Cercetare în nursing


AMG AN III
Anca Gavrilescu
 Concepte și termeni uzuali

 Cercetarea reprezintă procesul de căutare
sistematică, uneori accidentală, și acumulare de noi 
cunoștințe, desfășurată de regulă în cadrul
disciplinelor academice de către cercetători.
 Prin definiție, activitatea de cercetare se referă la
sporirea cunoașterii, rezultate care pot fi considerate
noi numai dacă sunt recunoscute ca atare pe plan
internațional. În caz contrar, nu poate fi vorba de o
activitate de cercetare, ci de documentare.
 
 Cercetarea științifică este un alt tip de cercetare,
diferit de cercetarea de simț comun, teologică sau
filosofică, deși obiectul lor poate fi uneori același.
Diferența dintre ele nu este de obiect de studiu, ci de
metodă, adică modalitatea de abordare și cercetare a
obiectului.
 
 Cercetarea științifică are ca scop producerea de
cunoștințe necesare rezolvării unor probleme. În
cercetarea științifică se face distincția între cercetarea
fundamentală, cercetarea aplicată și cercetarea
pentru dezvoltare și inovare.
 
 Cercetarea în nursing – este o abordare științifică ce
oferă nurselor resurse valabile pentru răspunsul
clinic dificil și întrebările legate de sănătate.
 Cercetarea în nursing implică o căutare sistematică
pentru cunoștințe despre problemele importante ale
nursingului și este o cercetare sistematică a
dezvoltării cunoștințelor privind importanța
problemelor nurselor, servind la stabilirea unei baze
științifice a cunoștințelor pentru practica în nursing.
 
 Metoda (metodos = cale, mijloc, mod de expunere –
grec.) : element care prescrie un anumit mod de a
acţiona într-o cercetare ; sistem de principii, reguli şi
mijloace de cunoaştere şi transformare a realităţii;
conceptia de baza din cercetare.
 Exemple: observaţia, experimentul, statistică, istoric-
comparativă, dialectică
 
 • Tehnica (tekhne gr.= procedeu, vicleşug) :
ansamblu de prescripţii metodologice folosite pentru
a realiza o acţiune eficientă, grup de procedee
folosite pentru a realiza o lucrare sau a obţine un
rezultat determinat.
 Exemple: convorbirea, interviul, analiza factorială,
ajustarea statistică, analiza documentară, eşantionarea,
aşchierea etc.
 
 • Procedeu : element al tehnicii care permite
obţinerea directă a unui anumit rezultat sau soluţia
practică la care se recurge pentru a efectua o acţiune
sau lucrare.
 Exemple: gruparea statistică, estimarea varianţei,
clasificarea etc.
 
 • Instrument : unealta sau artificiul tehnic prin
intermediul căruia se realizează o lucrare sau o
acţiune de cercetare.
 Exemple : tabelul, foaia de observaţie, fişa de înregistrare,
ghidul interviului, indicele, chestionarul, elasticitatea, scala
de măsurare sau programul utilitar.
 Problema de cercetare

 Cercetarea ştiinţifică: conexiune între abordarea
filosofică, conceptuală şi metodologică
 Filosofic: legitimarea şi evaluarea interesului, a oferi o
valoare proiectului; în economie şi gestiune domină
compromisul între utilitatea teoretică şi cea practică
 Conceptual: asigură operaţionalitatea proiectului;
corespondenţa cu realitatea
 Metodologic: specificarea manierei de a realiza
cercetarea
 Empiric: raportarea la fapte.
 
 Cercetarea serviciilor de sănătate este o investigație
de tip științific, are caracter interdisciplinar, se referă
la populație și are caracter aplicat.
Procesul și proiectul de cercetare

 Proces de cercetare: succesiune de activitati, actiuni
si operatii prin care este realizata testarea enunturilor
ipotetice derivate dintr-o problema de cercetare.
 Proiect de cercetare: o reflexie anticipată asupra
activitatilor, actiunilor si operatiilor prin care se
realizeaza un proces de cercetare; trecerea de la un
mod teoretic de a acţiona în gândire la unul de a
gândi în acţiune.
 Ipoteza: filosofie, logică și
enunț direcțional în cercetare

 Ipoteza: enunţ cu caracter provizoriu, supoziţie
consistentă, rezultată din raţionamente logice sau pe baza
unei intuiţii specifice a cercetătorului.
 Ipoteza este o afirmație despre o posibilă relație între
factorii studiați și criteriile de raționament.
 Ipoteza orienteaza cercetarea;
 Ipoteza cercetarii nu este acelasi lucru cu ipoteza de lucru
 Ipoteza de lucru (operationala) este testabila in masura in
care sunt satisfacute conditiile impuse prin ipotezele
statistice.
 
 Când un cercetător stabilește o teorie nouă sau testează
valabilitatea acesteia, el formulează o ipoteză care este expresia
opiniei sau convingerii sale.
 O ipoteză bună trebuie să fie simplă.
 În general ipoteza este prezentată sub forma ipotezei nule: „nu
există legătură între factorul studiat și criteriul de raționament",
pentru ca testul statistic, construit plecând de la datele adunate,
să permită calcularea probabilității ca asocierea observată să
survină numai din întâmplare.
 
 Propoziția: „există o asociere între factorul studiat și criteriul
raționării„ constituie ipoteza alternativă.
 Concluzie:
 Ipoteza în contra căreia se dorește acumularea de probe este
ipoteza nulă
 Ipoteza pentru care se dorește verificarea este ipoteza alternativă.
 
