Recapitulare morfologie

Diagnostice diferentiale
 Scurta recapitulare a morfologiei
Unda P
• Polaritate normala: + DI, DII
• Durata normala: sub 0,12 sec
– Mai larga de 0,12 sec = HAS
(vezi si comp 2 V1)
• Amplitudine normala: sub 2,5
mm
– Mai ampla de 2,5 mm = HAD
Interval PR normal: 0,12-0,20
sec
• Sub 0,12: preexcitatie sau
bataie jonctionala
• Peste 0,20: BAV I
Scurta recapitulare a morfologiei: QRS

1. durata
2. amplitudinea
3. Q patologic
 Scurta recapitulare a morfologiei: QRS

1. durata
Durata normala: sub 0,12 sec (3 patrate mici);

QRS larg (>= 0,12):

•Bloc ramura (daca ritmul e supraventricular:
vizibile unde P, P’ sau F si corelatie atrio-
ventric; sau FiA cu raspuns ventricular
neregulat)
•Preexcitatie (unda delta, PR scurt)
•Ritm de scapare ventricular
•TV
 Scurta recapitulare a morfologiei: QRS

2. amplitudinea

a) Voltaj mare
S V1 + R V5 > 35 (Sokolov Lyon)
RaVL + SV3
>20 la femei;
>28 la barbati (Cornell)

plus modificari de
repolarizare = HVS
 Scurta recapitulare a morfologiei: QRS

2. amplitudinea
b) R inalt V1 (R/S > 1, R>7
mm); eventual qR V1
Plus
• Modificari de repolarizare
V1, V2…
• Axa la dreapta
• P pulmonar

= HVD
 Scurta recapitulare a morfologiei: QRS

3. Q patologic
min 0,04 sec durata si
min 1/3 din amplit undei R pe care o
acompaniaza;
in min 2 deriv contigue
sau progresie slaba R in precordiale
– Infarct miocardic
– Cardiomiopatie dilatativa
sau hipertrofica
– BPOC
– BRS, HVS
 Scurta recapitulare a morfologiei: ST
• Modificari primare
Supradenivelarea •IMA cu supraden ST (+ subden reciproce)
– Minim 2 mm in V1, V2 sau •Pericardita (supraden difuza, fara subden
minim 1 mm in celelalte derivatii reciproce
– In min 2 derivatii contigue*
•Repolarizarea precoce
Subdenivelarea
– Min 1 mm •Sindrom coronarian acut fara supraden ST
– In min 2 derivatii contigue* •Modificari “reciproce” in IMA cu supraden ST
•Digitala

Prima suspiciune in denivelari ST primare = ischemia

coronariana;
mai ales daca modificarile sunt evolutive !

• Modificari secundare
HVS, HVD, BRS, BRD, WPW
 IMA

Pericardita
Repolarizarea precoce = Varianta de normal

ST supradenivelat usor, concav in sus, in cateva derivatii

Fara subdenivelari reciproce
Subden ST in sd coron ac
fara supraden ST

Subden ST reciproca in
IMA cu supraden ST
Subden ST digitalica
 Scurta recapitulare a morfologiei:
undaT negativa
Normal in aVR si varianta de normal in deriv DIII, aVF, V1-2

• Ischemia coronariana
• Cardiomiopatii
• Pericardita
• Embolia pulmonara (V1-3)
• Hipopotasemia (asociaza QT lung)
• Hemoragia subarahnoidiana (T gigante, QT lung)
• Modificari secundare in HVS, BRS
Unde T negative si ST subdenivelat
in ischemie coronariana sau
cardiomiopatie hipertrofica
T negative ample (si QT lung)
in hemoragia subarahnoidiana
 Scurta recapitulare a morfologiei: QT lung
risc de tulburari de ritm ventriculare!

– Medicamente
(amiodarona,
chinidina)
– Hipokaliemie
– Hipotermie
(asociaza bradicardie,
unda Osborn)
– Congenital
Aspecte morfologice particulare

• Cordul pulmonar cronic (BPOC)

• Cordul pulmonar acut (embolia pulmonara)

• Diselectrolitemii
 Cord pulmonar cronic in BPOC

P pulmonar, axa la dreapta, progresie slaba R V1-6, tranzitie tardiva

(mai pot apare: S1Q3, HVD, BRD)
 Cordul pulmonar acut
-embolia pulmonara-

Tahicardie sinusala, axa la dreapta, BRD minor,

T neg V1-3, S1Q3
 Modificari ECG in diselectrolitemii
1. Hiperpotasemie severa

T inalte, P disparute, QRS largit

 Modificari ECG in diselectrolitemii
2. Hipopotasemia

• T aplatizate, ST subdenivelate
• QT lung
Risc: tulburari de ritm, inclusiv TOR-V
 Diagnostice diferențiale
• Q patologic
• Supradenivelarea ST
• Subdenivelarea ST
• T negative
Unda Q patologica

