Moderator: Pîntea Lilia,

învățătoare gim.Gălășeni
 Tehnica ,,APĂ ÎN
PAHAR’’

DEOARECE ORGANISMUL UMAN TREBUIE SĂ SE REVIGOREZE VĂ INVIT LA UN

,,PAHAR DE VORBĂ’’ .

ÎNDEMN SĂ VĂ ÎMPĂRTĂȘIȚI CU SFATUL PE CARE L-AȚI DA PROPRIEI

PERSOANE DACA V-AȚI ÎNTOARCE ÎN TIMP CU 15 ANI.
Parabola cafelei
 O tânără se adresase tatălui său, zicându-i :
-Tată, îmi este atât de greu să trăiesc, viața e atât de
complicată, mă confrunt cu atâtea greutăți și probleme,
am impresia că totul este împotriva mea! Nu mai găsesc
în mine puteri să trăiesc... ce să fac?
Tatăl fără ca să spună vreun cuvînt, a pus la foc 3 cratițe
cu apă, într-o cratiță a pus morcovi, în alta un ou, iar în
cea de-a treia boabe de cafea. După un timp el a scos din
apă morcovii, oul și a turnat o ceașcă de cafea din a treia
cratiță.
- Ce s-a schimbat? - a întrebat-o el pe fiica sa.
- Oul și morcovii sunt fierți, iar boabele de cafea s-au
dizolvat în apă - a răspuns ea.
- Nu draga mea, aceasta este ceea ce se observa doar la
prima vedere.
Uite - morcovul dur, după ce a fost în apă clocotită, a
devenit moale. Oul firav, a devenit tare. Ele nu și-au
schimbat forma, dar și-au schimbat structura fiind
influențate de unul și același factor , apa clocotită. La fel
și oamenii, fiind influențați de aceleași împrejurimi
nefaste, acei puternici pot deveni slabi și neajutorați, în
timp ce cei slabi se vor căli, și vor deveni personalități
puternice.
- Dar cafeaua? a întrebat fiica.
- Aceasta este cel mai interesant, cafeaua s-a dispersat în
gustoasă și aromată. Există oameni deosebiți, care
indiferent de împrejurimi, schimbă situațiile în așa fel
ca să obțină atenţie și cunoștințe, transformând chiar și
cele mai necăjitoare lucruri în ceva nou și minunat!
 Oglindă, oglinjoară,
- Cum arăt ?spune-mi,
- Ce impresie -Cum influiențez
fac oamenilor? asupra lor ?

Film ,,Ariciul’
PARTENERIATUL: ȘCOALĂ -
FAMILIE

PAŞI PENTRU PERFORMANȚA

ȘCOLARĂ A ELEVILOR DIN
TREAPTA PRIMARĂ
În zilele de azi efortul multor psihologi și pedagogi este îndreptat spre
crearea unei școli ce ar asigura condiții prielnice pentru dezvoltarea și
educația copilului printr-un parteneriat de colaborare cu familia. Acest fapt
este condiționat de lipsa de timp a părinților pentru copii, neimplicarea în
pregătirea temelor pentru acasă, absența de la viața școlară, lipsa
activităților comune a tuturor membrilor familiei, ba chiar de lipsa
părinților din viața copiilor, dacă vorbim despre familiile temporar
dezintegrate. E. Losîi (2007) susține că s-a schimbat și atmosfera în
familii.

