Investigarea izbucnirii

epidemice (focar)

1
2 Obiective

• Să se înțeleagă:
• Principiile de detectare si control al epidemiei
• De ce este nevoie pentru pregatire
• Rolul /principiile sistemelor de alertă rapidă
• De ce este nevoie pentru investigatia izbucnirii
epidemice
• De ce este nevoie pentru controlul izbucnirii

2|
3 Ce este o izbucnire epidemică ?
 O urgență de sănătate publică!
 O urgență politică!
 O urgență economică!
 Un eveniment care necesită o acțiune de urgență!

Eșecul supravegherii!
 Controlul eșecului
 O oportunitate
3|
4 Definiția izbucnirii epidemice/focarului

Apariția mai multor cazuri de boală decât era de așteptat

într-o anumită zonă în rândul unui anumit grup de
oameni într-o anumită perioadă de timp

4|
 Izbucnirea -iceberg
5

5|
6 Icebergul raport

probe lab

Simptomatologia

asistenței medicale

boala

Infecția

expunere

6|
7
Icebergul Shigella
… 50 raportate

50

70

90

280

760

1000

1000 infectii apar...

7|
Rosenberg ML, Marr JS, and Gangarosa EJ, et al.
Shigella surveillance in the United States, 1975. J Infect Dis 1977; 136:458-
 De ce trebuie investigata o izbucnire epidemică/focar?
8

Rațiuni ale Sănătății publice

- reducerea/ prevenirea mortalității

- Reducerea morbidității
- Elabiorarea măsurilor de control și prevenire
 
NB
Intervenții întârziate sau improprii pot însemna DECES

8|
 Obiectivele investigației epidemiologice
9

 a controla infecția!
 a preveni izbucniri viitoare
• a furniza servicii mandatate prin lege
• a consolida supravegherea la nivel
local
• a perfecționa cunoștințele despre o
boală
• a oferi oportunități de formare
 
 
9|
 Investigarea necesită:

• Cunoștințe de bază medicale și de sănătate publică

• Concepte de bază ale epidemiologiei
• Surse de informații de specialitate (de exemplu, cărți de
referință și specialiști)
 
• Cunoașterea mediului
• Teste de laborator (dar nu întotdeauna)
BUN SIMȚ !
Componente ale managementului izbucnirii

 anticiparea/predicția

 pregătirea

 alerta precoce/supravegherea

 răspuns eficient si coordonat

 evaluarea
 Detecția si răspunsul într-o izbucnire epidemică fără
12 pregătire
Detecție Răspuns
Caz 1 intîrziat
târzie
90
80
70
60
Cazuri
50 Oportunitate de a
40 controla

30
20
10
0
1
3
5
7
9

13
15

19
21
23
25
27
29
31

35

39
17

33

37
11

12 |F
| Dy ebr
2009
Auar
 Detecția și raspunsul unei izbicniri epidemice așteptă
13 ( pregătiri)
Detectie Răspuns
rapidă rapid
90
80
70
Potentialul
60
cazuri Caz Prevenite
50
40
30
20
10
0
1
3
5
7
9

13
15
17
19
21
23
25
27
29
31

35
37
33

39
11

Sursa WHO
 Obiectivele alertei si supravegherii

• să prezică,
• să detecteze și
• să confirme focarele de importanță pentru sănătatea publică
în timp util și
• să difuzeze aceste informații către cei care trebuie să știe,
astfel încât
• să poată fi luate măsuri eficiente de sănătate publică
 
Cum contribuie sistemele de alertă la managementul
izbucnirii?
- Stabilește la ce ne putem aștepta

- Detectează neașteptatul (avertizare timpurie)

- Verifică/Confirmă existența unui focar

- Monitorizarea evoluția unui focar

- Determină finalul focarului

- Evidențiază unde a eșuat programul de control utilizat

 De ce trebuie sa investigam o epidemie?
16

 Pentru a o controla
 Pentru a intelege ce se petrece si de ce
 Pentru a preveni aparitia unor alte epidemii
 Pentru a ne imbunatatii nivelul de cunostinte
 Imbunatatirea supravegherii si alertei

 Training..
 Constrangeri
17

• Este un eveniment neasteptat

• Necesitatea actiunii rapide
• Necesitatea unor masuri rapide de control
• Nevoia de coordonare interdisciplinara
• Munca de teren

Abordare sistematica
18
Rolul epidemiologului
• Sa descrie epidemia

• Sa identifice factorii de risc

• Sa recomande masurile de control

• Sa evalueze impactul masurilor de control

 Pași în investigarea unei epidemii
19

1) Confirmarea epidemiei si diagnosticul bolii

Implementarea masurilor de
2) Elaborarea definitiei de caz si identificarea cazurilor
3) Colectarea informatiilor despre cazuri
4) Analiza datelor dupa caracteristica timp, loc, persoana

control
5) Dezvoltarea unei ipoteze
6) Testarea ipotezei (studii analitice)
7) Implementarea altor tipuri de studii
8) Comunicarea informatiilor despre epidemie
 Confirmarea epidemiei si diagnosticul bolii
20
Este o epidemie ?
Cazuri in exces fata de asteptat?
 Date de supraveghere
 Studii : spitale, laboratoare, medici

Cine a identificat problema?

