Sunteți pe pagina 1din 50

FIZIOLOGIE

PRECIZARI PRIVIND ACTIVITATEA


DIDACTICA
1. Activitatea didactică se desfăşoară conform
tematicii cuprinse în planul de învăţământ.
Programa analitică şi planificarea lucrărilor
practice sunt afişate.
2. Participarea studenţilor la lucrările practice este
obligatorie; sunt permise maximum o
absenţa pe semestru.
3. Studenţii vor efectua lucrările practice în cadrul
grupei din care fac parte, conform orarului
oficial şi la data prevăzută în planificare.
4. Lucrările practice ne-efectuate pot fi
recuperate (cu aprobarea conducerii disciplinei
şi a facultăţii) numai în cadrul unor şedinţe de
recuperare organizate special sau în cursul
aceleaşi săptămâni numai cu cadrul didactic al
grupei.
5. Pentru efectuarea corespunzătoare a lucrărilor
practice este necesar ca studenţii să cunoască
protocoalele de lucru şi să deţină noţiunile
teoretice aferente.
6. Referatul lucrării va fi prezentat pentru avizare
la sfârşitul şedinţei respective. In cadrul
şedinţelor de lucrări practice vor fi verificate oral
sau în scris cunoştinţele teoretice şi practice ale
studenţilor.
7. Examenul de Fiziologie se desfăşoară conform
Procedurii examenului unic (afişată alăturat şi pe
site UMF) ce cuprinde:
• evaluarea activităţii din cursul semestrului
(constituită din nota cadrului didactic – 0.1% şi
nota de la colocviile de pe parcursul semestrului
– 0.9%), reprezinta 10% din nota finala;
• examenul practic reprezinta 40% din nota finala;
• testul grilă unic susţinut de către toţi studenţii la
data stabilită; reprezinta 50% din nota finala.
8. Nota finală rezultă din media ponderată a
punctajelor obţinute.

9. Condiţii pentru participarea la examen:


• prezenţă minimă obligatorie la lucrările
practice; prezenţa la toate lucrările care
includ competenţe prevăzute în
documentele oficiale sau recuperarea
acestor lucrări.
• caiet/dosar de referate (avizate) ale
lucrărilor practice
PROGRAMA ANALITICA
1. FIZIOLOGIE GENERALA
• Organizarea structurală şi funcţională a
materiei vii de la molecula la organism
• Nivele de organizare ale materiei vii
• Proprietăţile fundamentale ale materiei vii
şi sistemele funcţionale
• Principii de integrare funcţională:
- mecanisme de reglare, sinergii fiziologice,
- concepte privind semnalizarea şi controlul
în fiziologie
• Fiziologia celulelor epiteliale:
- Mecanisme de transport transmembranar
- Secreţia celulară

• Fiziologia neuronului
- Excitabilitatea şi conductibilitatea
- Organizare structural-funcţională a sinapselor
- Modalităţi de răspuns postsinaptic
- Neuromediatori
- Reţele neuronale
- Actul reflex
• Fiziologia celulei musculare:
- Organizarea structural-funcţională a miocitelor
- Proprietăţile muşchilor striaţi şi netezi
- Organizarea morfologică şi funcţională a
sistemului neuro-muscular,
- Postura şi locomoţia, oboseala musculară

• Fiziologia sistemului nervos vegetativ


- Fiziologia centrilor nervoşi vegetativi: sistemul
vegetativ simpatic
- Fiziologia centrilor nervoşi vegetativi: sistemul
vegetativ parasimpatic
- Termoreglarea
2. Mediul intern şi fiziologia sângelui:
- Compartimentele hidrice ale organismului
- Proprietăţile fizico-chimice ale plasmei
sanguine
- Echilibrul hidro-electrolitic
- Echilibrul acido-bazic
- Fiziologia eritrocitelor
- Fiziologia leucocitelor
- Fiziologia trombocitelor
- Hemostaza fiziologică
3. Fiziologia digestiei:
- Particularitati morfologice si functionale ale
aparatului digestiv. Fenomene mecanice si fizice
in cursul digestiei si controlul acestora
- Transformari chimice ale constituentilor
alimentari in cursul digestiei. Secretiile digestive
si reglarea lor
- Absorbtia principiilor alimentare.Reglarea
aportului alimentar: foame, satietate, metabolism
energetic si statusul ponderal
- Fiziologia hepatica. Rolurile ficatului: digestiv,
metabolic, excretor. PBL: tipuri patogene de
icter.
BIBLIOGRAFIE
1. FIZIOLOGIE UMANA – CELULA SI MEDIUL
INTERN, Dragomir – Nicolae Serban, Ionela -
Lacramioara Serban, Walther Bild, Editura
Pim, 2008
2. FIZIOLOGIE UMANA – FUNCTII VEGETATIVE,
Ionela - Lacramioara Serban, Walther Bild,
Dragomir – Nicolae Serban, Editura Pim, 2008
3. FIZIOLOGIE UMANA – ediţia III, I. Haulica,
Editura Medicală, 2007
NOTIUNI INTRODUCTIVE

