Curs 10 Globalizare

1.Un fenomen nou sau unul ciclic?

• Forme ale globalizării au existat de când există
lumea. Circulaţia oamenilor; schimburile de mărfuri;
răspândirea diferitelor epidemii etc.
• Momentul de încoronare: anul 1913: Ponderea
comerţului în totalul GDP
• Perioada 1870-1913 cadrul instituţional al globalizării
asigurat de sistemul monetar bazat pe aur
• Un “episod extraordinar în progresul economic al
lumii” John Keynes
Ponderea comerţului in total GDP
2. Caracteristicile globalizării de azi
• Gradul de interdependenţă;
• Raportul dintre parte şi întreg se schimbă în
favoarea întregului;
• Instituţiile globale au o putere din ce în ce mai
mare;
• Rolul statului naţional se diminuează;
• Astăzi, dezvoltarea nu poate avea loc decât
ţinând cont de particularităţile globalizării.
 3. Globalizarea înseamnă şi nu înseamnă
americanizare
• Henry Kissinger: globalizarea un alt nume pentru
interesele americane; afirmaţia numai pe jumătate
adevărată;
• Dacă prima putere a lumii ar fi fost Germania,
puteam vorbi despre germanizare; sau despre
japonizare;
• SUA şi-au promovat interesele, dar sunt şi condiţii
şi reglementări deschise pentru toată lumea
• Prima dovadă: ridicarea Chinei şi a Asiei în general.
 4. Vârsta de astăzi a globalizării
• Globalizarea este nu numai nouă, ci şi
revoluţionară;
• Rezultat al unor transformări de tip seismic;
• Comprimarea timpului şi spaţiului;
suspendarea distanţelor; Fluxurile financiare şi
de capital;
• Transmiterea concomitentă a informaţiilor
 5.Multinaţionalele , actorii noului val al
globalizării
• Multinaţionalele mai puternice decât statele
naţionale
• Deţinătoare ale monopolului cercetării şi
tehnologiilor de vârf;
• Putem vorbi despre o responsabilitate socială
a corporaţiilor?
5 Corporatiile multinationale versus tari
6. Globalizarea şi dezvoltarea contemporană
1.
US $bn
16000

14000

12000

10000

8000

6000

4000

2000

0
US China Japan Germany France UK Brazil Italy Canada India Russia Spain Australia Mexico Korea Netherlands

The largest Economies in 2010

 Giganţii IA
• Cei şapte giganţi: Google, Facebook, Amazon,
Microsoft, Baidu, Alibaba şi Tencent. Primele
patru- americane, ultimele trei, chineze.
• Fiecare investesc în cercetare sume enorme.
Uneori mai mari decât cele investite de diverse
state.
• Sunt 16 state care au un GDP peste 1 trilion
dolari. Acesti giganti se apropie de aceste valori.
6. Globalizarea şi dezvoltarea contemporană.
2.
US $bn
50000

45000

40000

35000

30000

25000

20000

15000

10000

5000

0
China US India Japan Brazil Russia UK Germany France Italy

The largest Economies in 2050

 7.Globalizarea inaugurează o perioadă de
severă inegalitate
• Creşte decalajul dintre salariile mari şi cele mici;
• Riscul creşterii decalajului dintre ţări. Ţările
dezvoltate şi ţările emergente îşi vor disputa locurile
fruntaşe; Ţări fără viitor;
• Leste Thurrow: Concentrarea producţiei. În domeniul
automobilelor vor supravieţui Volkswagen, Toyota,
Ford şi General Motors; pt a supravieţui, Daimler –
Benz a cumpărat Chrysler, iar Renault- Nissan.
• “Cum să supraviaţuiască Fiat, Hundai şi Peugeot?”
 8. Consecinţe politice ale globalizării
• Când în 2008 a izbucnit criza financiară, băncile centrale
au început să tipărească bani şi să vină în ajutorul celor
confruntaţi cu dificultăţi.

• Criza este şi în spatele nostru şi în faţa noastră.

• Paul Krugman: „In Europa creşterea din perioada 2007 -

2014 a fost mai redusă decât cea din 1929-1936”.

• Europa nu a atins încă nivelul dinainte de criză.