Cate cazuri/decese au fost inregistrate?
Care este numarul asteptat de cazuri?
Ce teste de laborator s-au efectuat? Rezultate?
Exista o legatura evidenta intre cazuri?
 Confirmarea epidemiei si diagnosticul bolii
21

Confirmarea cu laboratorul
Serologie
Izolari
Tipare

Nu este necesara confirmarea

tuturor cazurilor!
22
Epidemie confirmata 

Masuri immediate Alte

de control investigatii
- profilaxie - agentul etiologic
- izolare - mod de transmitere
- avertizarea populatiei - cale de transmitere
- masuri de igiena - sursa de infectie
- altele - populatia la risc
- expunerea
 Epidemie confirmata
23

Epidemiolog
Echipa de control Microbiolog
Clinician
a epidemiei? Igienist de mediu
Ingineri
Veterinari
Altii

Investigare in teren
24 Descrierea epidemiei

- Cine sunt cazurile?

- Unde au aparut?
- Cand a debutat boala?

=> Timp, loc si persoana!!!

 Definitia de caz
25  Timp
 Loc
 Persoana
 Simptomele clinice si/sau
 Rezultate de laborator

Simpla, Practica
Sensibila/Specifica
Suspect/Probabil/Confirmat
26

Spitale
Identificarea Medici de familie
Laboratoare
cazurilor Scoli
Locuri de munca, etc.
27 Identificarea
cazurilor

Obtinerea informatiilor

Informatii personale
Detalii clinice
Expunere si factori de risc
cunoscuti
28 Identificarea
cazurilor

Obtinerea informatiilor

Dupa
Analiza descriptiva a caracteristici de:
datelor - timp
- loc
- persoana
 Cazuri
29

Persoana Timp
1500
1000
500
Loc 40
0
20
0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Grupe de varsta

Generare ipoteza

Agent etiologic? Sursa? Transmitere ?

 Epidemiologia ca instrument

Când? Cine?
Ce? Unde?
Epidemiol
ogia
De ce ? descripti
vă
Epidemiologia analitică

Cum să
reacționez? Epidemiologia pentru acțiune
 Constrangeri
31

• Este un eveniment neasteptat

• Necesitatea actiunii rapide
• Necesitatea unor masuri rapide de control
• Nevoia de coordonare interdisciplinara
• Munca de teren

Abordare sistematica
 Confirmarea epidemiei si diagnosticul bolii
32
Este o epidemie ?
Cazuri in exces fata de asteptat?
 Date de supraveghere
 Studii : spitale, laboratoare, medici

Cine a identificat problema?

Cate cazuri/decese au fost inregistrate?
Care este numarul asteptat de cazuri?
Ce teste de laborator s-au efectuat? Rezultate?
Exista o legatura evidenta intre cazuri?
 Confirmarea epidemiei si diagnosticul bolii
33

Confirmarea cu laboratorul
Serologie
Izolari
Tipare

Nu este necesara confirmarea

tuturor cazurilor!
34
Epidemie confirmata 

Masuri immediate Alte

de control investigatii
- profilaxie - agentul etiologic
- izolare - mod de transmitere
- avertizarea populatiei - cale de transmitere
- masuri de igiena - sursa de infectie
- altele - populatia la risc
- expunerea
 Epidemie confirmata
35

Epidemiolog
Echipa de control Microbiolog
Clinician
a epidemiei? Igienist de mediu
Ingineri
Veterinari
Altii

Investigare in teren
36 Descrierea epidemiei

- Cine sunt cazurile?

- Unde au aparut?
- Cand a debutat boala?

=> Timp, loc si persoana!!!

