Tema: Ingineria genetică - “speranță a omenirii.

”
Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare al Republicii Moldova Universitatea Agrară de Stat din Moldova.

Conferința științifică a studenților și masteranzilor

Elaborat: Spatari Catalina, studenta anului ll, grupa SPA-27

Coordonat: Antoci Arina, Doctor, conferențiar universitar

Chișinau-2022
 Ce este ingineria genetică?
Ingineria genetică poate fi definită drept ansamblu de metode şi tehnici prin care este
posibilă manipularea materialului genetic la nivel celular şi molecular pentru a obţine pe
căi netradiţionale produşi utili omului şi genotipuri noi, având la bază tehnologia
moleculelor recombinate (hibride)de ADN.
În acest fel se creează organisme reprogramate genetic al căror genom se transmite stabil
la sute de generații viitoare şi care nu rezultă în urma procesului de selecție naturală.
Ingineria genetică a deschis o
nouă eră în biologie pentru
motivul că au apărut noi
oportunități de a pătrunde
adânc în fenomenele
biologice, pentru a
caracteriza în continuare
formele de existență a
materiei vii, pentru a studia
mai eficient structura și
funcția genelor la nivel
molecular și să înțeleagă
mecanismele subtile ale
Scurt istoric:
O dată cu dezvoltarea cunoștințelor
de biologie celulară, genetică
moleculară și inginerie genetică,
manipularea artificială a informației
genetice a devenit posibilă și o dată
cu ea au apărut biotehnologiile
moderne cu aplicații în variate
domenii precum medicina, industria
farmaceutică, agricultura, industria
alimentară etc.
 Este de necontestat faptul că genetica a devenit “actorul" principal al
științei contemporane, domeniul cel mai fascinant, care permite
intervenția omului in procesele vieții. Chiar dacă istoria geneticii ca
stiință de sine stătătoare măsoară mai bine de un secol, în domeniul
agriculturii și al industriei alimentare, aplicațiile acesteia sunt relativ
recente. În acest sens, merită amintite unele date de referință.
 La începutul secolului genetica a fost privită
ca un "fundament științific plauzibil pentru
susținerea economiei capitaliste a liberii
intreprinderi". Ca prim pas, merită amintit
anul 1955 pentru descoperirea ADN-ului de
către James Watson si Francis Crick. În anii
1970 este creată prima moleculă de ADN
recombinat și cu aceasta asistăm la nașterea
unei noi ere științifice, întitulată sugestiv: "era
geniului genetic". În anul 1972 s-a obținut
prima moleculă hibridă de ADN prin unirea a
două fragmente diferite de ADN (unul de la o
maimuță, iar celălalt de la o bacterie). Chiar
dacă ar părea neobișnuit, prin aplicarea unor
tehnologii adecvate speciile biologice sunt
manipulate într-o manieră "simbiotică",
diferită de cea naturală.
 Astfel că in 1977 prin tehnici de inginerie genetică, o bacterie va
începe să producă un hormon uman, somatostatina, realizare cu
adevărat importantă pentru umanitate. Anii 1980 sunt marcați de
elaborarea unei metode revoluționare de manipulare a genelor care
permite transferul acestora între unități sistematice foarte diferite,
asigurând obținerea organismelor transgenice sau recombinante
inclusiv între regnuri, de exemplu între regnul vegetal și cel
animal.Astfel geniul genetic părăsește domeniul consacrat al unei
științe fundamentale, devenind prin noile biotehnologii create și
dezvoltate,o știință industrială. În 1986, cercetatorii din Marea
Britanie fac primele teste pentru obținerea unei specii de tutun
rezistent la erbicide.
 Un alt pas important are
loc în 1994, când FDA
(food and drug
administration) anunță
lansarea unei specii de
roșii modificate genetic
cunoscută ca și "flavr
savr", devenită prima
specie de plantă de acest
tip comercializată în
lume.
 Rolul ingineriei genetice în
crearea imaginii științifice a lumii:

