lea.
Complementar, cele peste 80 hrisoave domnești, înscrise pe
pergament, confirmă permanentele legături intre ținuturile românești.
• Sala “Cartea și cărturari brașoveni”
Slujind în egală măsură școala și biserica, dascălii brașoveni au creat
valori care au menținut nestinsă flacăra de cultură din Șcheii Brașovului.
Copiști, traducători, creatori de limbă literară, muzică și artă, ei sunt
reprezentați în această sală prin câteva dintre valorile adăpostite în
arhiva istorică a muzeului. Menționăm între acestea: „Omiliarul” din
secolele XI-XII, „Molitvelnicul popei Bratu„, „Cronica protopopului Radu
Tempea II„, „Parimiarul protopopului Vasile„, alături de tablourile în ulei
pe pânză ale fondatorilor liceului „Andrei Șaguna„, realizate de Mișu Pop,
precum și opereta „Crai nou” a lui Ciprian Porumbescu.
• Sala „Cu Vatră”
Câteva icoane și obiecte casnice specifice
vechiului Brașov permit vizitatorilor să cunoască
mai bine tradițiile și obiceiurile locale. Se
recunoaște cu ușurință caracterul sătesc al
Scheiului în perioada medievală, comun tuturor
satelor de la periferia cetăților.
Prima şcoală românească, în Şcheii
Braşovului.
 Sistemul de învățământ
românesc(structura);
Conform legii Educatiei, sistemul educational romanesc este organizat
dupa cum urmeaza:
 Gradinita
 Scoala Primara
 Scoala Gimnaziala
 Liceul
 Scoala de arte si meserii
 Scoala Postliceala
 Invatamantul superior
COLEGIUL NAȚIONAL ”GIB
MIHĂESCU” DRĂGĂȘANI
 Gib I. Mihăescu (n. 23 aprilie 1894, Drăgășani, România – d. 19
octombrie 1935, București, România) pe numele său real Gheorghe
Mihăescu, a fost un prozator, romancier și un dramaturg român interbelic.
A fost decorat pentru acte de bravură în timpul primului război mondial.
A absolvit cursurile Colegiului Național "Carol I" din Craiova. În mai
1917 absolvă școala de ofițeri de infanterie de la Iași cu gradul de elev
plutonier și este repartizat la Regimentul 42-66 Infanterie. A participat la
primul război mondial ca elev-ofițer, fiind combatant în 1917 în luptele de
la Mărășești-Mărăști-Oituz.Gib Mihăescu a fost avocat la Chișinău și în
orașul său natal. A colaborat la revistele Sburătorul, Gândirea, Viața
Românească etc.
• 28 octombrie 1919 - se infiinteaza Gimnaziul Unirea din Dragasani, functionand cu numar de doua clase,
una bugetara si una extrabugetara
• 1920 17-18 august - cladirea este distrusa de incendiu
• 1923 - Isi schimba denumirea in Gimnaziul "Bratianu"
• 1944 - Gimnaziul se transforma in liceu, cu numele Liceul Bratianu
• 1948 - Primeste numele Liceul "Gheorghe Gheorghiu Dej"
• 1953 - Devine scoala medie de 10 ani
• 1956 - Se transforma in scoala medie de 11 ani
• 1965 - Redevine liceul real umanist cu localul in Aleea Scolii nr.1, functionand cu 44 de clase, invatamant
primar, gimnazial si liceal, curs de zi si seral
• 1977 - Se transforma in liceu industrial
• 1990 - Redevine liceu teoretic cu denumirea Liceul Teoretic "Gib Mihaescu"
• 1999 - Prin Ordinul MEN nr. 3155/26.01.1999 s-a aprobat schimbarea denumiri Liceului teoretic "Gib
Mihaescu" in Colegiul National "Gib Mihaescu"
Rezultate la diferite Olimpiade și Concursuri
Concursul
Regional de
Broboana Concurs
11C matematica Matematica Premiul I Dinu Maria 2017-2018
Camelia Preda regional
Filofteia
 Concursul
Interjudetea
Concurs
Calinescu n de
Cristian 10D matematica Matematica Premiul I Dinu Daniel 2017-2018 interjudetea
n
Trepte in
Matematica
Chirita Limba Popa Ileana- Olimpiada -
Elena 9E Olimpiada Premiul I 2017-2018 faza
engleza Nicoleta
Cosmina judeteana
Chirita Popescu Olimpiada -
Elena- 9E Limba latina Olimpiada Premiul II 2017-2018 faza
Cameluta
Cosmina judeteana
hivulescu Premiul Dumitrascu Olimpiada -
9C Geografie Olimpiada 2017-2018 faza
Dariana special Ion
nationala
 Profesori învățământ liceal
Numele şi prenumele Funcţia didactică
Specialitatea

