Sunteți pe pagina 1din 33

ANATOMIA URECHII

URECHEA - Porţiunea periferica a analizatorului


acustico--vestibular, organ cu rol capital in viata de
acustico
relaţie prin funcţiile pe care le îndeplineşte (audiţia si
echilibrul).
Este alcatuita din trei
trei segmente:
Urechea externa
Urechea medie
Urechea interna

c
URECHEA EXTERNA - pavilion si conduct

Pavilionul - formaţiune anatomica ovalara fibro-cartilaginoasa, fata externa,


fata interna, prezintă o serie de reliefuri si depresiuni:
depresiune centrala numita conca; /
un relief periferic - helix separat de următorul relief numit ante-helix de un
sant (scafoid);
tragusul - opercul cartilaginos triunghiular plasat înaintea concai, separat de
rădăcina helixului prin incizura supratragica;
antetragusul - tubercul triunghiular situat sub helix.
Fata interna a pavilionului este mai puţin denivelata cu reliefurile opuse celor
de pe suprafaţa externa
Structura anatomica: -schelet fibro-cartilaginos, ap. musculo-ligamentar
rudimentar, tegument mobil pe fata interna si aderent pe fata externa (cu excepţia
zonei ant. rad. helix - othematom). La nivelul lobului auricular, cartilajul lipseşte.

Ä
]
Conductul auditiv extern: cilindru, 25mm, direcţie transversala uşor aplatizată
antero-posterior,
formează curba cu concavitatea inferioara in plan vertical si un traiect S-italic in plan
orizontal
La extremitatea mediala peretele superior al C.A.E. formează cu membrana timpanica
un unghi obtuz,de aceea peretele inferior este mai lung decât peretele superior cu
5mm; calibrul nu este uniform, are
forma a doua conuri vârf Ia vârf cu o porţiune ingustata - istm; are o porţiune fibro-
cartilaginoasa 2/3 externe si osoasa in treimea interna
- învelişul cutanat in porţiunea externa gros acoperit de foliculi pilosi, glande
sebacee,ceruminoase,sudoripare Ɯ substanţa păstoasa cu aspect ceros, ph acid, rol in
protecţia urechii; in porţiunea osoasa tegument subţire aderent la periost

s

rapoarte
å - anterior - art. temporo-
temporo-mandibulara

å posterior - celule antrale si nervul facial a3-


a3-a porţiune a ap.
Falope

å - inferior - loja parotidiana


å superior - baza craniului, zidul aticii


a -- - provine din artera carotida externa
vascularizatia
vascularizati

å artera temporala superficiala - arterele auriculare anterioare pentru


1/2 anteriora
anteriora a fatei
fatei externe
externe si artere auriculare posterioare restul
pavilionului
å zona mediala a C.A.E. - artera timpanica anterioara si artera stilo
stilo--
mastoidiana
å veneleƜ
venele Ɯv.temporala superficiala ;v.auriculare superficiale
superficialeƜ
Ɯv. Jug.
Ext.
å Limfaticele dreneaza in ggl parotidieni inferiori si ganglionii
pretragali ___ urmatoarea statie sunt ganglionii jugulo-
jugulo-carotidieni
superiori

ü
inervatia

å motorie pt. Ms.extrinsecaƜ


Ms.extrinsecaƜfilete din facial
å Senzitiva:plex cervical superficial Ɯram
auricular(portiunea post-
post-inf pavilion si CAE)
TrigemenƜ
Trigemen Ɯnv.auriculo
nv.auriculo--temporal~part.ant a
pavilion
å Ramura senz. Din facial(intermediarul
Wrisberg) zona Ramsey-
Ramsey-HuntƜ
HuntƜconca, partea
iniţiala a cae
å VagƜ
Vag Ɯtimpanul, p. Profunda a CAE Ɯtuse reflexa

A
V 
Urechea medie se compune din urmatoarele regiuni:
ƥ tuba auditiva (trompa lui Eustachio)
ƥ regiunea cavo-timpanica cu sistemul miringo-osicular (casuta timpanului
sau cavitatea timpanului)
ƥ regiunea aditoantromastoidiana (aditus ad antrum si sistemul celular
antro-mastoidian).
Urechea medie este constituita dintr-un sistem de cavitati osoase care sunt
situate la rascrucea dintre conductul auditiv extern si urechea interna, in plan
frontal, si intre trompa auditiva si regiunea antro-mastoidiana in plan sagital.