Prima suspiciune =
Necroza miocardica

nu neaparat acuta
Diagnosticul diferential al undei Q patol.
Durata: min 0,04 sec; amplit: min 1/3 din R pe care o acompaniaza;
In min 2 deriv contigue

1. IM
IM acut (dupa cateva ore de la debut; coexista supraden ST)
IM vechi (ST de obicei izoelectric, cu exceptia anevrism VS)
2. Cardiomiopatia
dilatativa (lipsa progresiei R sau QS in V1-V3…)
hipertrofica septala (QR in V4-V6)
3. BPOC (coexista dilatatie AD, VD; ax dreapta)
4. BRS, HVS (progresie slaba R V1-V3… sau unde QS;
in BRS: QRS larg; in HVS: modif sec de repolarizare)
 Unda Q patologica in IM

IMA: coexista supraden ST IMV: ST izoelectric

 Q in cardiomiopatie dilatativa

• Progresie slaba R V1-V3 (echivalent de Q patologic) si HVS

• ECG singura nu poate diferentia de IMV
Progresie slaba r in precordiale (echivalent de Q
patologic) in BPOC

Coexista: axa la dreapta, P pulmonar,

zona de tranzitie deplasata spre stanga (dincolo de V6 aici)
Demascarea falselor unde Q de necroza din BPOC
prin plasarea electrozilor cu un spatiu mai jos
 Progresie slaba R (echiv de Q patologic)
in HVS si BRS

HVS: QRS ingust, coexista

modificari ST-T BRS: coexista QRS larg
 Supra- si sub-denivelarea ST

Prima suspiciune =
Ischemia coronariana acuta

Lipsa undei Q patologice nu infirma ischemia acuta !

 Diagnosticul diferential
al supradenivelarii ST
Supraden ST patologica: min 2 mm in V1-2 sau/si min 1 mm in restul deriv;
in min 2 derivatii contigue (DI si aVL; DII, DIII, aVF; precordialele)

1. IMA sau cazuri particulare de ischemie coronariana:

• Angina vasospastica (Prinzmetal)
• Anevrism ventricular post IM

2. Pericardita (supraden ST in toate deriv, fara subden reciproce)

3. Repolarizarea precoce (varianta de normal, fara
subdenivelari reciproce)

4. Modificari secundare:
HVS (supraden ST in V1, V2; voltaj inalt QRS)
BRS (QRS larg)
 Supradenivelare ST in IMA

Coexista subdenivelari reciproce

Unda Q patologica poate fi absenta in primele min/ore (traseu stanga)
Supradenivelare ST in pericardita

Supradenivelare ST in majoritatea derivatiilor; fara subden reciproce

ST supradenivelat - repolarizarea precoce
Varianta de normal

ST supradenivelat usor, concav in sus, in cateva derivatii

Fara subdenivelari reciproce
 Supradenivelare ST in HVS

Coexista: voltaj inalt, modificari de repolarizare tipice HVS (aici in aVL)

Daca exista dubii privind excluderea IMA se apeleaza la clinica si enzime
 Supradenivelare ST in bloc de ram stang

QRS larg, ritm supraventricular; aspect in V1: rS sau QS

Poate fi manifestarea unui IMA, daca este recent instalat !
Diagnosticul diferential al subdenivelarii ST

1.Sindrom coronarian acut fara supraden ST

(ischemie coronariana subendocardica)
2.Modificari “reciproce” in IMA cu supradenivelare ST
3.Digitala
4.Modificari secundare: HVS, BRS
Subdenivelare ST in ischemia
subendocardica
 Subdenivelari ST reciproce
in IMA cu supradenivelare ST
 Subdenivelari ST digitalice

Subdenivelare ST concava in sus

 Subdenivelari ST si T secundare
HVS BRS

Coexista: voltaj inalt QRS larg

Diagnostic diferential al undei T negative

• Ischemia coronariana (cu sau fara supraden ST)

• Hipopotasemia
• Pericardita
• Embolia pulmonara
• Cardiomiopatii
• Hemoragia subarahnoidiana
• Modificari secundare in HVS, BRS
• Normal in aVR si varianta de normal in deriv DIII, aVF, V1-2
 T negative in ischemia coronariana

Cu supraden ST SAU Fara supraden ST

 T negative in hipokaliemie

Se asociaza subdenivelare ST si QT lung

 T negative in pericardita

Dupa depasirea stadiului de supradenivelare ST difuza

 Unde T negative V1-V3 in embolia pulmonara

Asociaza S1Q3, Tneg DIII, BRD minor

 Unde T negative si ST subdenivelat
in cardiomiopatie hipertrofica

Dg dif cu ischemia necesita cunoasterea contextului clinic; uneori si explorari

imagistice
Subdenivelare ST si T negative gigante in
cardiomiopatia hipertrofica
T negative ample (si QT lung)
in hemoragia subarahnoidiana