Părinții și copiii trăiesc astăzi cu o viață mai intensă, în care rămâne puțin
timp pentru comunicarea unul cu altul, pentru ocupații comune și
obiceiuri, ritualuri în familie. Dacă în anii precedenți familile se ciocneau
mai mult cu probleme de natură externă (probleme materiale, spațiu de
trai, lipsa serviciului etc.), astăzi sunt prezente mai mult probleme interne:
relații interpersonale încordate, reacții acute, exagerate la greșelile și
faptele membrilor familiei, lipsa de timp și a atenției față de copii.
Abordările de specialitate elucidează mai multe modele de implicare a
părinţilor în actul educațional școlar, dar anume Modelul sferelor de
influenţă suprapuse.
Modelul dezvoltat de Joyce Epstein (1987, 1995, 2001), prin Teoria
sferelor de influenţă suprapuse, afirmă că elevii învaţă mai mult atunci
când părinţii, educatorii şi alte persoane din comunitate împărtăşesc
scopurile şi responsabilităţile pentru învăţarea elevilor şi lucrează
împreună, nu individual.
În cadrul zonelor de „suprapunere au fost identificate mai multe tipuri
de implicare, de rând cu parentingul, comunicarea, voluntariatul, luarea
deciziilor şi colaborarea cu comunitatea și învăţarea acasă.
Din perspectiva dată se desprind și beneficiile implicării în parteneriat a
părinților care includ:
pentru copii – performanţă academică, atitudini şi comportament, prezenţă,
adaptare şi implicare şcolară, rata promovabilităţii;
pentru părinţi – atitudini pozitive faţă de şcoală, relaţii mai bune între copii şi
părinţi;
pentru profesori – motivaţie crescută pentru îmbunătăţirea metodelor
educative.
La vârsta școlară mică activitatea de bază este învățarea, în procesul căreia are
loc adaptarea copilului la realizările culturii umane, însușirea cunoștințelor și a
priceperilor acumulate de generațiile precedente. Când are loc trecerea la
învățarea obiectelor propuse în școală, însușirea devine teoretică, ceea ce, în
primul rând, și determină caracterul dezvoltativ al activității de învățare.
Relatia scoala - familie, o
necesitate?
De aceea, printr-o comunicare de parteneriat educațional,
cadrele didactice și părinții trebuie să-l înțeleagă, să-l
sprijine și să-l ajute pe cel mic să depășească inerentele
probleme apărute în această perioadă. Potrivit M.
Rasnoveanu (2009), exista două modalităţi de a creşte
oportunităţile elevilor de a învăţa la această vârstă:
creşterea perioadei de timp în care elevii învaţă și
extinderea cantității de conţinut pe care îl primesc, iar
tema pentru acasă se consideră că poate favoriza
ambele obiective.
JOCUL ,,Poziția incomodă’’
Susținere
 Tehnica timpului

2. Limba și literatura română

1. Matematică 3. Educație plastică

4. Educație tehnologică
I-a. Lecția de matematică
Subiectul: Estimări.

Propun să facem niște calcule:

1 lună aproximativ 20 zile lucrătoare x 5 ore/zi

1 an aproximativ 180 zile (la școală)
Calculăm: 180 zile x 5 ore = 900 ore/an- se află elevii la școală
Aflăm câte ore are un an: 360 zile x24 ore = 8640h/an
Aflăm diferența dintre nr. ore pe an și nr.ore la școală.
8640 - 900=7740 h se află copilul în afara școlii.
7740 h comparativ cu 900 h constituie aproximativ 8,6 ori mai mult
în afara școlii.

Concluzie: De faptul cum este dirijat timpul elevului în afara școlii

depind, în mare măsură, succesele elevului, formarea lui ca
personalitate.
A II-a . Lecția de limba și literatura română
Subiectul: ,, Iarmarocul ‘’

S. I ,,Motive pentru care școala și familia

stabilesc legături între ele.’’
S. II ,,Obstacole în calea relației școală-
familie.’’
S. III ,,Forme de colaborare a școlii cu
familia’’
 S. I ,,Motive pentru care școala și
familia stabilesc legături între ele.’’

Metoda ,,Ciorchinele’’
* Frecvență regulată la școală
* Performanța școlară
* Abilități sociale mai bune
* Adaptare mai bună la mediul școlar
* Un sentiment mai accentuat al competenței
personale și eficienței în învățare
* Implicare mai mare în activitățile școlii
* Credință mai ridicată în importanța educației
* Îmbunătățirea relației școală-familie
S. II ,,Obstacole în calea relației
școală-familie.’’
Harta conceptuală
Bariere materiale, de natalitate: resurse financiare limitate, dificultăţi legate de
transport“ responsabilitatea de a creşte mai mulţi copii, grija pentru cei în
vârstă etc.
 

