Referat Fizica

Clasa a X-a A
Popescu Bogdan
Efectele
curentului
electric

Efectul magnetic


Constă in aparitia unui câmp



magnetic in jurul unui

conductor parcurs de curent
electric.
Modulul vectorului inducţie


magnetică intr-un punct

situat la distanta r de
conductorul parcurs de curent
electric este:
B=μI/2πr


μ-permeabilitate magnetică


absolută; I-intensitatea
curentului care străbate
conductorul;
Modulul vectorului inducţie


magnetică a câmpului
magnetic creat în centrul unei
spire circlare de raza r
parcursa de curent electric
este:
B=πI/2r

S p e ctru l
e le ctro m a g n e tic

se refera la inteaga gama de

frecvente si lungimi de unda lae
undelor electromagnetice.
Lumina traditionala se refera la
gama frecventelor care pot fi
receptionate si de catre om.
Aceste frecvente sunt foarte
inalte aproape o jumatate sau
trei sferturidintr-un milion de
miliarde Hz. Lungimile lor de
unda sunt intre 400-700 nm.
Razele X au lungimi de unda
care variaza de la cateva miimi
dintr-un nm la cativa nm. Cea
mai scurla lungime de unda pe
care o mul o poate detecta este
lumina albastra inchisa la 400
nm. Cea mai lunga este rosul
aprins la aprox. 700 nm. Cele
mai multe surse nu radiaza
lumina monocromatica. Ceea ce
numim lumina alba (ca cea a
soarelui) este un amestec al
tuturor culorilor din spectru
vizibil. Ochiul uman raspunde
cel mai bine la lumina de
culoare verde cu lungimea de
unda 550 nm care este de altfel
aproximativ egala cu valoarea
stralucirii luminii soarelui la
suprafata pamantului.
 Hans Christian Ørsted
 Biografie
 S-a născut în orăşelul Rudkøbing, în insula daneză Langeland. Hans
Christian Ørsted a început sa fie interesat de ştiinţă încă de mic, când
lucra pentru tatăl sau, care avea o farmacie. Mijloacele materiale
modeste ale părinţilor nu i-au permis să frecventeze regulat şcoala. A
fost nevoit sa înveţe singur din diverse cărţi, uneori şi cu câte un
profesor particular.
 În 1793 îşi începe studiile la Universitatea Copenhaga. Era interesat foarte
mult de elementul galvanic descoperit de Volta. Între 1801 şi 1804 a
realizat o călătorie de studii prin universităţile germane, unde a făcut
cunoştinţă cu numeroşi savanţi de renume. La întoarcere în Danemarca,
a fost numit profesor de fizica şi chimie la Universitatea din Copenhaga,
unde a continuat să predea, cu unele întreruperi, aproape toată viaţa.
 Din 1815 până la moarte a fost secretar al Societăţii Ştiinţifice Daneze. În
1817 era numit profesor titular de fizică şi membru al administraţiei din
Copenhaga.
 În 1829, Oersted, pe lângă funcţia deţinută la Universitate, a fost numit în
funcţia de director al Şcolii Politehnice municipale. În cercetarea
ştiinţifică a continuat cu lucrări de chimie şi a studiat condensabilitatea
gazelor şi a lichidelor.

Spectrul electromagnetic
 se refera la inteaga gama de frecvente si lungimi de unda lae undelor
electromagnetice. Lumina traditionala se refera la gama frecventelor care
pot fi receptionate si de catre om. Aceste frecvente sunt foarte inalte
aproape o jumatate sau trei sferturidintr-un milion de miliarde Hz.
Lungimile lor de unda sunt intre 400-700 nm. Razele X au lungimi de unda
care variaza de la cateva miimi dintr-un nm la cativa nm. Cea mai scurla
lungime de unda pe care o mul o poate detecta este lumina albastra
inchisa la 400 nm. Cea mai lunga este rosul aprins la aprox. 700 nm. Cele
mai multe surse nu radiaza lumina monocromatica. Ceea ce numim
lumina alba (ca cea a soarelui) este un amestec al tuturor culorilor din
spectru vizibil. Ochiul uman raspunde cel mai bine la lumina de culoare
verde cu lungimea de unda 550 nm care este de altfel aproximativ egala
cu valoarea stralucirii luminii soarelui la suprafata pamantului.
Magnet in forma de bara
STUDIUL CÂMPULUI MAGNETIC AL UNUI CONDUCTOR
LINIAR LUNG PARCURS DE CURENT ELECTRIC

