Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
URECHEA EXTERNA - pavilion
si conduct
2
3
Conductul auditiv extern: cilindru, 25mm, direcţie transversala uşor aplatizată
antero-posterior,
formează curba cu concavitatea inferioara in plan vertical si un traiect S-italic in plan
orizontal
La extremitatea mediala peretele superior al C.A.E. formează cu membrana timpanica
un unghi obtuz,de aceea peretele inferior este mai lung decât peretele superior cu
5mm; calibrul nu este uniform, are
forma a doua conuri vârf Ia vârf cu o porţiune ingustata - istm; are o porţiune fibro-
cartilaginoasa 2/3 externe si osoasa in treimea interna
- învelişul cutanat in porţiunea externa gros acoperit de foliculi pilosi, glande
sebacee,ceruminoase,sudoripare — substanţa păstoasa cu aspect ceros, ph acid, rol in
protecţia urechii; in porţiunea osoasa tegument subţire aderent la periost
4
5
rapoarte
- anterior - art. temporo-mandibulara
posterior - celule antrale si nervul facial a3-a porţiune a ap.
Falope
- inferior - loja parotidiana
superior - baza craniului, zidul aticii
6
vascularizatia -- - provine din artera carotida externa
7
inervatia
8
Urechea medie
Urechea medie se compune din urmatoarele regiuni:
9
Casuta timpanullui
10
11
12
13
•Peretele medial: -promontoriu —relief mamelonat
corespunde primului tur de spira al cohleei
- post. Relieful celei a2a port. a facialului (zona
suprafaciala si subfaciala)
post-sup f.ovala cu platina scăriţei
post-inf f.rotunda—membr.fibr.
•Peretele ant.(tubocarotidian):
orif tendonului ms. Ciocan
Orif. Otic al tr.separat inf. printr-o lama osoasa de
carotida int. Per.post.(mastoidian):
orif.aditusului ad antrum
Relief osos —piramida—tendonul ms. Scăriţei
•Per.sup.(tegmen tympani)-subtire .străbătut de vase —
raport cu fosa cerebreala mijlocie
•Per.inf.(recesus hipotimpanic)—raport cu golful
v.jugulare
Lanţul osicular este format din ciocan, nicovala si scăriţa
realizează continuitatea intre timpan si f.ovala
14
Mucoasa cavitatii timpanice este o prelungire a mucoasei
tubare si pastreaza caracterele de tip respirator ale acesteia. Este
subtire , are culoare roz-albicioasa si este alcatuita din:
epiteliu pavimentos in zona aticii si la nivelul promontoriului,
poliedric ciliat in hipotimpan si retrotimpan si cilindric ciliat in
protimpan.
corpusculi Paccini (presoreceptori si mecanoreceptori).
chorion subtire format din tesut conjunctiv cu glande tubulo-
acinoase in protimpan – asigura in conditii fiziologice umezirea cililor
15
TOPOGRAFIA CĂSUŢEI:
etaj superior situat suprafacial numit atica
sau epitimpan
etaj mijlociu- mezotimpanul, coresp.
promontoriului
etaj inferior - hipo-timpanul, sub inserţia
membranei timpanice
16
TROMPA LUI EUSTACHE
tub fibro-cartilaginos, realizează comunicarea cu
rino-faringele, forma: 2 trunchiuri de con puse
vârf la vârf, cu o zona ingusta -istm (segm. ext.
