Condiţiile pentru a putea

moşteni
Capacitatea succesorală
 Codul civil condiţionează imperativ dreptul de
moştenire al unei persoane de existenţa
capacității succesorale la data deschiderii
moştenirii.
 Regula este că are capacitate succesorală

orice persoană care se află în viaţă în

momentul deschiderii moştenirii şi nu are
capacitate succesorală persoana care nu mai
există sau care nu există încă la acea dată.
Capacitatea succesorală

 Capacitatea succesorală reprezintă

aptitudinea unei persoane de a fi subiect al
drepturilor şi obligaţiilor pe care le implică
calitatea de succesor, fiind distinctă atât de
capacitatea de folosinţă, cât şi de capacitatea
de exerciţiu.
 Dovada se face cu actele de stare civilă.
Capacitatea succesorală
 În cazul moştenirii prin reprezentare, moştenitorul cu vocaţie legală
pretinde drepturi succesorale ale ascendentului său, decedat la data
deschiderii succesiunii.
 El este ţinut să dovedească nu doar faptul existenţei sale la momentul
deschiderii succesiunii, ci şi faptul inexistenţei ascendentului său în acel
moment.
 Dovada se va face cu actele de stare civilă ale moştenitorului şi cu
certificatul de deces sau hotărârea declarativă de moarte a ascendentului
reprezentantului.
 În cazul moştenirii prin retransmitere, moştenitorul cu vocaţie legală sau
testamentară supravieţuieşte lui de cujus şi, dobândind succesiunea
acestuia din urmă, o lasă propriilor săi moştenitori, confundată cu a sa.
În acest caz, cel care pretinde drepturi asupra masei succesorale prin
retransmitere este ţinut să dovedească atât capacitatea succesorală a
autorului lor la data deschiderii primei succesiuni, cât şi propria lor
capacitate succesorală la data decesului autorului lor.
Capacitatea succesorală
Au capacitate succesorală următoarele persoane:
a)persoanele fizice în viaţă la data deschiderii
moştenirii
b)persoanele fizice dispărute la data deschiderii
succesiunii.
c) persoanele fizice concepute dar nenăscute la
data deschiderii moştenirii
d) persoanele juridice în fiinţă la data deschiderii
succesiunii - au numai capacitate succesorală
testamentară (nu şi legală), de la data dobândirii
personalităţii juridice, în condiţiile legii.
Capacitatea succesorală
 Codul civil consacră expres capacitatea
succesorală a copilului nenăscut dar conceput
la data deschiderii succesiunii, cu condiţia să se
nască viu.
 Legea română nu cere şi condiţia viabilităţii
copilului născut.
 Faptul situării datei concepţiei copilului anterior
deschiderii moştenirii şi împrejurarea că acest
copil s-a născut viu sunt chestiuni de fapt ce
trebuie probate de acela care, în calitate de
Capacitatea succesorală
 Potrivit art 208 C.civ… dacă prin lege nu se
dipune altfel, orice persoană juridică poate
primi liberalităţi în condiţiile dreptului
comun, de la data actului de înfiinţare sau, în
cazul fundaţiilor testamentare, din momentul
deschiderii moştenirii testatorului, chiar şi în
aczul în care liberalităţilor nu sunt necesare
pentru ca persoana juridică să se înfiinţeze în
mod legal.
Capacitatea succesorală
Nu au capacitate succesorală:
a) persoanele fizice care nu sunt în viaţă şi persoanele
juridice care nu sunt în fiinţă la data deschiderii
succesiunii
b) comorienţii, întrucât în cazul în care mai multe
persoane au murit în aceeaşi împrejurare, fără să se
poată stabili dacă una a supravieţuit alteia, ele sunt
socotite că au murit deodată
c) codecedaţii - prin codecedaţi se înţelege două sau
mai multe persoane care au decedat în acelaşi timp,
dar în împrejurări diferite, fără a se putea stabili
ordinea deceselor.
Vocaţia succesorală
 Vocaţia succesorală este o condiţie generală a dreptului
la moştenire şi presupune ca persoana care invocă
drepturi succesorale cu privire la o moştenire să aibă
chemare la acea moştenire.
 În dreptul nostru, chemarea la moştenire se face fie în
temeiul legii, caz în care vorbim de vocaţie succesorală
legală, fie în temeiul voinţei lui de cujus manifestată prin
testamentul lăsat de acesta, caz în care suntem în
prezenţa vocaţiei succesorale testamentare.
 Legiuitorul român conferă vocaţie succesorală rudelor
defunctului (în anumite limite), soţului supravieţuitor al
acestuia, precum şi statului în caz de moştenire vacantă.
Vocaţia succesorală
 Vocaţia succesorală legală
 În dreptul nostru, au vocaţia succesorală