FIZIOLOGIA este o stiinta despre natura; ea descrie


si explica modul de functionare al organismului:
- pentru fiecare organ si sistem, integrand functia
organului in functionarea generala a organismului;
- descrie posibilitatea de adaptare a organismului la
conditiile de moment;
- descrie mecanismele de reglare ale functiilor
organismului.;
- delimiteaza starea de normalitate.
NOTIUNI INTRODUCTIVE
Mecanism de reglare
- Intentia si posibilitatea de mentinere constanta a
parametrilor de functionare a fiecarei structuri
(organ; sistem) si
- Corelare coordonata in functie de un “necesar”
de moment pe care il manifesta organismul
Cum se realizeaza:
- Prin receptarea modificarii de catre zonele
specializate;
- elaborarea unui raspuns corector pe cale
nervoasa / umorala
NOTIUNI INTRODUCTIVE
Starea de normalitate
- Nu inseamna intotdeauna conditii ideale
de functionare ci mai ales o adaptare a
parametrilor functionali ai unei etape in
functie de cei ai etapelor care se
desfasoara concomitent si cu care este in
legatura.

Definirea starii de normalitate presupune


definirea notiunilor de sanatate si boala.
NOTIUNI INTRODUCTIVE
Starea de boala:
- Complex de dezechilibre care conduc la
variatii ale unor constante, inafara unor limite
si care sunt urmate de o functionare
nearmonioasa a unui sistem sau a
organismului in ansamblu.
- Momentul de aparitie a bolii nu este usor de
stabilit datorita factorilor de variatie individuali.

Normalul – notiune statistica care exprima cea


mai frecventa aparitie a valorii respective.
NOTIUNI INTRODUCTIVE
Studiul fiziologiei umane constituie o
introducere indispensabilă pentru
practicarea unui act medical raţional
în vederea stabilirii diagnosticului şi a
instituirii unei terapii adecvate cu
scopul readucerii în limite
homeostatice a mecanismului
fiziologic dereglat de către boală.
NOTIUNI INTRODUCTIVE
HOMEOSTAZIA (Cannon, 1929) –
capacitatea organismelor de a se mentine cu
caracteristicile lor functionale constante intr-
un mediu de viata variabil.
Mecanismele homeostaziei: SECLUZIUNE
- Intentia de separare relativa a organismelor
de mediul in care se afla prin existenta unor
bariere relative care protejeaza organismul de
actiunea agresiva a factorilor de mediu
(membrana; tegumente; tesut adipos
subcutanat).
NOTIUNI INTRODUCTIVE
Procese de reglare – au rolul de a readuce un
parametru la o valoare considerata normala.

Cel mai frecvent mecanism = feed-back


(aferentatie inversa).

Feed-back = informare inapoi a centrului de


comanda despre nivelul parametrului de care
este raspunzator.
NOTIUNI INTRODUCTIVE
Feed-back negativ – feed-back de corectare
in care parametrii modifica evenimente care
duc la corectarea modificarii.
Ex: ↑ CO2 in plasma → ↑ ventilatiei → ↓ CO2 din
plasma
Feed-back pozitiv (in cerc vicios) – efectele
produse sunt in acelasi sens sau
accentueaza stimulul declansator.
Ex: hemoragie → pompa cardiaca ineficienta →
↓ DC, TA, debit coronar → epuizare cardiaca
→ pompa cardiaca ineficienta
ELEMENTE CHIMICE

In compozitia structurilor care alcatuiesc


organismul uman se regasesc in proportii
diferite aproape toti constituientii care pot fi
intalniti in materia “nevie”.

= 4 elemente (H, C; O; N ) + 7 elemente (Na,


K, Ca, Mg, S, Cl, P) → elemente plastice
= oligoelemente
ELEMENTE PLASTICE
1. OXIGENUL
Functiile organismului necesita consum
energetic → oxidarea intracelulara a
materialului energogenetic in prezenta
oxigenului molecular.
a. Surse de oxigen
- Apa / atmosfera (inspir)
- Aport continuu si permanent; nu exista
rezerve de oxigen (rezervele de hemoglobina
si mioglobina → supravietuire 2-5 min).
ELEMENTE PLASTICE
b. Rolurile oxigenului
- incorporare in moleculele organice (sinteza
de steroizi, pigmenti, AG)
- acceptor de electroni (reactii generatoare de
energie;
- structural: prezent in toate moleculele
organice;
- toxic: SRO (anion superoxid; anion hidroxil)
ELEMENTE PLASTICE
Toxicitatea O2 incepe in momentul activarii cu
formare de SRO:
- actioneaza ca atare;
- producere de peroxizi.