osos, segm. intern fibro-cartilaginos)
aparatul motor al tr. — muşchii peristafilini
intern si extern (se contracta in timpul deglutitiei
si deschid lumenul virtual al trompei in perioada
de repaus
mucoasa este in continuarea mucoasei rino-
faringiene (transmitere infecţii)
17
MASTOIDA
conţine in interiorul sau cavităţi osoase umplute
cu aer care formeaza sistemul celular mastoidian
antrul - celula constanta este legata prin canalul
aditus ad antrum cu atica
o serie de cavităţi mai mici care au legătura cu
antrul
varietăţi: mastoida pneumatica sau eburnata
(condensata)
18
Urechea interna
Formata din labirintul osos si labirintul
membranos cu lichidele labirintice:
perilimfa si endolimfa
Labirintul osos --- labirintul ant.(melcul)
---labirintul post.(vestibulul
si canalele semicirculare)
19
melcul osos: un tub ce se rulează descriind 2 ture si
jumătate in jurul unui nucleu osos conic - columela -a
cărui baza corespunde fundului conductului auditiv intern
si este străbătut de o serie de canale paralele ; in interior
tubul este separat incomplet de lama spirala in 2
compartimente: rampa vestibulara si rampa timpanica
vestibulul osos este intercalat intre C.A.I. si casa
timpanica
- canalele semicirculare sunt 3 tuburi osoase in forma
de arc care se deschid in vestibul prin 2
extremităţi, dintre care una dilatata numita ampula;
extremităţile neampulare ale canalelor superior si
posterior se deschid printr-un orificiu comun
20
canalul cohlear are forma triunghiulara, se găseşte in
melcul osos, separa rampa vestibulara de cea
timpanica, care pot comunica intre ele doar prin
helicotrema, orificiu situat la vârful melcului osos; are
un perete extern—ligamentul spiral; perete superior —
membrana Reissner; perete inferior—membrana
bazilara, care prezintă un epiteliu —celule de susţinere,
celule senzoriale—formează organul Corti acoperit
de membrana tectoria.
- canalele semicirculare membranoase prez. la
extremitatea anterioara ampule membranoase cu
receptori senzoriali - creste ampulare;
- comunica cu utricula si sacula prin canalul
endolimfatic, iar sacula comunica cu melcul
membranar printr-un canal scurt (Hensen) \
lichidele labirintice - perilimfa, endolimfa si cortilimfa I
21
22
23
24
calea aferenta cohleara
- protoneuronul in ganglionul spiral Corti;
axonii străbat columela, formează nervul
cohlear, fac sinapsa in nucleii cohleari,
ventrali si dorsali din punte; apoi urca in
scoarţa cerebrala in lobul insulei situat in
scizura Sylvius, pe calea lemniscusului
lateral trecând prin staţiile intermediare,
olive bulbare, corp geniculat intern,
tubercul cvadrigemen posterior;
25
calea eferenta a cohleei -
cai cortico-olivare prin lemniscusul lateral,
fibre directe si încrucişate - pana la baza
celulei ciliate ce au rol inhibitor asupra
potenţialului de acţiune
26
FUNCŢIA AUDITIVA
Urechea externa —rol de protecţie a
membr. timpanice de agresiunile externe,
pavilionul directioneaza sunetele spre
conca si creste presiunea in CAE
27
Urechea medie—asigura transmiterea
sunetelor spre urechea int. Prin
intermediul lanţului timpanoosicular
contribuind la transformarea vibraţiilor aeriene in
variaţii de presiune a lichidelor labirintice lucru
posibil prin jocul ferestrelor (ovala si rotunda)
care vibrează in opoziţie de faza compensând
incompresibilitatea lichidelor labirintice
permite adaptarea impedantei intre mediul aerian
(impedanta mica) si mediul lichidian (impedanta
mare) amplificând sunetul prin 2 mecanisme:
efectul de pârghie al lanţului osicular si diferenţa
de suprafaţa intre membrana timpanica si platina
scăriţei (raport hidraulic 1/20), amplificând
sunetul cu 27 dB
poate diminua energia sonora care ajunge la
urechea interna prin reflexul stapedian
28
Fiziologia lichidelor labirintice
menţine suspendat labirintul membranos in
cochilia osoasa;
-asigura transmiterea stimulilor mecanici la
organele senzoriale;
- asigura elementele nutritive celulelor
senzoriale
29
FUNCŢIA VESTIBULARA A URECHII
Stimulii specifici:
- forţa de gravitaţie acţionează in mod continuu
- acceleraţia angulara, rectilinie si forţa centrifuga—
stimuli discontinui
canalele semicirculare —organul funcţiei cinetice —
receptori ampulari sunt excitaţi de mişcarea capului
care determina mişcarea endolimfei
receptorii statici din utricula si sacula sunt excitaţi de
gravitaţie si acceleraţia rectilinie ce acţionează ca
forte mecanice: presiune, tracţiune si alunecare
macula utriculara—controlează schimbarea de poziţie in
plan sagital
macula saculara— controlează schimbarea de poziţie in
plan frontal
30
nucleii vestibulari au conexiuni strânse cu nucleii
bulbo-reticulo-mezencefalici ce determina reflexe
vestibulare care acţionează pe musculatura striata
a corpului—
reflexe de postura (antigravitationale)
reflexe de redresare
31
Va multumesc pentru atentie
32
33