 Definitia de caz
37  Timp
 Loc
 Persoana
 Simptomele clinice si/sau
 Rezultate de laborator

Simpla, Practica
Sensibila/Specifica
Suspect/Probabil/Confirmat
38

Spitale
Identificarea Medici de familie
Laboratoare
cazurilor Scoli
Locuri de munca, etc.
39 Identificarea
cazurilor

Obtinerea informatiilor

Informatii personale
Detalii clinice
Expunere si factori de risc
cunoscuti
40 Identificarea
cazurilor

Obtinerea informatiilor

Dupa
Analiza descriptiva a caracteristici de:
datelor - timp
- loc
- persoana
Stabilirea existenței izbucnirii epidemice

Definiția izbucnirii

 Un caz – pentru boli cu potențial epidemic (de exemplu, rujeolă, holeră)

• Mai mult decât numărul așteptat de cazuri – pentru boli endemice
• Uneori este pragul cantitativ (de exemplu, meningita meningococică)
 

Supravegherea este esențială pentru

detecția precoce!
 Confirmarea diagnosticului
 Se discută cu personalul medical

 Examinați personal cazurile

 Diagnosticul de laborator esențial, colectarea corectă

a probelor

NB
Inclusiv verificarea zvonurilor privind focarele este importantă .
 
 Elaborarea unei definiții de caz
- Set standard de criterii pentru a decide dacă o persoană ar
trebui să fie clasificată ca fiind afectată de boala aflată în
investigație.

- criterii clinice, restricții de timp, loc, persoană

- Simplă, practică, obiectivă

- Sensibilitate versus specificitate

 Definiția de caz
• Trebuie să fie ușor de aplicat de către lpersonalul din domeniul
sănătății
*de preferință nu necesită rezultate de laborator
 
• Trebuie să fie standardizată
• Trebuie să fie relativ sensibilă
• Să detectează majoritatea cazurilor
• Să fie acceptată și posibilitatea existenței fals pozitivilor
 
 
 Numărătoarea cazurilor
 Întărirea supravegherii pasive

 Identificarea activă a cazurilor

Nu trebuie să numărați toate cazurile, dar

- se stabilește ce proporție ar trebui detectat, proporția depinzând de ce se
face cu datele
46 Declararea unui focar/ izbucnire epidemică

 Prin convenție, un focar de boală transmisibilă este declarat atunci

când a trecut o perioadă de dublă a perioadei de incubație a bolii
infecțioase fără identificarea vreunui caz nou, totuși, pentru
organismele cu o perioadă scurtă de incubație (de exemplu, mai
puțin de zece zile), o perioadă de trei ori perioada de incubație este
preferată.
47 Tipuri izbucniri epidemice/ focare

 Modele care sunt caracterizate , in functie de sursa si modul de

transmitere - permit previzionarea unei ratei viitoare de infecție.

 Fiecare tip are o evolutie caracteristica (curbă epidemică distinctă sau 

histogramă a cazurilor de infecții și decese).
48
Focar cu sursă punctuală

• Cazurile cres si scad la un

moment de timp

• Forma de clopotâcaracteristică
expunerii la alimente
contaminate

• Îndepartarea sursei de htană

controlează evoluția focarului
 Focar cu sursă comună continuă
49

• Sursa cu o evoluție
continuă/lentă

• Curbă cu un platou
caracteristic

• Caracteristic epidemiilor
hidrice ex holeră
 Focar cu sursă propagată
50

• răspândirea unui agent patogen de la o

persoană susceptibilă la alta.  
• mult mai dificil de controlat, deoarece
sunt influențate de interacțiunile umane.
•  măsurile de control includ prevenirea
infecției (prin igiena mâinilor sau
distanțarea fizică) sau prin vaccinare.
Ex Ebola, rujeola și actuala pandemie de
COVID-19.
 

Sursa HSC Public Health Agency 2020

 De ce trebuie sa investigam o epidemie?
51

 Pentru a o controla
 Pentru a intelege ce se petrece si de ce
 Pentru a preveni aparitia unor alte epidemii
 Pentru a ne imbunatatii nivelul de cunostinte
 Imbunatatirea supravegherii si alertei

 Training..
Se efectuează analiza epidemiologică
descriptivă
 TIMP, LOC și PERSOANĂ
- Cine este afectat? (vârstă, sex, ocupație etc.)
- Unde? Ce caracteristici geografice comune? (judet, oras, sat;
casă, loc de muncă, școală etc.)
- În ce perioadă de timp? (date de expunere, date de raportare,
date de debut...?)
 

• Permite elaborarea ipotezei:

Cine este în pericol?
Care este sursa de infecție?
Ce este modul de transmitere?
 
 Timp: Curba Epidemica
53
 Distributia cazurilor dupa data debutului simptomelor

 Intervalul de timp (ore,.., luni) depinde de perioada

incubatie

 Analiza inceputului, varful, durata, sfarsitul epidemiei

 Permite generarea de ipoteze referitoare la incubatie,

agent etiologic, sursa, transmitere
 Analiza datelor dupa criteriul: Persoana
54

 Analiza datelor pe varste, sexe, ocupatie, etc.