 Progresele în ingineria genetică înseamnă

o revoluție în științele naturale moderne.
Ele definesc criteriile pentru valoarea
conceptelor moderne ale trăsăturilor
structurale și funcționale ale nivelurilor
moleculare și celulare ale materiei vii.
Datele moderne despre viețuitoare au o valoare
cognitivă gigantică, deoarece oferă o înțelegere a
unuia dintre cele mai importante aspecte ale lumii
organice și, astfel, aduc o contribuție neprețuită la
crearea unei imagini științifice a lumii.
 Scopul ingineriei genetice:

 În final, prin ingineria genetică se realizează o modificare a

genomului unui organism pentru a-i induce o serie de proprietăți
dorite. Acest lucru se poate face prin inserarea de material genetic
într-un organism viu, prin intervenția directă asupra genelor
acestuia (modificare, recombinare), prin eliminarea unor gene sau
prin realizarea unor mutații la nivelul acestora.
 Cele mai cunoscute aplicații care au
condus la obținerea de organisme
modificate genetic sunt cele din
agricultură, ceea ce a precedat producția
alimentelor ce au la bază asemenea
organisme.
 În fapt, scopul ingineriei genetice este de a crește
producția agricolă, de exemplu prin optimizarea
semințelor, dar și prin ameliorarea rezistenței la boli și
dăunători. În acest mod, contribuie și la protecția
mediului întrucât, cu cât o plantă este mai rezistentă, cu
atât este mai puțin necesară utilizarea produselor
fitosanitare: pesticide, insecticide, fungicide, erbicide.
 Subiectele problematice din perspectiva omenirii
 După o perioadă de entuziasm și utilizare pe scară largă a multor aplicații ale ingineriei
genetice a urmat și una de evaluare a rezultatelor, riscurilor și efectelor acestor tehnologii
asupra omului și mediului. Diverse organizații și specialiști în domeniu au adus la masa
discuțiilor subiecte care sunt considerate problematice din perspectivă etică, socială și chiar
economică. Dezbaterile cele mai cunoscute publicului larg sunt cele legate de producerea
alimentelor modificate genetic.
 Problema de fond este aceea că prin manipulare genetică se intervine
asupra lumii ființelor vii, asupra vieții înseși, adică se fac modificări
într-o zonă pe care o cunoaștem atât de puțin, iar intervențiile noastre
la acest nivel pot avea implicații catastrofale și ireversibile.
 Oița Dolly
Pe data de 5 iulie 1996 a venit pe lume primul animal
clonat din istorie, împărţind omenirea în două tabare. Pe
de o parte erau cei care spuneau că cercetătorii Ian Wilmut
şi Keith Campbell de la Institutul Scoţian Roslin se joacă
de-a Dumnezeu, iar în cealaltă tabără erau cei care
spuneau că prin apariţia oiţei Dolly omenirea a făcut un
mare pas înainte, un argument fiind acela că specii aflate
pe cale de dispariţie pot fi salvate.
Existența oiţei Dolly a fost dezvăluită abia în februarie 1997.
Crearea sa, după 276 tentative eşuate, a fost un proces realizat
absolut pe cale ştiinţifică.
Prezentată încă de la naştere drept una dintre marile cuceriri
ale ştiinței, oaia Dolly, primul animal clonat vreodată din
celula unui mamifer adult, a provocat o dezbatere mediatică de
mare amploare cu privire la etică clonării. Dolly arăta ca orice
oaie normală, s-a dezvoltat normal şi a devenit chiar mamă,
dând naştere unui miel, apoi altor trei.
 Îmbătrânită prematur
Decizia de a-i curma existenţa, la vârsta de şapte ani, a fost luată după un examen veterinar care a arătat că ea suferea de
o maladie pulmonară progresivă. Viața sa relativ scurtă a adus în discuţie problemele îmbătrânirii premature înregistrate
în cazuri de animale clonate. Îmbătrânirea prematură a oii Dolly a fost evocată pentru prima dată în mai 1999,
într-un studiu în care se afirma că vârsta cromozomilor săi nu este de trei ani, ci de nouă, adică la vârsta sa
efectiva se adăugau anii oii de la care fusese prelevată celulă folosită la clonare.
Apoi, în ianuarie 2002, prof. Ian Wilmut a recunoscut că Dolly suferea de artrită la o vârstă tânără, ceea ce putea să
însemne că avea probleme. La vremea respectivă, grupurile de protecţie a animalelor au denunţat obiectivele
