|



    |

  | 

    


|
 
| 

|





  

 
 ! 

"
# 
$
 %%& 
 
'  |

!


( 

)*+*
V
 ð
v

  
  

 
 

     
 
 





!

 "  
#   $ 
% &   

 ÿ
 Ô   
‡ |

 (MV)


 sau






  este
cea mai frecventă afecţiune monogenică

 caracterizată prin
  




, cu evoluţie cronică




progresivă şi potenţial letală a populaţiei de
origine caucaziană

‡ Boala are ca mecanism 
 


 
      
   şi se
manifestă prin pneumopatie obstructivă cronică,
insuficienţă pancreatică şi creşterea
concentraţiei de sodiu şi clor în sudoare.

Ô

  Ô


‡ Incidenţa MV la populaţiile de origine

caucaziacă, este în medie de v
 

 
v
  
, cu o frecvenţă a
heterozigoţilor de v 
 de persoane.
‡ Frecvant în ţările nordice europene şi rară
la populaţia de culoare.
   
‡  


 

 este situată pe braţul lung al
`


 (1989), cu o lungime de 250-
280 kilobaze, fiind formată din 28 exoni şi introni
‡ A fost numită r
 r


 r

   
‡ Gena este mare, în determinismul bolii sunt
implicate foarte multe mutaţii (alele)
‡ Până în acest moment se cunosc peste v


 şi peste 300 de variante polimorfice.
‡ Cea mai frecventă este mutaţia ÿ  (deleţia
 a
3 perechi la nivelul exonului 10, tradusă prin
absenţa fenilalaninei în poziţia 508)
 a
 



ÔÔ



‡  intervine în
 



`
  la nivelul
membraneleor celulare în
plămâni, ficat, pancreas, tractul
digestiv, tractului reproductiv şi
pielea.
‡   este constituită din [


´ 2 domenii membranare care:
MSD1 şi MSD2, care formează
canalul pentru ionii de clorură
´ 2 domenii de nucleotide: NBD1 şi
NBD2, care leagă şi hidrolizează
ATP (adenozin trifosfat)
´ domeniul R
  
‡ S-a stabilit că cea mai


  
   
  este deleţia a 

 din exonul 10,
care duce la absenţa
restului de fenilalanină din
poziţia 508 a proteinei;
‡ Este prezentă aproximativ
rr  

de la pacienţii cu FC de pe
glob
 |
Ô  


|
Ô
  

 


  
Mutation *Pancreatic
Relatie
Mutation Functional Sufficient (PS)/
Frequency
Class Insufficient (PI)

delta F508 66.0% II PI

G542X 2.4% I PI
G551D 1.6% III PI
N1303K 1.3% II PI
W1282X 1.2% I PI
R553X 0.7% I PI
621+1G->T 0.7% I PI
1717-1G->A 0.6% I PI
R117H 0.3% IV PS
Not clear probably II: Transcript
R1162X 0.3% is stable; truncated protein is PI
probably mis folded


  

ð
  |

moştenind o gena
un parinte- purtator defectiva a FC
al genei defective FC, se numeste
copilul nu face boala; purtator al FC
50% sanse copil
sa fie purtător FC

ambii parinti sunt

purtatori ai genei copilul trebuie sa
defective FC, mosteneasca
25% copilul doua gene defective
dezvoltă MV (patologice)
  
 




ð


ð   
V




`
r 



 

 sau

 

   
 

a
  r

  r   la nivelul
celulelor şi implicit a r şi 
 !" !
" 
"
#"
  


Secreţii cu un
  

,


, aderent la epiteliile canaliculelor


excretorii, greu eliminat spreexterior

ÔÔ
  



 ÿ
  


1. #

  r
2. La $  


se pot observa 
 


 
  
`
``   


  
 `
;
» la feţi cu MV, aceste manifestări se
menţin până la naştere
» la cei neafectaţi, dispar înainte de trimestrul al III-a
de sarcină
3. Teste suplimentare: 
 sau
$ 


$ 

Testul sudorii, postnatal trebuie efectuat la toţi pacienţii la care

FC confirmat sau exclusă pe baza testelor ADN prenatale
|
 Ô 

Ô 
  

   
Testul sudorii rămâne metoda Ä %
 % în
diagnosticarea bolii. Evaluează `
`

 

 
 

.
Valori 

ale electroliţilor în sudoare: > * |,-valori

 (copii .*|, adolescenţi şi adulţi tineri  *|,/-
valori `
`Î
 *0.*|,´ se repetă obligatoriu şi se
interpreteză în context clinic.
Testul transpiratiei trebuie efectuat de
  
   la fiecare pacient,
de preferat la cîteva saptamini
 |
 Ô 

Ô 
  
|  
    
‡ Evaluarea  





  


  


 în
stare bazală
‡ Testul se efectuează după  







 `


`
`

`
`
   .

‡ Trei trăsături diferenţiază FC:
lcreşterea diferenţei de potenţial bazal care reflectă favorizarea
transportului de Na printr-o bariera relativ permeabilă la Cl
linhibiţia crescută a diferenţei de potenţial după perfuzia nazală
cu amilorid, un inhibitor al canalelor de sodiu, care reflectă
inhibarea transportului accelerat de sodiu
llipsa modificărilor în diferenţa de potenţial ca răspuns la
perfuzia suprafeţei epiteliale nazale cu soluţie de clor liber
alaturi de izoproterenol, care reflectă absenţa secreţiei de clor
mediate prin proteina CFTR
|
 Ô 

Ô 
  

     

‡ Copii cu fibroza chistica prezintă 

  
  

` 

`  `

care pot fi cuantificate prin testul ELISA
‡ Testul este eficient pentru copii mici sau
malnutriţi, la care testul transpiraţiei nu
poate fi efectuat
 |
 Ô 