 Compararea ratelor de atac

 Identificarea grupelor la risc

 Epidemiologia descriptive- persoana
 Numaratorul
– Numarul de cazuri, in functie de
• varsta, sex
• Alti parametri: rezidenți/cu domiciiliu flotant/turiști
• Imunizați /neimunizați

 Numitorul
– Populația din care provine numaratorul

 Se compară ratele pentru a identifica grupele la riscul cel mai înalt

 Analiza datelor dupa criteriul: LOC
56

 Analiza datelor dupa rezidenta, locul posibil al

expunerii (loc de munca, restaurant, spital)

 Compararea ratelor de atac si desenarea de harti

 Permite identificarea focarelor si zona la risc

 Epidemiologia descriptiva- locul

Hărți cu răspândirea cazurilor : identifică locurile geografice expuse

riscului
 

 Trebuie determinat locul a fost dobândită boala: acasă,

serviciu, călătorie etc
Cartografierea cazurilor
 Epidemiologia descriptivă timp
 Distribuția cazurilor în funcție
de debut 25

20
 X axis: timp Numar 15
cazuri 10
 Y axis: număr cazuri 5

0
 Arată: 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20

--Limitele de timp/durata focarului Timp

-- Perioada de vârf / incubație

--Forma curbei: evoluția focarului

 Permite
formularea ipotezei
 
 Ipoteza
 Dese ori evidentă în urma analizei descriptive

 idee asupra sursei focarului și modul de transmitere

 
61
Generarea de ipoteze

- Cine se afla la risc de imbolnavire?

- Ce boala este?
- Care este sursa si calea de transmitere?
- Care este modul de transmitere?
 Compararea ipotezei
62
cu faptele

Testarea ipotezelor

Studii analitice
- studiu de cohorta
- studiu caz-martor
 Testarea ipotezei – studii specifice

 Studiu caz – control

• Identificarea cazurilor
• Selectarea grupului de control
• Posibila potrivire în funcție de vârstă, sex sau locație
• Vecinii, membrii comunității, pacienții clinicii etc
• Compa expunerile între cazuri și controale
• Calculează indicatorii pentru diferite expuneri

 Studiu de cohortă
• Comparațrea ratele de atac între cei cu expunere diferită
rar efectuată în timpul investigației focarului
 
 Măsuri de control
64
Indepartarea sursei
- Izolareasi tratarea cazurilor
- scoaterea alimentelor din consum

Protejarea persoanelor la risc

- masuri de igiena/profilaxie

Prevenirea recurentei
- recomandari

- ghiduri
 Controlul sursei

 Se îndepărtezaă sursa

 Se întrerupe expunerea persoanelor

 Inactivează / neutralizează patogenul

 Izolarea/tretatrea persoanelor bolnave

 Intreruperea transmisiei

• Controlul surselor din mediu (apă sigură, canalizare, adăpost adecvat,

măsuri de precauție standard pentru controlul infecțiilor în HCF)
 
• Controlul transmiterii vectorului (IRS, larvicid, igiena mediului)
 
• Educație pentru sănătate
 
Modificarea raspunsului gazdei

 Imunizare

 Profilaxie chimioterapică

 Tratamentul cazurilor
 Comunicarea informatiilor despre epidemie ( rezultatele
anchetei epidemiologice)
68

 Comunicare zilnica pe durata investigatiei

 Raport final detaliat:

 Manageri de sanatate publica
 Influentarea strategiilor (modificare/completare)
 Evaluarea performantelor
 Exemplu utilizat pentru training
 Propuneri de reglemantari legale
Comunicarea situației

 Pregatirea unui raport scris

 Comunicate de sănătatii publice

 Impactul in politicile de sănătate

publică

 Evaluarea performanței
 Comunicarea – raportul
 Clarifică ideile prezentate /sinteză

 Crearea unor
– Ghiduri de sănătate publică pentru intervenție
extrem de valoroae pentru izbucniri epidemice
similare in viitor

 Prezentarea informațiilor ministerului sanatatii,instituii

europene /internaționale (ECDC/WHO)
71
Rolul epidemiologului
• Sa descrie epidemia

• Sa identifice factorii de risc

• Sa recomande masurile de control

• Sa evalueze impactul masurilor de control

72

„Călătoria reală a descoperirii nu constă

numai în a vedea peisaje noi, ci şi în a vedea

peisajele existente cu alţi ochi”

Marcel Proust