 Cercetarea are un scop (obiectiv fundamental) din care
poate fi derivata ipoteza de cercetare; ipoteza de baza
trebuie legata de scopul cercetarii;
 Ipoteze: de baza (fundamentale); de lucru sau
operationale, statistice (de conditie/premise ale testarii)
 Ipoteze: descriptive (ca puncte de plecare, intrebari cu
trimitere la explicare sau inteles); directionale (orienteaza
cercetarea prin constructii explicative); explicative
(furnizeaza o relatie de cauzalitate care va trebui
confirmata/infirmata prin cercetare); testabile si
netestabile.
 Procesul de cercetare

 Orice proiect de cercetare clinică se naște dintr-o
întrebare pe care și-o pune cercetătorul.
 Prima etapă a unui proiect este aceea de a avea o
idee de cercetare și de a o formula într-un mod
corect. Trecerea de la idee la formularea temei constă
– simplu – în a exprima ceea ce se intenționează să
se facă și de ce.
 Trebuie să fie verificat dacă proiectul de cercetare
este util, nou, etic și posibil de realizat.
 Tema de cercetare și ipoteza

Există două mari tipuri de teme de cercetare
care corespund la două categorii de studii:
 Obiectivul proiectului poate fi descrierea
distribuției caracteristicilor unei populații. Este
vorba de un studiu descriptiv. Nu există ipoteză.
 Dacă intenția este de a emite o judecată asupra
unei posibile relații între diferiți factori studiați,
atunci problema de cercetat este fundamentată pe
o ipoteză. Este vorba de un studiu analitic.
 
O bună temă de cercetare sau ipoteză trebuie
să fie simplă, specifică, concepută și redactată
înainte de începerea studiului. Trebuie să fie
bine formulată.
 
 Investigatorul trebuie să specifice:
 Populația de studiat: se pot da informații asupra reprezentativității
subiecților studiați pentru a garanta generalizarea rezultatelor plecând
de la eșantion?
 Factorul studiat, definit drept evenimentul, starea, expunerea sau
intervenția susceptibilă, după ipoteză, de a fi asociată unei probleme
de sănătate, unei boli sau oricărui alt criteriu de ra ționament demn de
interes;
 Criteriul principal de apreciere, definit ca situația sau evenimentul
presupus a fi rezultatul influenței factorului studiat;
 Natura comparației care va fi făcută;
 Lanul de studiu: studiu transversal, studiu caz-martor, studiu de
cohortă, studiu randomizat.
 Tipuri de studii

 Există două mari tipuri de studii epidemiologice:
 studiile descriptive
 Studiile experimentale
 
 Studiile descriptive
 Au ca scop raportarea unui fenomen de sănătate,
frecvența, distribuția și evoluția sa în interiorul unui
grup dat. Ele aduc date cantitative asupra repartiției
unei boli sau a unui factor de risc. Sunt reprezentate
mai ales prin studiile transversale sau studii de
prevalență, în care o singură măsurare este făcută la
un anumit moment pe un eșantion dat.
 
 Studii analitice
 Ele au ca scop determinarea rolului posibil al unuia
sau a mai multor factori în etiologia sau tratamentul
unei boli. Sunt fie studii de observație, fie studii
experimentale.
 
 Studiile de observație
 Studiile caz- martor: subiecții sunt selecționați în funcție
de statutul lor, față de condiția patologică iar factorii
de risc sau expunere sunt deci cercetați în trecut.
 Studiile de cohortă : sunt studii de observație în care
subiecții sunt selecționați pe un criteriu de expunere
sau de factor de risc(factor studiat) și sunt urmăriți
suficient de mult timp pentru a constata apariția
eventuală a consecințelor patologice (criteriul de
raționament) ale expunerii sau ale factorului de risc.
 
Studiile experimentale
Investigatorul alege într-un grup dat subiecții
care sunt supuși factorului studiat. Factorul
studiat este cel mai adesea un tratament.
Într-un studiu clinic liber nu există
comparație cu un lot martor.
 
 Studiul clinic comparativ îmbracă diferite forme:
 Fără lot martor sau studiu cu permutări încrucișate:
subiectul este propriul său martor;
 Cu lot martor: studiul de referință este studiul
randomizat, cu o repartiție aleatorie – prin tragere la
sorți – a factorului studiat. Poate fi deschis – pacientul
cunoaște tratamentul primit, simplu – orb – subiectul
nu cunoaște tratamentul primit sau dublu-orb –
subiectul și investigatorul ignoră tratamentul aplicat.
 
 Cu cât un studiu este mai puțin susceptibil de a prezenta
bieuri, nivelul său predictiv este cu atât mai bun(bie –
orice eroare sistematică introdusă într-un studiu, în faza
de colectare sau analiză a datelor și de interpretare a
rezultatelor, care contribuie la producerea de estimări
sistematic mai crescute sau mai reduse decât valoarea
reală a parametrilor în studiu. Există trei tipuri de bie: de
confuzie, de măsurare, de selecție).
 Se poate spune că există o ierarhizare între diferitele
tipuri de studii, studiul clinic randomizat situându-se în
vârf.
 Bibliografie

 Clocotici, V., Stan, A., Statistică aplicată în psihologi,
Ed. Polirom, Colegium, Iași, 2000
 David,D., Metodologia cercetării clinice, Fundamente,
Ed. Polirom, Colegium, Iași, 2006
 Landrivon G., Delahaye F.(sub red.), Cercetarea clinică
de la idee la publicare, Ed II, Ed. Edit Dan, București,
2002
 https://alingavreliuc.files.wordpress.com/2010/10/se
ptimiu-chelcea-tehnici-de-cercetare-sociologica1.pdf
 http://inf.ucv.ro/documents/danciulescu/curs1-curs2
-curs3.pdf
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Cercetare