legală persoanele care sunt în legătură de

rudenie cu defunctul, cele adopatate şi soţul
supravieţuitor. Legea atribuie acestor
persoane vocaţie la moştenire ţinând cont de
natura relaţiilor ce se stabilesc în mod firesc
între rude, respectiv între soţi. În caz de
moştenire vacantă, bunurile succesorale sunt
culese de către stat.
Vocaţia succesorală
 Vocaţia succesorală legală este nelimitată în cazul rudeniei în linie
dreaptă.
 În schimb, în cazul rudeniei în linie colaterală legiuitorul a limitat

vocaţia la moştenire până la gradul al IV-lea de rudenie inclusiv.

 Noţiunea de grad de rudenie este folosită pentru a stabili distanţa

între rude, legăturile de rudenie putând fi mai apropiate sau mai

depărtate.
 La rudenia în linie dreaptă, gradul de rudenie se stabileşte după

numărul naşterilor prin care se stabileşte legătura de sânge între

două persoane. Spre exemplu, nepotul de fiu şi bunicul sunt rude de
gradul al II-lea.
 La rudenia în linie colaterală, gradul de rudenie se socoteşte după

numărul naşterilor, pornind de la una din rude, în linie ascendentă

până la autorul comun, şi apoi de la acesta, în linie descendentă,
până la cealaltă rudă.
Vocaţia succesorală
 În această materie este cunoscut principiul
reciprocităţii vocaţiei succesorale legale ce
exprimă regula de drept conform cu care
dacă o persoană are vocaţie succesorală
legală generală la moştenirea lăsată de o altă
persoană, atunci şi aceasta din urmă are
vocaţie succesorală la moştenirea celei dintâi.
Vocaţia succesorală
 Aplicabilitatea principiului nu înseamnă că
dacă X culege în concret moştenirea lui Y,
atunci şi X va culege moştenirea lui Y, căci
venirea concretă la moştenire se
concretizează în funcţie de ordinea în care va
interveni decesul lor sau a uneia dintre ele şi,
evident, de concursul celorlalţi moştenitori.
Vocaţia succesorală
 Principiul reciprocităţii vocaţiei succesorale legale
cunoaşte o singură excepţie: este cazul în care
nulitatea căsătoriei putative intervine după decesul
unuia dintre soţi.
 Astfel, în ipoteza în care soţul care a fost de bună-
credinţă supravieţuieşte celuilalt soţ, atunci el va
putea veni la moştenirea soţului decedat.
 În schimb, dacă soţul supravieţuitor este cel de rea-
credinţă (a cunoscut cauza de nulitate a căsătoriei),
atunci el nu va avea vocaţie succesorală legală
generală la moştenirea soţului defunct; aceasta
deoarece căsătoria nu produce nici un efect asupra lui.
Vocaţia succesorală
 Pentru stabilirea ordinii de preferinţă între rudele
defunctului cu vocaţie succesorală generală sunt
avute în vedere două aspecte:
a)clasa de moştenitori;
b)gradul de rudenie.
 Prin urmare, pentru ca o persoană să beneficeze

de vocaţie succesorală concretă, tebuie să facă

parte din categoria moştenitorilor legali, cu vocaţie
generală, şi să nu fie înlăturată de la moştenire de
o persoană cu vocaţie generală, chemată de lege
inaintea ei(cu vocaţie concretă utilă).
Nedemnitatea succesorală