 Tema lucrării : studiul dependenţei inducţiei magnetice create de un conductor liniar

lung de intensitatea curentului electric care parcurge conductorul şi de distanţa de la
conductor ; verificarea legii lui Ampere.
 Scopul lucrării : cunoaşterea legilor câmpului magnetic creat de curenţi electrici.
 Un conductor parcurs de curent electric creează în jurul său un câmp magnetic .
 În cazul unui conductor liniar , infinit de lung, parcurs de un curent electric cu
intensitatea I , inducţia magnetică într-un punct situat la distanţa r de conductor, în
vid, are :
 modulul : , unde este permeabilitatea magnetică a vidului;
 direcţia : perpendiculară pe planul determinat de conductor ţi punct ;
 sensul : sensul de rotaţie al unui burghiu drept care înaintează în sensul curentului
electric .
 Liniile de câmp sunt cercuri concentrice cu conductorul , aflate în plane perpendiculare
pe acesta .

 Câmpul de inducţie magnetică produs de o spiră circulară într-un punct pe axul său
  
 Să considerăm o spiră circulară cu centrul în O străbătută de un curent
constant I.
  
  
 


  








Bobina
B o b in a se re a lize a ză p rin
în fă ş u ra re a u n u i
co n d u cto r ( în g e n e ra l
cu p ru ) pe un miez . Acest
m ie z p o a te fi
fe ro m a g n e tic, în acest
ca z b o b in a a vâ n d
in d u cta n ţă m a re , sa u
p o a te fi n e fe ro m a g n e tic ,
sa u ch ia r să lip se a scă
( miezul fiindaer ), în
a ce st ca z b o b in a a vâ n d
in d u cta n ţă scă zu tă . În
cu re n t a lte rn a tiv o
b o b in ă p re zin tă o
re a cta n ţă in d u ctivă ,
d e p e n d e n tă d e
Legea Biot Savoit


