Sunteți pe pagina 1din 12

Lucru Individual

Ciclul I, licenta
Program de studii : geografie

Geomorfologie

A efectuat: Cibotari Adrian


A verificat:Revenco Adelina

Chisinau 2021
Cuprins

 1: Ce este o ravena ?
 2: Consecintele ravenei
 3: Cum evolueaza o ravena?
 4: Clasificarea
 5:Concluzie
 6:Bibliografie
1.Ce este o ravena ?
 Ravenele (râpile torenţiale) reprezintă forme mai dezvoltate produse de eroziunea liniară, care în mod
convenţional depăşesc 2 m adâncime, ajungând la câteva zeci de metri. Scurgerea în suprafaţă şi
liniară este cauza principală pentru procese de eroziune a ravenelor, şi anume: iniţierea ravenei şi
adâncirea ei prin eroziune liniară; subminarea malurilor ravenei de către scurgerea de pe fundul
ravenei; avansarea vârfului ravenei datorită eroziunii regresive a “saltului hidraulic” în zona pragului
de obârşie. Iniţierea ravenelor se face prin faza de rigole (rill-uri) care apar odată ce scurgerea de
suprafaţă trece de la faza areolară la cea concentrată. Experimentele au arătat că vitezele critice de
iniţierea rigolelor sunt de 3 – 3,5 cm/s, pe o pantă de 2 - 3º.
Ravene de pe dealurile satului Etulia
2.Consecintele ravenei

 Evoluţia versantului poate sa îmbrace două direcţii: fie o retragere


paralelă cu el însuşi; fie o diminuare treptată a înclinării versantului
către un profil de echilibru. Eroziunea în suprafaţă are efecte
spectaculoase, deoarece se întâlneşte în toate zonele morfoclimatice
ale globului, cu excepţia uscatului situat sub gheţari. Produce o
eroziune lentă, neobservabilă a solurilor, care se transporta asupra
asociaţiilor vegetale naturale şi cultivate care acoperă versantul.
Pierderile de sol care se realizează pe suprafeţe întinse şi în toate
regiunile aduc prejudicii mari agriculturii (sub culturile agricole solul
este mai puţin protejat decât cel situat sub vegetaţia naturală);
datorită îndepărtării orizontului fertil este diminuată productivitatea
solului. Ex: în urma unei ploi torenţiale într-o regiune afectată de
eroziune, pe un teren în pantă, se pierd 1, 6-2 mm de sol, iar pe un
Ravena mica situata in RM pe
teren arabil 2, 5-5 mm de sol. Astfel, în 25- 30 de ani pot fi înlăturaţi
20-30 cm de sol, care în mod natural poate fi refăcut în aproximativ dealurile agricole a satului Budăi
3000 ani.
3.Cum evolueaza o ravena?

Ravena are 5 stadii de evolutie


 1. stadiul incipient, care corespunde începutului formării scurgerii concentrate,
direcţionării acesteia pe anumite aliniamente şi formarea unei forme incipiente de
eroziune UrigolaU (rigola mare); acest stadiu marchează tranziţia de la efectul
eroziunii în suprafaţă către eroziunea în lungul canalelor de scurgere.
 2. stadiul de formare a Uogaşelor discontinue,U ele evoluează independent în
lungul versantului faţă de anumite baze locale de eroziune etajate pe versant. În
mod obişnuit, panta talvegului ogaşului este aceeaşi cu panta versantului.
 3. formarea ravenelor de versant prin integrarea într-o singură formaţiune de
eroziune a ogaşelor. În lungul talvegului în acest stadiu se păstrează pragurile de
eroziune şi pragurile rezultate din unirea ogaşelor dispersate anterior pe versant.
 4. stadiul de realizare a profilului de echilibru dinamic, începe în momentul
în care începe o uniformizare a talvegului ravenei prin dispariţia pragurilor şi
prin diminuarea procesului de eroziune liniară din lungul canalului de
scurgere. În acest stadiu panta talvegului evoluează independent de panta
versantului. Când se realizează un echilibru dinamic între potenţialul de
transport şi potenţialul de eroziune, pe fundul ravenei se instalează o pătură
aproape continuă de aluviuni.
 5. stadiul de stingere a ravenei, când, prin diminuarea pantei talvegului
ravenei, capacitatea de transport a acesteia scade începând cu un proces de
acumulare regresivă de la gura de vărsare a ravenei către amonte
4.Clasificarea

 Ravenele se clasifica dupa


 1.Marime
 MICI - adâncimi mai mici de 5m, lungimi de până la 300m, suprafaţă de
alimentare până la 50 ha.
 MARI - au adâncimi până la 100m, lungimi până la 1km, suprafaţă de
alimentare sub 100 ha.
 FOARTE MARI - adâncimi până la 30m, lungimi mai mari de 1km, suprafaţa de
alimentare depăşeşte 100 ha
După stadiul de dezvoltare

 Ravenele active în stadiul incipient;


 Ravenele active în stadiul evoluat;
 Ravenele stabilizate parţial;
 Ravenele stabilizate total.
După poziţia faţă de reţeaua
hidrografică
 Ravenele de versant - sunt ravenele nou formate pe versanţii din interiorul
bazinelor hidrografice torenţiale sau fluviatile, prin ele creşte densitatea
reţelei hidrografice din interiorul unui bazin şi lungimea canalelor de scurgere
 Ravene dendritice - cu numeroase ramificaţii în zona de obârşie;
 Ravene paralele - cu două sau mai multe braţe paralele care se unesc în
ravena principală;
 Ravene compuse - sunt o combinaţie de două sau mai multe dintre formele de
ravene menţionate mai sus
Concluzie

 Problem cea mai serioasă în legătură cu ravenele este că ele afectează


terenurile agricole. Pentru multe ţări ameliorarea terenurilor ravenate este o
problemă de prioritate naţională. Dacă nu ameliorăm la timp o ravenă ea
poate să se dezvolte într-un torent.
Bibliografie

 https://
moodle.usm.md/pluginfile.php/247361/mod_resource/content/1/Geomorfol
ogie%20Suport%20de%20curs.pdf
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Raven%C4%83
 https://www.google.com/intl/ru/earth/
 https://dexonline.ro/definitie/ravena
 https://
www.researchgate.net/publication/347496067_PROBLEME_DE_GEOMORFOLO
GIE_APLICATA_IN_STUDIUL_RAVENELOR_STUDIU_DE_CAZ_RAVENA_RUPTURI

S-ar putea să vă placă și