 Nedemnitatea succesorală reprezintă

decăderea de drept a unui moştenitor legal
din posibilitatea de a culege o moştenire
determinată, inclusiv partea de rezervă din
acea moştenire la care ar fi avut dreptul,
deoarece s-a făcut vinovat de săvârşirea unei
fapte grave, prevăzută de lege, faţă de cel
care lasă moştenirea ori faţă de memoria
acestuia
Nedemnitatea succesorală

 Nedemnitatea succesorală are următoarele caractere

juridice:
a) intervine atât în cazul moştenirii legale cât şi în cea
testamentară(legatele cu care a fost gratificat prin
testament nedemnul) şi numai în ipoteza săvârşirii
faptelor expres şi limitativ prevăzute de lege;
b) operează de drept sau ca efect a unei hotărâri
judecătoreşti. Nedemnitatea de drept poate fi
constată oricând, la cererea oricărei persoane
interesate sau din oficiu de către instanţa de
judecată sau de către notarul public. Nedemnitatea
judiciară nu poate fi constată de către notarul public
Nedemnitatea succesorală

 c) efectele nedemnităţii pot fi înlăturate de cel care lasă

moştenirea fie printr-un testament fie prin alt act notarial ;
Această dorinţă a celui care lasă moştenire trebuie exprimată
expres, neconsiderându-se o înlăturare a efectelor
nedemnităţii legatul lăsat nedemnului după săvârşirea faptei
care atrage nedemnitatea.
 produce efecte doar asupra autorului faptei; nedemnitatea
unui moştenitor legal nu influenţează drepturile succesorale
ale celorlalţi moştenitori ai lui de cujus;
 e) produce efecte relative, adică înlătură succesorul nedemn
numai de la moştenirea celui faţă de care a săvârşit faptul
sancţionat cu nedemnitate;
 f) intervine numai dacă nedemnul a avut discernământ în
momentul săvârşirii faptei;
Nedemnitatea succesorală

