Lucru Individual

Hidrologie

A EFECTUAT: CIBOTARI ADRIAN

A VERIFICAT: JELEAPOV ANA

CHISINAU 2021
CUPRINS :
1) INTRODUCEREA.
2) CLASIFICAREA.
3) ELEMENTE
PRINCIPALE.
4) CONCLUZII
5) BIBLIOGRAFIE
 Introducere:
 Valurile sunt mişcări ondulatorii ale suprafeței mării, datorate propagării energiei mecanice în lungul
discontinuitații marcate de densitate ce se află la contactul atmosferă- mare.
 Formarea valurilor
 Factorii cei mai importanți implicați în formarea valurilor pe un corp de apă includ viteza vântului,
adâncimea apei, calea vântului (adică distanta parcursă de vânt). Valurile se formează în diferite forme şi
mărimi. Dimensiunea valului depinde de viteza vântului. Cu cât vântul suflă mai rapid cu atât mai mare va fi
valul. Acesta este motivul pentru care valurile care se formează in timpul unei furtuni, în care viteza vantului
este destul de mare, sunt mai mari decât valurile văzute zilnic.Deşi vântul este factorul major atunci când
vine vorba de formarea valurior, cutremurele sunt un alt factor care provoacă valuri, care sunt mult mai mari
şi mult mai devastatoare in comparație cu valurile de vânt. Cutremurele ce apar pe fundul oceanului au
tendinţa de a declanşa valuri gigantice care pot zdrobi zonele de coastă cu mare ușurință. Aceste valuri apar
în principal ca urmare a mişcării plăcilor tectonice de sub fundul oceanului. Când o placă tectonică se
incalecă cu alta, se naşte o rafală bruscă de apă, care preia viteza, se deplasează si culmineaza pe uscat, sub
forma unor valuri gigantice cunoscute sub numele de tsunami.
 Refractia este un alt concept important in formarea valurilor, deoarece acest fenomen cauzează curburile
valurilor. Refracția se produce atunci când un val vine în contact cu țărmul, în așa fel încât o parte din val.
Din partea de sus, atinge solul şi încetineşte, in timp ce restul valului continuă să se mişte cu aceeași viteză,
provocând astfel curbura valului.
 Clasificarea:
 Valurile pot fi:
 > lungi – valurile lungimea cărora este cu mult mai mare decât
adâncimea locului – mareele
 ▸ scurte – valurile cu lungimi de zeci şi sute m la o adâncime medie
a oceanului de 4 km. – valurile eoliene.
 Oforţate – care continuă să se dezvolte, ca urmare a persistenței și
intensificării vântului, transformându-se în ,,valuri de furtună”.
Olibere – care se răspândesc după inerţie, după finisarea forţei ce le-
a provocat – hula – valurile rămase după încetarea acţiunii vântului
 Valurile eoliene sunt cele mai frecvente după locul unde se
formează se grupează în
 *valuri eoliene de larg şi valuri eoliene de litoral,
 Valuri mai pot fi:
 valuri oscilatorii – create de vânt
 *valuri de translaţie – create de cutremure, alunecări s.a.
Valurile eoline:
Valurile de origine eoliana sunt cele mail răspândite în Oceanul Planetar
După locul de formare ele se grupează în valuri de larg şi valuri eoliene
litorale
Valurile din largul Oceanului la slăbirea factorilor provocatori mai poartă
denumirea şi valuri de hulă. Hulele au o lungime de undä variind intre 30 şi
200 m şi viteze respective de 7 m/s si 17.5 m/s. Lungimea obişnuită a
valurilor la fel este cu mult mai mică de maximă: 130-170 m. Valurile din
zona litorală se manifestă diferit, în funcţie de ţărmul pe care îl întâlnesc
Forţa cu care acţionează valurile asupra ţărmurilor este foarte mare Un val de
5 m înălţime şi 100 m lungime transportă o energie de 3000 kW pentru
fiecare metru de lungime a crestei.Dimensiunile valurilor eoliene cresc odată
cu puterea vântului, durata şi distanţa pe care el o parcurge de-asupra apei.
 ‫ ܀‬Cele mai mari înălţimi a valurilor se observă în regiunile cu furtuni de
lungă durată. Vaste suprafeţe cu valuri mari se află în latitudinile
temperate. Frecvente şi Valuri mari se observă în regiunea fronturilor
atmosferice cvazistaţionare, etc. Cele mai înalte valuri – 34 m s-au
