Peștera Coliboaia

Cea mai veche artă parietală din Europa

Centrală si de Sud-Est
 La Peștera Coliboaia se poate ajunge urmând drumul județean de
la Beiuș la Sighiștel. De aici, pe valea Sighiștelului în amonte, se
urcă 5 km pe poteca din partea dreaptă a văii.
 Intrarea în Peștera Coliboaia are o formă triunghiulară cu înalțimea
de aproximativ 2 m și se află la baza unui perete stâncos. După
intrare, galeria descendentă inițial, ajunge la râul subteran care
străbate întreaga peșteră. Lipsit de formațiuni în cea mai mare parte,
tavanul galeriei coboară de câteva ori până la nivelul apei formand
sifoane greu de depășit. Cea mai importantă zonă a peșterii este
ultima treime, unde pereții sunt impodobiți cu scurgeri parietale, iar
podeaua și tavanul cu stalactite și stalagmite. Fiind vorba de o
peșteră activă, cu puncte mai dificile pe traseu, parcurgerea galeriei
 Situată pe teritoriul Parcului Natural Apuseni, judeţul Bihor, o peşteră, 
aparent simplă, a intrat recent în atenţia marilor speologi care aveau să
descopere acolo cele mai vechi picturi rupestre nu doar din Europa, ci din
întreaga lume.
Peștera Coliboaia se află pe Valea Sighiștelului la 5 km amonte de satul cu același nume
din Județul Bihor la 560 m altitudine, la 120 m amonte de Peștera Măgura.
Peştera nu este deschisă publicului şi turismului, pentru a nu risca să fie distruse
picturile. Ea se află în stare de conservare prin grija Federaţiei Române de Speologie şi a
Administraţiei Parcului Natural Apuseni sub autoritatea arheologică a Muzeului Ţării
Crişurilor din Oradea şi administrativă a Consiliului Judeţean Bihor.
Peştera de la Coliboaia este securizată şi au fost amplasate porţi, tocmai pentru a se ajunge
cu greu la picturile care reprezintă o mare bogăţie patrimonială şi cărora unii turişti, din
păcate, încă nu au învăţat să le acorde respectul cuvenit.
 Descoperirea celor 14 picturi a fost făcută intâmplător de speologii
Tudor Rus (Club de speologie Speodava Ștei), Mihai Besesek,
Valentin Alexandru Radu, Roxana Laura Țociu (Asociația de
Speologie Speowest Arad) și Marius Kenesz (Speo Club Zarand
Brad).
 O echipă franceză, formată din speologii Marcel Meyssonnier și
Valérie Plichon, un paleontolog specializat pe ursul de peșteră, Michel
Philippe, preistoricul Françoise Prudhomme și doi specialiști în artă
de peșteră, Jean Clottes și Bernard Gély, au ajuns la picturi la 16 mai
2010 și au atestat autenticitatea acestora, aparţinând unei perioade
vechi a artei parietale, Gravettian sau Aurignacian. Dupa picturile
din Peștera Cuciulat este pentru a doua dată când în Europa Centrală
se atestă artă parietală așa de veche.
 Descoperirea arată că zona era locuită acum 32 000-35 000 de ani,
când au fost făcute desenele. Mai mult, substanţa utilizată pentru
realizarea picturilor datează de acum 36.000 de ani.
Picturile, descoperite în peştera Coliboaia din judeţul Bihor, sunt negre
şi reprezintă animale, printre care un zimbru, un cal, posibil o felină,
capete de urs şi chiar rinoceri. Ele au fost găsite într-o galerie înaltă,
greu accesibilă din cauza unui râu subteran.
Viorel Lascu, preşedintele Federaţiei Române de Speologie, a declarat
că aici au mai fost descoperite şi alte lucruri interesante, precum
schelete şi desene foarte importante pentru patrimoniul României şi al
Europei.
Desenele din Apuseni seamănă cu cele găsite în peştera Chauvet din
Franţa , considerate a fi cele mai vechi din Europa. Specialiştii spun că
descoperirile indică faptul că acum 36.000 de ani, în Franţa, Spania şi
România existau grupuri de Homo sapiens care aveau aceiaşi viziune
despre lume şi care practicau ritualuri de vânătoare asemănătoare.

Expertizele efectuate asupra desenelor din peştera bihoreană au

confirmat că aceasta adăposteşte unele dintre cele mai vechi
manifestări artistice din istoria omului.