Stresul oxidativ: dezechilibru intre factorii pro-


si anti-oxidanti care apare ca urmare:
- productiei crescute de SRO
- scaderii capacitatii antioxidante a
organismului.
ELEMENTE PLASTICE

Surse de SRO
- endogene: mitocondrie, peroxizomi,
lizozomi;

- exogene: razele UV, alcool, fum de tigara,


gaze de esapament, oxigenoterapia
hiperbara
ELEMENTE PLASTICE

Efecte favorabile ale stresului oxidativ:


- bactericid (in cursul fagocitozei);
- stimularea activarii limfocitare;
- controlul tonusului vascular normal;
- stimularea cresterii si proliferarii celulare
- stimularea secretiei de eritropoetina;
- invatare si memorie.
ELEMENTE PLASTICE
Efecte nefavorabile ale stresului oxidativ:
- distruge structurile celulare;
- transformare maligna celulara;
- imbatranire.
Efectele SRO asupra membranelor celulare:
Membranele biologice reprezinta un loc
preferential de actiune al SRO deoarece
contin AGPN → peroxizi, pigmenti
fluorescenti (pigmenti ceroidici,
lipofuscina).
ELEMENTE PLASTICE
Mecanisme protectoare: antioxidanti
(vitamina E, seleniu).

Seleniu:
-preluat din alimentatie; concentratia sa este
proportionala cu cea din sol;
-este constituient al glutation-peroxidazei
(implicata in descompunerea peroxizomilor)
ELEMENTE PLASTICE
Clasificarea sistemelor antioxidante:
1. Dupa mecanismul de actiune:
-enzimatice: SOD, catalaze, peroxidaze;
-ne-enzimatice: vit. C, E, Se, Co Q10

2. Dupa momentul aparitiei:


-antioxidanti primari (inhibitori preventivi):
SOD, catalaza, glutation-peroxidaza
-antioxidanti secundari (intrerup oxidarea): vit.
E, β- caroten
ELEMENTE PLASTICE
3. Dupa locul de actiune:
- intracelulari:
= membrana (vit. E, β-caroten);
= citosol (vit. C, E, glutation peroxidaza);
= lizozomi (vit. C, E, β-caroten)
= reticul endoplasmic (vit. E)

- extracelulari:
- SOD, vit. C
ELEMENTE PLASTICE
2. CARBONUL
Surse:
-stare elementara (diamant, grafit);
-stare combinata (substante organice, anorganice)
Forma de intrare in ciclul vital: substante organice;
CO2
Rolurile CO2
-poate furniza H+ cu rol in echilibrul acido-bazic;
-actiune directa asupra centrilor respiratori;
ELEMENTE PLASTICE
3. AZOTUL
Roluri:
-structural: proteine, lipide, glucide, baze
purinice si pirimidinice; acizi nucleici;
-functional: efect narcotic; implicat in
accidente de depresurizare; explorarea
functiei respiratorii
MONOXIDUL DE AZOT
Celulele endoteliale produc NO in prezenta
oxigenului si L-arginina – molecula semnal
ELEMENTE PLASTICE

Rolurile NO:
-determina tonusul vasodilatator bazal
fiziologic;
-reactivitatea bronsica.

Alterari ale functiei endoteliale determina


modificari ale secretiei de NO.
ELEMENTE PLASTICE
4. HIDROGENUL
Rolurile hidrogenului:
-structural:
= intra in componenta substantelor organice;
= participa la formarea unor substante din
organism (HCl);
-functional:
= intervine in echilibrul acido-bazic;
= reglarea functiei cardio-vasculare si
respiratorii.
Valori normale ale pH-ului:
- 7,4 în plasma sângelui arterial (celulele nu
supravieţuiesc la un pH mai mic de 6,8
sau mai mare de 7,8)
- 7,35 în plasma sângelui venos
- 7,4 în lichidul interstiţial
ELEMENTE PLASTICE
5. SODIUL
Necesar: 3-5 g/zi; inlocuieste pierderile prin
urina, fecale, transpiratie.
Roluri:
- influenteaza valoarea presiunii osmotice;
- intervine in echilibrul acido-bazic;
- intervine in excitabilitatea neuro-musculara;
- intervine in mentinerea potentialului
membranar de repaus.
ELEMENTE PLASTICE
Influente hormonale:
-Aldosteron: ↑ reabsorbtia de Na;
-GH: ↑ reabsorbtia de Na;
-Estrogenii: ↑ reabsorbtia de Na;
-Insulina: ↑ eliminarea de Na;
-Progesteron: natriuretic;
-Testosteron: retentie de Na
Valori normale:
- mediu intracelular: 10-37 mEq / l
- lichid interstiţial: 136 mEq / l
- plasma sanguină: 140  5 mEq / l