considerate mercantile ale laboratoarelor de cercetare, afirmând că nu se poate acţiona asupra unei componente a
sistemului animal aşteptând ca restul să funcţioneze perfect.
Cercetările ulterioare au arătat că toate animalele clonate în lume prezintă malformaţii genetice şi fizice. După moarte,
oaia Dolly a fost clonată şi donată Muzeului Naţional din Edinburgh, unde este expusă şi astăzi. Destinul oiţei şi
cercetările au recunoscut, în sine, faptul că nimeni nu se poate juca de-a Dumnezeu şi că ştiinţa are limite care nici nu
pot fi depăşite, nici nu pot fi explicate.
 Rolul ingineriei genetice în medicină
 Ingineria genetică a adus beneficii directe medicinei. A făcut
posibilă, de exemplu, producerea insulinei umane și a
hormonului uman de creștere, care nu se putea obține în
cantități suficiente. Ingineria genetică face, de asemenea,
posibilă tratarea bolilor prin alterarea genetică. În acest tip de
tratament, un pacient ale cărui celule au gene lipsă sau defecte
primește materialul genetic necesar..
Ingineria genetică din perspectivă religioasă
 Răspunsul comunității creștine la toată dinamica și rezultatele
ingineriei genetice este unul variat și depinde foarte mult de
perspectiva teologică asupra creației și asupra naturii umane cu
care se operează.
 În primul rând, trebuie subliniată ideea că lumea este creația lui
Dumnezeu și are un scop. Opera creatoare a lui Dumnezeu este
una continuă. Omul este organic unit cu lumea și dependent de
ea. Acțiunile sale asupra naturii îl afectează pe el și pe urmașii
săi.
 În al doilea rând,omul nu este stăpânul creației și nu poate
dispune de ea după cum voiește.
 Existența bolilor și suferințelor, inclusiv a anomaliilor genetice,
reprezintă un rezultat al păcatului, iar acțiunea umană la acest
nivel ar constitui o prelungire a inițiativei căderii.
Avantajele ingineriei genetice
În 1953, oamenii de știință au descoperit cum funcționează sistemul genetic. De atunci au învățat să modifice
compoziția genelor și, prin aceasta, să schimbe caracteristicile de bază ale unui organism.
Prin extragerea de gene din celule și adăugarea lor la alte celule, aveți capacitatea de a crea proprietăți care nu au fost
niciodată văzute înainte.
În prezent, această tehnică oferă posibilitatea de a îmbunătăți multe aspecte ale vieții.
Îmbunătățiri în producția alimentară
Modificările genetice oferă multe beneficii producției alimentare. Acestea includ o creștere a producției și a
performanțelor acestora.
În plus, au reușit să îmbunătățească aroma și valoarea nutrițională a produselor alimentare. Un alt avantaj al
manipulării genetice este reducerea pierderilor cauzate de diverse stresuri biotice și abiotice, inclusiv agenți patogeni
fungici și bacterieni.
Producerea proteinelor recombinante
Un beneficiu important al ingineriei genetice este legat de producerea de proteine. Datorită ADN-ului recombinant,
bacteriile pot fi folosite pentru a produce proteine de importanță medicală.
Una dintre ele este insulina umană modificată genetic. Acest lucru a rezolvat problema intoleranței la insulina de porc
și are avantajul suplimentar că extracția este mai puțin costisitoare.
În același mod, interferonul, un agent antiviral care este secretat de celulele atacate de virus, este deja disponibil.
Un exemplu final este hormonul de creștere care poate fi util în tratamentul fracturilor osoase, arsuri și ulcere ale
pielii, hemoragii ale tractului digestiv.
Dezavantajele ingineriei genetice
Ingineria genetică este o tehnologie radicală. Atunci când genele diferitelor specii neînrudite sunt combinate, codurile lor
genetice sunt modificate permanent.Aceste noi organisme vor trece modificări genetice la descendenții lor prin moștenire. Prin
aceasta, ființele umane devin arhitecții vieții.
Astfel, ingineria genetică ridică probleme grave etice și sociale. De asemenea, provoacă serioase provocări pentru mediu,
sănătatea umană, bunăstarea animalelor și viitorul agriculturii, printre altele.