Nedemnitatea de drept
Potrivit Codului civil, este de drept nedemnă de a moşteni:
A) Persoana condamnată penal pentru săvârşirea unei infracţiuni cu
intenţia de a-l ucide pe cel care lasă moştenirea.
Pentru ca acest caz de nedemnitate să devină aplicabil, trebuie
întrunite cumulativ următoarele condiţii:
a) succesibilul să fi săvârşit o faptă o faptă care să realizeze conţinutul
constitutiv al infracţiunii de omor; nu interesează dacă infracţiunea
s-a consumat sau dacă a rămas în fază de tentativă; nu interesează
felul omorului, mobilul sau scopul infracţiunii;
b) fapta să fie săvârşită de către succesibil asupra celui care lasă
moştenirea;
c) fapta să fie săvârşită cu intenţie;
d) vinovăţia succesibilului să fi fost stabilită printr-o hotărâre
judecătorească rămasă definitivă;
Nedemnitatea succesorală
B) Persoana condamnată penal pentru săvârşirea, înainte de deschiderea moştenirii,
a unei infracţiuni cu intenţia de a-l ucide pe un alt succesibil care, dacă
moştenirea ar fi fost deschisă la data săvârşirii faptei, ar fi înlăturat sau ar fi
restrâns vocaţia la moştenire a făptuitorului.
Pentru ca acest caz de nedemnitate să devină aplicabil, trebuie întrunite cumulativ
următoarele condiţii:
a) succesibilul să fi săvârşit o faptă o faptă care să realizeze conţinutul constitutiv al
infracţiunii de omor; nu interesează dacă infracţiunea s-a consumat sau dacă a
rămas în fază de tentativă; nu interesează felul omorului, mobilul sau scopul
infracţiunii;
b) fapta să fie săvârşită de către succesibil asupra unui alt succesibil;
c) fapta să fie săvârşită cu intenţie;
d) fapta să fie săvârşită înainte de deschiderea succesiunii;
e) locul celui asupra căruia s-a săvârşit fapta să fi profitat făptuitorului dacă ar fi
fost deschisă sucesiunea, fie direct (prin înlăturarea sa ca grad sau clasă de
rudenie), fie indirect (prin înlăturarea sa ca tulpină);
f) vinovăţia succesibilului să fi fost stabilită printr-o hotărâre judecătorească
rămasă definitivă, exceptând cazurile prevăzute de lege
Nedemnitatea succesorală
Nedemnitatea judiciară
Potrivit Codului civil, poate fi declarată nedemnă de a moşteni:
A. Persoana condamnată penal pentru săvârşirea, cu intenţie, împotriva
celui care lasă moştenirea a unor fapte grave de violenţă, fizică sau
morală, ori, după caz, a unor fapte care au avut ca urmare moartea
victimei
Pentru ca acest caz de nedemnitate să devină aplicabil, trebuie
întrunite cumulativ următoarele condiţii:
a) succesibilul să fi săvârşit o faptă o faptă care să realizeze conţinutul
constitutiv al unei infracţiunii de violenţă fizică (loviri sau alte
violenţe, vătămare corporală, vătămare corporal gravă, tâlhărie, rele
tratatamente aplicate minorului, tortura, etc.) sau morală
b) fapta să fie săvârşită de către succesibil asupra celui care lasă
moştenirea;
c) fapta să fie săvârşită cu intenţie;
Nedemnitatea succesorală
 Persoana care, cu rea-credinţă, a ascuns, a alterat, a
distrus sau a falsificat testamentul defunctului;
 Pentru ca acest caz de nedemnitate să devină aplicabil,
trebuie întrunite cumulativ următoarele condiţii:
 a) succesibilul să fi ascuns, alterat, distrus sau falsificat
testamentul defunctului;
 b) fapta succesibilului să fi fost constatată de către o
autoritate judiciară, simpla afirmaţie a unui alt succesibil
nefiind suficientă;
 c) fapta să se fi săvârşit după deschiderea succesiunii,
Codul civil reglementând acest caz de nedemnitate numai
în raport de testamentul defunctului, deci după moartea
testatorului;
 Persoana care, prin dol sau violenţă, l-a împiedicat pe cel
care lasă moştenirea să întocmească, să modifice sau să
revoce testamentul.
 Pentru ca acest caz de nedemnitate să devină aplicabil,

trebuie întrunite cumulativ următoarele condiţii:

 a) succesibilul să împiedice pe cel care lasă moştenirea să

întocmească, să modifice sau să revoce testamentul;

 b)modalitatea de împiedicare a testatorului să

întocmească, să modifice sau să revoce testamentul trebuie

să îmbrace forma dolului sau violenţei, ambele în formă
atipică
 c) fapta să se fi săvârşit înainte de deschiderea succesiunii,

adică în timpul vieţii celui care lasă moştenirea.

Efectele nedemnităţii

 Nedemnitatea produce efecte specifice faţă de moştenitorul

nedemn, faţă de descendenţii acestuia şi faţă de terţi.
a) Efectele nedemnităţii faţă de moştenitorul nedemn –
sancţiunea nedemnităţii are ca efect principal desfiinţarea
calităţii de moştenitor legal a nedemnului.
b) Efectele nedemnităţii faţă de descendenţii nedemnului-
având caracterul unei sancţiuni civile, nedemnitatea înlătură
de la moştenire numai pe autorul faptului de nedemnitate.
c) Efectele nedemnităţii faţă de terţi– dacă în perioada cuprinsă
între momentul deschiderii succesiunii şi cel al constatării
nedemnităţii, moştenitorul nedemn încheie acte juridice cu
privire la bunurile succesorale, se pune problema validităţii
acestor acte.