Bariere psihologice: lipsa de încredere a părinţilor în propriile capacităţi

cauzată de lipsa studiilor, ei nu se percep ca fiind capabili să-i ajute pe copii în
activităţile şcolare.
 

Bariere care ţin de cultura organizaţională a şcolii

•
atitudinea profesorilor. Uneori nu este valorizată implicarea părinţilor,
nici opiniile acestora. De multe ori se subapreciază eforturile părinţilor
atunci când aceştia se implică.

•
climatul şcolar. Percepţia diferenţelor educaţionale şi de expertiză între
profesori şi părinţi conduce la relaţii inegale profesori-părinţi, profesorii
folosesc uneori un limbaj şi termeni inadecvaţi (în mod
conştient sau inconştient) pe care părinţii nu-i înţeleg şi astfel se îndepărtează de
şcoală.
 Şcoala si familia urmãresc acelaşi scop educativ, formarea
tinerilor pentru a deveni personalitãţi multilateral dezvoltate care
sã poatã face faţã dinamicii sociale, schimbãrilor profunde şi
alese din societate.

Şcoala este interesatã sã colaboreze cu familia, sã-şi facã din ea

un aliat, pentru ca acţiunea ei educativã se fie mai profundã şi de
duratã.

Colaborarea şcolii cu familia este necesarã şi în vederea unei

informãri reciproce cu privire la dezvoltarea copilului, la
comportarea lui, pentru cunoaşterea lui multilateralã.

Colaborarea dintre şcoalã şi familie se poate realiza sub

mai multe forme.
S. III ,,Forme de colaborare a școlii cu familia’’

COLABORAREA SCOLII CU FAMILIA

?
IN SPRIJINUL INSTRUIRII SI EDUCARII
ELEVILOR

5.
4. Vizitarea
Ședinţele
3. Discuţiile şcolii de
cu cãtre parinţi
pãrinţii

2. Convorbirile

1. Vizitarea familiei de cãtre cadrele didactice.

Modalităţi de implicare a
familiei:
A III-a. Lecția de educație plastică
Subiectul: Folosirea liniilor în desen

mânie
frică
tristețe

autoapreciere
îngrijorare

armonie
Cum degetele noastre ne
influențează?
Programe de implicare a părinților în parteneriat dual

Învăța-
re
volunta- acasă
riat Negociere
a deciziilor

Parteneriate
cu
comunicare comunitatea

armonie
 Jocul ,,Mașina de spălat’’
Propuneți metode experiențiale în lucru cu părinții

       
Metode experiențiale în lucru cu părinții

Studiul de
Dezbaterea caz Experimen-
tiul
Analiza
produselor Problema-
activității tizarea

Exercițiul Analiza
Metode
SWOT
Harta
conceptu- Jocul de
ală rol
Pro
bl r min
tiza ema- ,,scenariile Bra i sto
rea -gul
metaforice’’
A IV-a. Lecția de educație tehnologică
Subiectul: Siluiete

T. I ,,Paleta emoțiilor’’.
Creăm
siluiete!
T. II ,,Suișuri-coborâșuri

T. III ,,Papioane colorate’’

T. IV ,,Succesul’’
Relataţi un eveniment plăcut din viaţa dvs. şi unul mai puţin plăcut. Ce vă face să-l
caracterizaţi astfel?
Dar dacă vă gândiți la școală, ce evenimente vă amintiți?

Tehnica ,,Suișuri și coborâșuri’’

 Tehnica ,,Papioane colorate’’

Decupaţi din această fişă papioanele cu mesaje pozitive şi negative utilizate de obicei în
comunicare cu ceilalţi. Lipiţi-le pe gulerul colegilor/colegelor care participă la programul
dedicat părinţilor, fără ca aceştia să cunoască ceea ce scrie pe papion. Solicitaţi participanţilor şi
alte mesaje cu care
„se întâlnesc“ frecvent. Identificaţi în echipele stabilite factorii care facilitează sau blochează
comunicarea.

Ești extraordinar
 T. IV ,,Succesul’’
,,Hexagonul motivației’’

CE? DE CE?

CU
Parteneriat CUM
CINE? școală-familie ?

CÂND UNDE
? ?
În activitatea mea îmi va fi utilă
rețeta ...