 9. Perioada post criză
GDP
Pre-crisis peak = 100
110

105

100 United States

Euro area

95

90

85
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
 10. Testul netrecut al globalizării
• Prima fază a globalizării: un tip de organizare a vieţii
internaţionale care să favorizeze schimburile, legăturile, în ultimă
instanţă dezvoltarea. Consensul de la Washington

• Globalizarea a redat lumea nu competiţiei, cum se spune, ci

actorilor mari şi puternici: state, corporaţii etc. Aşa a fost
concepută să funcţioneze globalizarea şi aşa a funcţionat. A
favorizat masive fluxuri financiare, tehnologice dinspre ţările
dezvoltate spre ţările în curs de dezvoltare.

• Momentul 1997-1998. „Minicriza” financiară. Punctul de plecare

al modelului asiatic. Globalizarea a trezit la viaţă Asia.
 11 Testul netrecut al globalizării
• A doua etapă a globalizării: inversarea fluxurilor dinspre ţările emergente
spre cele dezvoltate.

• Asia a elaborat propria definiţie a globalizării şi o strategie a dezvoltării în

contextul globalizării.

• Lanţurile de producţie şi aprovizionare. Factory Asia

• Globalizarea a lucrat exact invers de cum a fost proiectată. Joseph Stiglitz:

America is on the wrong side of globalization.

• Cine s-a adaptat din vreme la procesul globalizării a trecut mai bine de
criză.
12. Noua configuratie economica a lumii
 Starea actuală a globalizării
• Davos 2017: China participa la cel mai înalt nivel
şi susţine globalizarea; SUA se pronunţă opentru
promovarea relaţiilor bilaterale;
• SUA, prima putere a lumii consideră că
înţelegerile multilaterale au dezavantajat
America. Retragerea din Tratatul de la Paris în
legătură cu climate change;
• Situaţia particulară în care se află Uniunea
Europeană, simbolul înţelegerilor multilaterale.
 Starea actuală a globalizării 2
• “Globalization 4.0 abia a început, iar noi suntem cu
totul nepregătiţi să o gestionăm” Klaus Schwab,
Founder and Executive Chairman of the World
Economic Forum.
• Care sunt celelalte trei?
• Globalizarea 1.0 s-a afirmat în perioada dinainte de
primul război mondial; la baza ei au stat progresele
tehnologice şi preţul diferit al produselor. A încurajat
comerţul. Acest tip de globalizare nu a beneficiat de
un suport guvernamental special.
 19. Starea actuală a globalizării 3
• Globalizarea 2.0 afirmată în deceniile după cel
de-al doilea război mondial;
• S-a dezvoltat cu sprijinul unor instituţii
internaţionale: FMI; Banca Mondială,
GATT/WTO şi alte instituţii specializate;
• A consemnat o evoluţie lentă a comerţului şi
procesului de globalizare:
 20 Starea actuală a globalizării 3
• Globalizarea afirmată după 1990.
“Hiperglobalizarea”;
• Delocalizarea unităţilor de producţie în
căutarea de salarii mici;
• Au câştigat mult companiile, dar au pierdut
muncitorii din ţările exportatoare; gulerele
albastre afectate drastic;
 21. Globalizarea 4.0
• Globalizarea care s-a instalat în domeniul
serviciilor;
• Capitalul aleargă tot după salarii mici, dar de
data aceasta salariile “gulerelor albe”, care pot
presta un serviciu fără să-şi mai schimbe
domiciliul;
• Digitech în domeniul serviciilor;
 Revolutia generata de IA
• PricewaterCoopers estimează că până în 2030,
IA va adăuga 15.7 trilioane la GDP-ul global.
Cum va fi “repartizată această sumă?
• Potrivit aceleiaşi Agenţii, 7 trilioane vor reveni
Chinei, aproape dublu faţă de ce va reveni SUA
(3.7 trilioane).
• O nouă vârstă a inegalităţii; a inegalităţii în
interiorul ţărilor şi al inegalităţii între ţări.
 21 Consecinţe sociale
• Dacă globalizarea 3.0 a afectat “gulerele albastre”,
globalizarea 4.0 urmează să afecteze “gulerele
albe”;
• Milioane de oameni calificaţi din ţările dezvoltate
vor fi afectaţi de această nouă formă a globalizării;
• Dacă segmentele afectate de globalizarea 3.0 se
vor uni cu cele afectate de globalizarea 4.0, este
posibil să avem mari revolte în care oamenii vor
purta jiletci galbene