Variaţii patologice:
- valori crescute: Na+ plasmatic > 145 mEq/l
→ hipernatremie
- valori scăzute: Na+ plasmatic < 135mEq/l →
hiponatremie (devine manifestă clinic la
valori mai mici de 130 mEq/l).
ELEMENTE PLASTICE
6. POTASIUL
Necesar: min. 0,5 g/zi
Roluri:
-fenomene electrice de membrana;
-contractie musculara;
-presiune osmotica;
-antagonist de Na si Ca;
-echilibru acido-bazic;
-schimburi ionice la nivelul tubului urinifer.
ELEMENTE PLASTICE
Influente hormonale:
-mineralocorticoizi: eliminare de K renal;
-glucocorticoizi: eliberare de K din celule
-GH: retine K;
-insulina: intrarea K in celule;
Valori normale:
- mediul intracelular: 150 mEq / l
- plasma sanguină: 3,6-4,8 mEq/1 şi 3,9-5,3
mEq/1 (peste 60 ani)
Variaţii patologice:
- valori crescute: K+ > 5,3 mEq/l →
hiperkaliemie (peste 7 mEq/l prezintă risc
vital, iar peste 9 mEq/l este letală)
- valori scăzute: K+ < 3,5 mEq/l →
hipokaliemie (moderată: 2,5 – 3 mEq/l;
severă < 2,5 mEq/l)
ELEMENTE PLASTICE
7. CALCIUL
Se gaseste in 2 compartimente:
-usor mobilizabil (sange, tesuturi moi, LE);
-greu mobilizabil (os).

In os se gaseste sub forma de cristale de


hidroxiapatita, fosfat tricalcic, carbonat de
calciu.

Aport: 0,6-0,8 g/zi; crescut in perioada de


crestere, sarcina, alaptare.
ELEMENTE PLASTICE
Roluri:
-controlul fenomenelor membranare de la
nivelul muschiului striat si neted
-mesager secundar;
-intra in structura oaselor, dintilor;
-coagularea sangelui;
-producerea laptelui;
-forta de contractie a miocardului;
-echilibrul acido-bazic;
-stabilitatea membranara (ATP-aza Ca-Mg).
Valori normale:
- mediul intracelular: 10-7 M
- plasma sanguină: 2,1-2,6 mEq / l
- total: 8,9-10,7 mg / dl
- ionic: femei 4,75- 5,3 mg / dl; bărbaţi 4,9-5,5
mg / dl
Variaţii patologice:
- valori crescute: hipercalcemie → creşterea
Ca2+ ionizat din plasmă > 5,9 mg/dl sau a
calcemiei totale > 10,6 mg/dl
- valori scăzute: hipocalcemie → Ca+2 total < 8,5
mg/dl sau a Calciului ionizat < 4mg/dl
ELEMENTE PLASTICE
8. MAGNEZIUL
Necesar: ~ 0,4 g/zi;
Roluri:
-metabolismul fosfo-calcic;
-anti-stress; anti-alergic;
-activator enzimatic;
-excitabilitatea neuro-musculara;
-vasorelaxant bronsic;
-anti-ischemic, anti-anginos;
-antiagregant plachetar.
Valori normale:
- mediul intracelular: 2,6 mEq / l
- plasma sanguină: 1,5 - 2,5 mEq / l (1,7-2,3
mg/dl)

Variaţii patologice:
- valori crescute: hipermagneziemie (peste 2,5
mEq/l)
- valori scăzute: hipomagneziemie (sub 1,5
mEq/l)
ELEMENTE PLASTICE
9. IODUL
Necesar: 10-20 mg

Indispensabil pentru formarea hormonilor


tiroidieni.

Tireoglobulina → MIT; DIT


MIT + DIT → T3 (triiodtironina)
DIT + DIT → T4 (tiroxina)
ELEMENTE PLASTICE
10. ZINCUL
Necesar: 10-15 mg/zi
Roluri:
-structural (metalo-enzime);
-procese hormonale;
-organogeneza;
-dezvoltarea limfocitelor T;
-cicatrizarea plagilor; arsurilor;
-tratamentul acneei.
ELEMENTE PLASTICE
11. FIERUL
Necesar: 10-20 mg/zi

Compartimente:
-Fe din hemoglobina;
-Fe din depozite: feritina; hemosiderina;
-Fe din mioglobina.

Roluri:
-rol in sinteza de hemoglobina
ELEMENTE PLASTICE
12. CUPRUL
Necesar: 2 mg/zi

Roluri:
-antioxidant;
-faciliteaza absorbtia fierului;
-melanogeneza;
-imunitate;
-metabolismul tirozinei.

S-ar putea să vă placă și