Ô 
  

  
  

  
   
  
  
 


‡ Secreţiile pot fi măsurate prin colectarea fluidelor duodenale după
stimularea cu secretina şi pancreatozimina.
‡ Nivele scăzute ale enzimelor pancreatice şi cele crescute ale
grăsimii din scaun sunt exprimate ca procente de grăsimi ingerate
într-o colectare a scaunului de 72h şi pot indica FC

 
‡ Azoospermia obstructiva in absenta unei alte cauze evidente
reprezinta o evidenta aditionala pentru diagnosticarea fibrozei
chistice.
 |
 Ô 

Ô 
  
‡ 
 

 poate detecta modificarile iniţiale:

 


hiperinflaţia şi ingrosarea peribronşică: bronşectazii, abcese,
infiltrate cu sau fără atelectazii lobare, hiperinflaţie marcată cu
domuri diafragmatice distensionate, cifoza toracică. Dilatatia arterei
pulmonare şi hipertrofia ventriculară dreaptă asociată cu cordul
pulmonar este mascată de obicei de hiperinflaţia marcată
‡ 
    
Panopacifierea sinusurilor este prezentă la aproape toţi pacienţii cu
fibroza chistică, iar prezenţa acesteia este puternic sugestivă pentru
diagnostic.
‡ &
 

  
 
este utilă pentru evaluarea pacienţilor afectaţi
minim. Tomografia poate detecta zonele de
blocaj mucos şi bronsiectaziile la nivelul
bronhiolelor de ordinul al V-a sau al VI-a.
 |
 Ô 

Ô 
  
‡




   Spirometria standard
poate să nu fie utilă pînă la împlinirea vîrstei de 5-6 ani
‡ &  
 Inflamatia căilor aeriene
este caracteristică fibrozei chistice pulmonare. Studiile
sugerează inflamaţia căilor aeriene chiar şi în absenţa
infecţiei
‡ |
   Patogenii cei mai întilniţi în
spută sunt '




!
`
``


 
V





 


" #
 

`
`
$
` `
`
%



 ÿ
    

   
‡ &
  
trebuie facut înaintea testelor
genetice - explică părinţilor semnificaţia testelor
genetice şi a rezultatelor posibile obtinute
‡ Descoperirea 
    
,
  
 a
permis introducerea ca metodă de diagnostic a
   

‡ Identificarea 
 

constituie


  a diagnosticului
 ÿ
    
 


Este recomandat să se realizeze la toţi bolnavii,
dar absolut  ' în
 următoarele
circumstanţe:
‡ tablou clinic caracteristic, dar cu testul sudorii la
limită sau normal
‡ tablou clinic necaracteristic, dar cu testul sudorii
pozitiv;
‡ nou-născuţii pozitivi la screeningul cu TIR
‡ testul genetic negativ nu exclude boala
‡ pentru cazurile cu adevărat suspecte se poate
apela la metode complexe de analiză genetică a
ADN-ului (secvenţializare). Acest fapt implică o
infrastructură şi metodologie complexe.

    ð
+#   :
+#  3# #
12
´ debut precoce;
´ boală respiratorie cronică;
´ insuficienţă pancreatică;
´ infertilitate masculinå;
´ testul sudorii pozitiv
3#
´ boalå pulmonarå tipicå;
´ insuficien¡å pancreaticå;
´ infertilitate masculinå;
´ testul sudorii normal.
# #
12
#
)# #
12
)# ´ infertilitate masculinå prin
´ boalå respiratorie cronicå; azoospermie obstructivå.
´ insuficien¡å pancreaticå;
´ infertilitate masculinå;
´ testul sudorii pozitiv.
 |

a
ÿ V


00


 '
‡ ileusul meconial (15%dintre nou-născuţi sunt afectaţi; lipsa
diagnosticului duce invariabil la peritonită meconială)
‡ faliment al creşterii chiar şi în absenţa steatoreei
‡ icter prelungit cu caracter obstructiv, gustul sărat al sudorii
‡ edemele hipoproteice, hiponatremie/hipokaliemie şi alcalozå
metabolică ´ pseudosindrom de pierdere de sare (sindrom
Bartter)
‡ sângerări, peteşii (hipoprotrombinemie prin deficit de
vitamina K
‡ anemie hemolitică prin deficienţă de vitamina E, fontanelă
bombată prin deficit de vitamina A, fenomene de wheezing
recurent
‡ mâini de spălătoreasă (se observă în timpul băii zilnice a
sugarului)
 |

a
ÿ V

  
‡ fenomene astmatice, polipi nazali,
‡ sinuzite recurente
‡ prolaps rectal, dureri abdominale cu caracter cronic
(sindrom de obstrucţie intestinală distală), fenomene de
prostraţie şi deshidratare prin şoc de cåldurå, în
anotimpul cald;

  
2

‡ hepatomegalie, hipertensiune portală (prin cirozå biliară)
‡ pancreatite recurente (în special la cei cu insuficienţă
pancreatică)
‡ pubertate întârziată
‡ intoleranţă la glucoză/diabet zaharat insulino necesitant.
 ï Ô
Ô 


  
‡ 
 
şi     bolnavului cu MV
s-au  


 

, pe de o parte datorită
achiziţiilor în cunoaşterea bolii (descoperirea genei
patologice), iar pe de altă parte, prin standardizarea şi
perfecţionarea continuă a metodologiilor de
management al bolii.
‡ În v
 
 
 v
 în Europa
de vest
‡ În &[

' 

&

‡ Se prevede ca pentru bolnavii născuţi la începutul anilor
(
)  
   

*


 |  

ÔÔ