Curs 3

Locul serviciilor în economie

Variabile specifice:
 Ponderea populaţiei ocupate în sectorul
serviciilor în totalul populaţiei ocupate
 Contribuţia serviciilor la crearea
Produsului Intern Brut
 Numărul agenţilor economico-sociali
activi din economia naţională
 Structura investiţiilor pe sectoare de
activitate etc.
1. Ponderea populaţiei ocupate în sectorul
serviciilor în totalul populaţiei ocupate
 Analiza datelor statistice evidenţiază existenţa
unei legături strânse între mărimea PIB pe
locuitor şi ponderea serviciilor în populaţia
ocupată.
 Într-un număr destul de mare de ţări
dezvoltate economic cu un PIB/locuitor cu
mult peste media mondială, ponderea
serviciilor în populaţia ocupată
depăşeşte 70%.
 Populaţia ocupată pe activităţi în anul 2010 (%)

100%

80%

60%

40%

20%

0%

sectorul primar sectorul secundar sectorul terţiar

1. Ponderea populaţiei ocupate în sectorul
serviciilor în totalul populaţiei ocupate
 Extinderea progresului tehnic din ultimii
30-35 de ani a produs modificări în structura
pieţei, astfel că în ţările dezvoltate economic
- populaţia ocupată din sectorul primar: 1,3-
10%
- populaţia ocupată din sectorul secundar: 22-
35%
- populaţia ocupată din sectorul terţiar:
diferenţa
1. Ponderea populaţiei ocupate în sectorul
serviciilor în totalul populaţiei ocupate

 În privinţa României, se constată o

uşoară creştere a ponderii
populaţiei ocupate în sectorul
terţiar, de la 27,5% în 1990 la 42,6%
în 2010
 Populaţia ocupată în servicii în România, pe ramuri

1200

1000

800

600

400

200

0
1990 1995 2000 2005 2008
comerţ HR Transp., depozit., comunicaţii

intermedieri financiare tranzacţii imobiliare adm.publică şi apărare

învăţământ sănătate şi asistenţă socială alte servicii
2. Contribuţia serviciilor la
crearea PIB
 Statisticile internaţionale relevă faptul că
pentru toate categoriile de ţări, după 1970,
ritmul mediu de creştere a PIB creat în
servicii a fost superior celui pentru total
PIB, ceea ce a condus la o creştere
substanţială a ponderii serviciilor
 Anii 1980 marchează, pentru ţările dezvoltate,
preponderenţa terţiarului, declinul sectorului
primar şi începutul declinului secundarului.
 2. Contribuţia serviciilor la
crearea PIB

 Diferenţierile pe ţări sunt determinate de:

- nivelul dezvoltării economice
- măsura în care creşterea economică se asigură pe
seama factorilor intensivi (legaţi de aplicarea
rezultatelor ştiinţei şi tehnicii noi, de ridicarea
nivelului de pregătire)
- eficienţa activităţii desfăşurate în sectorul
serviciilor (dată de cheltuieli materiale mai mici şi de
utilizarea unei cantităţi mai mari de muncă vie,
inteligenţă şi creativitate)
 PIB în România
Produsul Intern Brut în cele trei sectoare ale economiei
româneşti (ponderi)

60,00
50,00
40,00
30,00
20,00
10,00
0,00

sectorul primar sectorul secundar sectorul terţiar

3. Numărul agenţilor economico-
sociali activi
 Se remarcă ponderea ridicată a
întreprinderilor de servicii în totalul
numărului agenţilor economico-sociali
din economie (aproape 80%)
 65% dintre acestea activează în comerţ,
tranzacţii imobiliare, transport,
depozitare şi comunicaţii
3. Numărul agenţilor
economico-sociali activi
 Ponderea ridicată a comerţului este
determinată de:
- investiţiile mai reduse reclamate de
această ramură
- viteza mai mare de rotaţie a
capitalului
- creşterea şi diversificarea ofertei prin
liberalizarea importurilor
 3. Numărul agenţilor economico-
sociali activi
 Ponderea mare a întreprinderilor de
servicii comparativ cu proporţia acestora
în PIB şi populaţia ocupată se explică
prin talia acestor întreprinderi, în marea
lor majoritate IMM-uri (99%).
Situaţia reprezintă:
- un avantaj pt. că aceste tipuri de
întreprinderi se adaptează mai uşor
fluctuaţiilor pieţei
- un dezavantaj pt. că determină o prea
mare fărâmiţare a producătorilor şi
pierderea economiilor de scală.
5. Structura investiţiilor
 Sectorului terţiar îi revine peste
50% din totalul investiţiilor
realizate în economie, demonstrând
conştientizarea de către
întreprinzători a faptului că serviciile
sunt atractive dpdv al eficienţei
economice, şi ca suport pentru
dezvoltarea altor ramuri şi activităţi.
 Investiţiile din România, pe sectoare de activitate

100%

80%

60%

40%

20%

0%
1992 1995 2000 2005 2008

sector primar sector secundar sector terţiar

 Investiţii, pe ramuri ale serviciilor

20,00

15,00

10,00

5,00

0,00
1992 1995 2000 2005 2008

comerţ HR transp., depozitare, comunicaţii

intermedieri financiare adm. pub. şi apărare învăţământ
sănătate şi asistenţă socială alte servicii
 Care sunt serviciile pe care se poate baza creşterea economică în
România?
(analiza statistica a fiecarei ramuri a serviciilor utilizand indicatorii
prezentati in cadrul acestui curs) – echipe de 3 studenti
Tema se va prezenta la seminar (1 punct de participare)