Posibile daune pentru sănătate

Unul dintre dezavantajele acestui tip de tehnologie este riscul pe care îl poate reprezenta pentru sănătatea oamenilor.
În acest sens, cercetarea privind efectele anumitor gene a fost limitată și strict controlată de industrie.
Pe de altă parte, nu există un proces riguros de aprobare pentru produsele modificate genetic.
Și fără o reglementare eficientă, nu există garanții că unele dintre ele pot fi dăunătoare. Este întotdeauna prezentă amenințarea
ca o trăsătură nedorită să fie transferată către planta țintă. 

Impactul asupra mediului

Culturile modificate genetic ar putea provoca probleme de mediu. Acestea ar putea deveni agenți invazivi sau toxici pentru
viața sălbatică și ar provoca daune mari.Până în prezent, impactul cel mai dăunător al modificării genetice a fost fenomenul de
rezistență la pesticide.Milioane de hectare de teren agricol au devenit rezistente la erbicidul glifosat. Utilizarea excesivă a unei
trăsături concepute pentru a tolera erbicidul a favorizat dezvoltarea accelerată a rezistenței la mai multe specii de buruieni.
Concluzii:

 Ingineria genetică, considerată componentă a

biotehnologiilor a căpătat în ultimul timp o amploare
și o importanță extraordinară , cu evidente posibilități
pentru a deveni în viitorul nu prea depărtat ea însăși
un domeniu distinct.
 Ingineria genetică este cu adevărat speranța omeniri,
cu rezultate promițătoare în toate domeniile vieții
cotidiene.
 Bibliografie:
1. Alimente modificate genetic. Efamilia. (n.d). Disponibil la: https://www.efamilia.ro/dieta-si-nutritie/
alimentele-modificate-genetic/. Consultat/accesat:13.11.2021.
2. Avantajele și dezavantajele manipulării genetice. Thpanorama. 2016. Disponibil: https://ro.thpanorama.com/blog/ciencia/
4-ventajas-y-desventajas-de-la-manipulacin-gentica.html. Consultat/Accesat:23.11.2021.
3. Ce este ingineria genetică. Știința online. 2016. Disponibil la: https://www.google.com/amp/s/www.stiintaonline.ro/
ce-este-ingineria-genetica/amp/. Consultat/accesat: 15.11.2021.
4. Crearea ingineriei genetice. Ingineria genetică și piața: găsirea cheii pentru generarea de avantaje științifice. Ik-Ptz. (n.d).
Disponibil la: https://ik-ptz.ru/ro/exam-tests---2014-for-literature/sozdanie-gennoi-inzhenerii-gennaya-
inzheneriya-i-rynok-naiti-klyuch-k-monetizacii.html. Consultat/accesat: 15.11.2021.
5. Iancu, N.(08.04.2020). Principii creștine pentru intervenții genetice. Seventh-day Adventist Church.(articol).
Disponibil la: https://www.adventist.ro/index/principii-crestine-pentru-interventii-genetice/ consultat/accesat:
15.11.2021.
6. Leutu, G.Ingineria genetica. Scribd.(document).Disponibil la: ( https://ro.scribd.com/doc/205173201/Ingineria-genetica
consultat/accesat:15.11.2021.
7. Manea, T.(n.d). Organismele modificate genetic: o tehnologie controversata. ResearchGate. Disponibil la:
https://www.researchgate.net/publication/257536343_Organismele_modificate_genetic_o_tehnologie_controversata
consultat/ accesat 13.11.2021.
8. Jemna, D. (n.d.).Provocările ingineriei genetice. Alteritas. Disponibil la:
https://www.google.com/amp/s/danutj.wordpress.com/2019/02/08/provocarile-ingineriei-genetice/amp/.
Consultat/accesat: 13.11.2021.