observat în partea nordică a Oceanului Atlantic, valurile cele mai lungi –
cca. 800 m – la sud de insulele Britanice şi în partea ecuatorială a
Atlanticului. S-au observat şi valuri singuratice ,,valuri ucigaşe,, cu
înălţimea peste 20 m.Însă în majoritatea cazurilor înălţimea valurilor nu
ating 4 m, iar valurile peste 7m înălţime se întâlnesc destul de rar.
Valurile seise:
 valurile seise se manifestă în bazinele închise şi semideschise şi pot
apărea în urma schimbării instantanee a presiunii atmosferice,
precipitaţiilor atmosferice, scurgerii de suprafaţă etc, care
influenţează schimbarea suprafeţelor de nivel ale bazinelor.
 Valurile seismice:
 Valurile seismice (tsunami) sunt influenţate indeosebi de cutremure şi
mai puţin de vulcani, tasări şi alunecări de teren. Sa stabilit că
tsunami pot apărea în timpul cutremurelor cu o magnitudine mai mare
de 6 baluri şi focarul aflându-se nu mai adânc de 40 km La o
adâncime mai mare a focarului tsunami se manifestă mai slab, iar
atunci când focarul se află la o adâncime de 75-80 km tsunami practic
nu se formează înălţimea valurilor tsunami constituie În apropierea
malurilor 5-10 m, uneori, însă pot ajunge la 35 m. Cele mai
răspândite zone de manifestare a valurilor tsunami coincid cu zonele
active ale scoarţei terestre (inelul de foc Oceanul Pacific, Marea
Mediterană, Marea Mramoră, Marea Neagră etc).
 Înălțimea valurilor:
 S-a constatat că pe 66
% din suprafaţa
oceanelor se formează
valuri a căror înălţime
este cuprinsă între 0,6 şi
2 m; 26% din valuri –
2-6 m şi doar 8% din
valuri au înăltimi peste
6 m.
Elementele unui val:
Creasta linia cea mai înaltă a valului în raport cu nivelul suprafeței apei.
Vârful este partea cea mai înaltă a crestei. Baza adâncitura sau golul valului,
adică partea cea mai joasă din profilul valului în raport cu nivelul suprafeței
apei.
Înălțimea distanța măsurată pe verticală intre creastă şi baza valului,
Lungimea distanța măsurată pe orizontală care uneşte vârfurile a două creste
sau a două adâncituri consecutive.
Panta-unghiul de inclinare a valului, în raport cu orizontala. Se exprimă prin
raportul dintre inaltimea şi lungimea valului: P=1/L.
Frecventa – numărul de valuri care trec printr-un punct oarecare in unitatea
de direcția punctele cardinale sau alte repere spre care se indreaptă valul
Viteza – distanța parcursă de creasta valului intr-o unitate de timp
 Perioada – intervalul de timp scurs între trecerea a două vârfuri
consecutive
 Concluzii:
 Valurile se formeaza datorita actiunii vanturilor care sufla
deasupra apei si se produc numai in zonele aflate la suprafata
marii. Marimea valurilor generate depinde de viteza vantului,
durata sa si lungimea de apa peste care sufla (lungimea de
actiune). Miscarea apei rezultata poseda energie cinetica, ce
poate fi exploatata de echipamente special concepute.
Parametri fizici ce caracterizeaza valurile sunt inaltimea si
perioada (si / sau lungimea). Perioda / lungimea este direct
proporzionala cu viteza de propagare a valului. Intr-un bazin
mare cum este Oceanul Atlantic, valuri de diferite proveniente
se suprapun si formeaza grupe de valuri, formatii care
traverseaza oceanul aproape fara pierderi de energie.
Potentialul specific al valurilor (diponibilul de putere pe
unitatea de suprafata, de ex, 40 kW/m2) este de 10 ori mai
mare decat cel al vanturilor si de 100 de ori mai mare decat
radiatia solara, ceea ce demonstraza potentialul de necontestat
al valurilor oceanului.
 Bibliografie :
 https://ro.scribd.com/document/461085640/geografie-ocean
 https://ro.scribd.com/document/331139732/valurile-referat-geo
gra
 https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Val
 https://moodle.usm.md/course/view.php?id=1805
 https://www.preferatele.com/docs/geografie/7/valurile-curentii
15.php