B=
µ·I
 2∏r
µ=permeabilitatea absoluta a mediului
µ0=permeabilitatea absoluta a vidului
Nikola Tesla
 Nikola Tesla (Никола Тесла, n. 10 iulie 1856, satul Smiljan, în apropiere de Gospić,
Croaţia, pe atunci Graniţa Militară Croată în Regatul Ungariei - d. 7 ianuarie 1943,
New York) a fost un inventator, fizician, inginer mecanic şi inginer electrician
american de origine sârbă. Tesla este considerat ca fiind unul dintre cei mai mari
oameni de ştiinţă ai sfârşitului de secol 19 şi începutului de secol 20.[
judecată de valoare ] Invenţiile, precum şi munca teoretică ale lui Tesla au pus bazele
cunoştinţelor moderne despre curentul alternativ, puterea electrică, sistemele de
curent alternativ, incluzând sistemele polifazate, sistemele de distribuţie a puterii
şi motorul pe curent alternativ, care au determinat cea de-a doua
Revoluţie Industrială.
Una dintre cele mai importante invenţii ale sale este generatorul de curent
alternativ, contribuind de asemenea la construirea hidrocentralei de lângă
Cascada Niagara.
 În Statele Unite ale Americii, faima lui Tesla rivalizează în istorie şi cultură populară cu
cea a altui mare inventator Thomas Edison.După demonstraţia sa de transmisie de
semnale fără fir în anul 1893 şi după ce a câştigat în "Războiul Curenţilor",
dovedind avantajele transmisiei la distanţă a curentului alternativ, în comparaţie
cu curentul continuu, al cărui adept era Edison, el a fost recunoscut ca cel mai
mare inginer electrician al Americii. O mare parte din munca sa de început a pus
bazele ingineriei electrice moderne, iar descoperirile sale ştiinţifice sunt de o
importanţă colosală. Cum niciodată nu s-a priceput la administrarea veniturilor
proprii, Tesla a murit sărac şi uitat la vârsta de 86 de ani. În ultimii ani de viaţă,
Tesla era privit ca un om de ştiinţă nebun remarcându-se prin declaraţii bizare
despre posibile dezvoltări ştiinţifice.[necesită citare ]
 Amprenta lui Tesla poate fi observată în civilizaţia modernă oriunde este folosită
electricitatea.[formulare evazivă ] Pe lângă descoperirile sale despre electromagnetism
şi inginerie, Tesla este considerat un pionier în domeniile roboticii, balisticii,
ştiinţa calculatoarelor, fizicii nucleare şi fizicii teoretice. Tesla considera cercetarea
diferitelor întrebări ridicate de către ştiinţă drept cea mai nobilă metodă de
îmbunătăţire a condiţiei umane cu ajutorul principiilor ştiinţei şi progresului
industrial şi una care să fie compatibilă cu natura. Totuşi, o parte din munca sa a
fost ultilizată într-un mod mai puţin ortodox şi într-un mod controversat, pentru a
susţine pseudo teorii ştiinţifice, teorii despre OZN-uri şi ocultism-ul New Age.
 Cu numele său a fost botezată unitatea de măsură a inducţiei magnetice din Sistemul
Internaţional (1 Tesla = 1T).
Forta Electro Magnetica
 Un câmp magnetic realizează o forţă asupra unui conductor
parcurs de un curent electric cu intensitatea I, datorită
interacţiunii dintre câmpul existent şi câmpul creat de
curentul electric ce străbate conductorul, numită forţă
electromagnetică. Un cadru metalic este parcurs de un
curent electric I şi se găseşte între polii unui magnet
permanent. La închiderea circuitului se constată deviaţia
cadrului, ca în figura alăturată. Expresia de calcul a
forţei electromagnetice care acţionează asupra cadrului
de lungime l, parcurs de curentul I, aflat în câmpul
magnetic B este:
 F = BIℓ
 Sensul forţei electromagnetice se stabileşte cu regula mâinii
stângi. În cazul în care conductorul nu este
perpendicular pe liniile câmpului magnetic, formula de
calcul a forţei electromagnetice este:
 F = BIℓsinα
 unde α este unghiul dintre direcţia liniilor de câmp magnetic
şi direcţia conductorului parcurs de curentul electric I. 
Forţa electrodinamică
 Doi conductori parcurşi de curenţi
electrici I1 şi I2, situaţi la distanţa d,
interacţionează între ei prin
intermediul câmpurilor magnetice
create de fiecare. Curentul electric I1
crează un câmp magnetic B1 care
interacţionează cu curentul I2
determinând apariţia unei forţe
electromagnetice F12. În mod
asemănător curentul I2 crează
câmpul magnetic B2 care determină
forţa F21 asupra conductorului
parcurs de curentul I1. Expresia de
calcul a forţei se poate deduce uşor
şi este:
Forţa Lorentz
 Forţa exercitată de câmpul magnetic asupra unui corp încărcat electric, aflat în mişcare în
câmpul magnetic respectiv, este numită forţă Lorentz.
 O particulă purtătoare de sarcină electrică, ce pătrunde cu viteza v, în câmpul magnetic,
este supusă unei forţe ce acţionează perpendicular pe vectorul viteză, cu rol de forţă
centripetă încât traiectoria particulei este un arc de cerc sau chiar un cerc.
 Expresia de calcul a forţei Lorentz este:
f=qvBsinα





 unde α este unghiul dintre vectorul viteză şi vectorul inducţiei magnetice. Sensul forţei se
obţine cu ajutorul regulii mâinii stângi: se aşează palma stângă cu degetele în sensul
vitezei, inducţia magnetică să intre în podul palmei, degetul mare indică sensul forţei
Lorentz pentru particule pozitive.
 Ţinând cont că rolul forţei Lorentz este de forţă centripetă, rezultă:
  Astfel, traiectoria particulei este un arc de cerc cu raza:
 iar dacă se descriu mişcări circulare, perioada de rotaţie este:
  
 După cum se observă, perioada de rotaţie în câmpul magnetic al particulelor electrizate,
nu depinde de viteza particulelor.
Inductia Magnetica (B)
 Definitie:Se numeste inductie a unui camp magnetic uniform marimea fizica vectoriala B
al carui modul este definit de relatia [ B=F/I •ℓ ] unde :
 F= forta electromagnetica exercitata de campul magnetic asupra conductorului [F]SI=N
 I= Intensitatea curentului din conductor [I]SI=A
 ℓ=Lungimea conductorului aflat in camp [ℓ]SI=m