1 Batâr Costel Educație fizică Profesor

2 Bîrneață Corina TIC Profesor

3 Brebeanu Adriana-Viorica Chimie Profesor

4 Butușină Ana-MAria Limba franceză Profesor

5 Chițu Florin Matematică Profesor

6 Corendea Iuliana Ramona Limba franceză Profesor

7 Cotar Luminița Fizică Profesor

8 Cotoi Valerian Matematică Profesor

9 Deaconeasa Ioana Georgiana Educație plastică Profesor

10 Dediu Georgeta-Mihaela Limba romană Profesor

11 Diaconescu Mariana-Olga Chimie Profesor

12 Dincă Ovidiu Istorie Profesor

13 Dinu Daniel Matematică Profesor

14 Dinu Maria Matematică Profesor

15 Doșa Vasilica Dalia Biologie Profesor

16 Drăgușin Alina Mihaela Limba romană Profesor

17 Dumitrașcu Ion Geografie Profesor

18 Dumitrescu Simona-Maria Economie Profesor

19 Dumitru Maria Chimie Profesor

20 Enăchescu Narcis Tiberiu Educație fizică - fotbal CSS Profesor

21 Florescu Violeta Educație muzicală Profesor

22 Francu Nicoleta TIC Profesor

23 Glăvan Mariana Limba franceză Profesor

24 Gogîlea Camelia Limba engleză Profesor

25 Greaca Marin Cosmin Informatică Profesor

26 Iacob Constantin Biologie Profesor

27 Ionescu Georgiana Limba engleză Profesor

28 Liciu Neculai Educație plastică Profesor

29 Lungu Cristina Informatică Profesor

30 Lupu Florin Educație fizică - fotbal CSS Profesor

31 Luță Andrei Educație plastică Profesor

32 Mărgăritescu Camelia Limba romană Profesor

25 Greaca Marin Cosmin Informatică Profesor

26 Iacob Constantin Biologie Profesor

27 Ionescu Georgiana Limba engleză Profesor

28 Liciu Neculai Educație plastică Profesor

29 Lungu Cristina Informatică Profesor

30 Lupu Florin Educație fizică - fotbal CSS Profesor

31 Luță Andrei Educație plastică Profesor

32 Mărgăritescu Camelia Limba romană Profesor

33 Marinescu Eugen Lucian Religie Consilier educativ

34 Marinescu Marcela Geografie Profesor

35 Matei Irina Literatură universală Profesor

36 Mihăilescu Ana-Maria Psihologie Prof. CAPP

37 Mîțoc Octavian Educație fizică - fotbal CSS Profesor

38 Nițoiu Ana Fizică Director

39 Papa Ilie Educație fizică Profesor

40 Pătru Laurențiu Informatică Dir. Adj.

41 Pătru Nadia Aurora Limba engleză Profesor

42 Petrescu Adela Luminița Istorie Profesor

43 Pîrva Mirela TIC Profesor

44 Pîrvu Daniela Fizică Profesor

45 Popa Ileana Nicoleta Limba engleză Profesor

46 Popescu Cameluța Limba latină Profesor

47 Popescu Doina Matematică Profesor

48 Radu Mihaela Limba romană Profesor

49 Răducu Maria Biologie Profesor

50 Rusu Ștefan Logica și argumentare Profesor

51 Simoiu Alina Diana Limba franceză Profesor

52 Stan Anișoara Fizică Profesor

53 Stochita Adela Luiza Limba franceză Profesor

54 Șușanu Lucian Filozofie Profesor

55 Ulmeanu Laurențiu Istorie Profesor

56 Ursei Alice Limba engleză Profesor

57 Vladu Georgiana Limba romană Profesor
58 Zauleț Claudia Mihaela Limba romană Profesor
 Opinia mea despre sistemul de
învățământ românesc!
Orice zi de şcoală în România ar trebui să înceapă cu încredere: a părinţilor în procesul
educaţional, a profesorilor în rezultatul muncii lor şi mai ales a elevilor faţă de propria formare.
Fiecare zi de şcoală ar trebui să fie un parteneriat, în care toţi investesc şi îşi asumă
responsabilităţile. Un parteneriat în care părinţii vin în sprijinul şi în completarea educaţiei de la
clasă, în care profesorii sunt modele pentru elevii lor, implicându-se cu plăcere şi creativitate în tot
ceea ce fac la clasă, în care elevii înţeleg importanţa educaţiei, învăţând pentru că vor şi le place,
pentru că profesorii îi inspiră, iar părinţii îi susţin. În esenţă, şcoala ar trebui să fie acel spaţiu unde
toţi îşi descoperă şi dezvoltă potenţialul. Ar fi bine ca o şcoală să reprezinte un spaţiu primitor şi
deschis pentru copii. Unde să existe un loc în care să primească o masă caldă sau să-şi petreacă
timpul, fie făcându-şi lecţiile, fie făcând altceva. Ca atare, spaţiul să permită deopotrivă activităţi
profesionale – a învăţa, a ne face lecţiile, dar să fie şi un spaţiu unde să ne simţim bine, pur şi
simplu, să citim, să facem activităţi de club etc. În orar pot fi patru, cinci, şase ore pe zi. Important e
ca ele să fie atractive, interesante, şi aici mă refer la ceea ce înseamnă interacţiunea zilnică.
Mi-aş dori ca în şcoală să fie abordate şi teme care să fie bine ancorate în realitate şi să-i
pregătească pe elevi pentru provocările societăţii în care vor trăi.
„EDUCATIA ESTE CEA MAI PUTERNICA ARMA PE CARE O PUTETI
FOLOSI PENTRU A SCHIMBA LUMEA” – NELSON MANDELA