Ë
Casuta timpanullui

forma paralipipedica Ɯlentila biconcavaƜcu 6 fete căptuşita de un


mucoperiost endocavitar care cont. lanţul osicular
ƥa 
zidul atical si membrana timpanica.
ƥ TimpanulƜgrosime 0.1 mm, forma ovalara, dispusa ca o pâlnie infundata
spre centru,orientata oblic in jos si inapoi; este inserata la periferie in sulcus-ul
timpanic (un sant timpanal) prin intermediul unui inel fibros bureletul Gherlach
si direct pe zidul atical in porţiunea superioara
Are 3 straturi - extern-epidermic 2 zone - pars flaccida
-intern- mucos - pars tensa
- intermediar-fibros
repere pe suprafaţa timpanului: scurta apofiza a ciocanului, ligamentele
timpano-maleolare, mânerul ciocanului, umbo(ombilic) Ɯdepres. Centrala ,
triung. Luminos in portiunea ant ƛinf a timpanului

c
cc

c]
ƥ a    : -promontoriu Ɯrelief mamelonat
corespunde primului tur de spira al cohleei
- post. Relieful celei a2a port. a facialului (zona
suprafaciala si subfaciala)
post-sup f.ovala cu platina scăriţei
post-inf f.rotundaƜmembr.fibr.
ƥ a    .(tubocarotidian):
orif tendonului ms. Ciocan
Orif. Otic al tr.separat inf. printr-o lama osoasa de
carotida int. a   
orif.aditusului ad antrum
Relief osos ƜpiramidaƜtendonul ms. Scăriţei
ƥ a    subtire .străbătut de vase Ɯ
raport cu fosa cerebreala mijlocie
ƥ a    )Ɯraport cu golful
v.jugulare
Lanţul osicular este format din ciocan, nicovala si scăriţa
realizează continuitatea intre timpan si f.ovala
cs
Y   este o prelungire a mucoasei
tubare si pastreaza caracterele de tip respirator ale acesteia. Este
subtire , are culoare roz-albicioasa si este alcatuita din:
epiteliu pavimentos in zona aticii si la nivelul promontoriului,
poliedric ciliat in hipotimpan si retrotimpan si cilindric ciliat in
protimpan.
corpusculi Paccini (presoreceptori si mecanoreceptori).
chorion subtire format din tesut conjunctiv cu glande tubulo-
acinoase in protimpan ƛ asigura in conditii fiziologice umezirea cililor

c
TOPOGRAFIA CĂSUŢEI:

å etaj superior situat suprafacial numit atica


sau epitimpan
å etaj mijlociu-
mijlociu- mezotimpanul, coresp.
promontoriului
å etaj inferior - hipo-
hipo-timpanul, sub inserţia
membranei timpanice

c
TROMPA LUI EUSTACHE
å tub fibro-
fibro-cartilaginos, realizează comunicarea cu
rino--faringele, forma: 2 trunchiuri de con puse
rino
vârf la vârf, cu o zona ingusta -istm (segm. ext.
osos, segm. intern fibro-
fibro-cartilaginos)
å aparatul motor al tr. Ɯ muşchii peristafilini
intern si extern (se contracta in timpul deglutitiei
si deschid lumenul virtual al trompei in perioada
de repaus
å mucoasa este in continuarea mucoasei rino-rino-
faringiene (transmitere infecţii)

MASTOIDA
å conţine in interiorul sau cavităţi osoase umplute
cu aer care formeaza sistemul celular mastoidian
å antrul - celula constanta este legata prin canalul
aditus ad antrum cu atica
å o serie de cavităţi mai mici care au legătura cu
antrul
å varietăţi: mastoida pneumatica sau eburnata
(condensata)

cA
Urechea interna

å Formata din labirintul osos si labirintul


membranos cu lichidele labirintice:
perilimfa si endolimfa
å Labirintul osos --- labirintul ant.(melcul)
---labirintul
--- labirintul post.(vestibulul
si canalele semicirculare)


å melcul osos: un tub ce se rulează descriind 2 ture si
jumătate in jurul unui nucleu osos co conic
nic - columela -a
cărui baza corespunde fu fundului conductului auditiv intern
si este străbătut de o serie de canale paralele ; in interior
tubul este separat incomplet de lama spirala in 2
compartimente: rampa vestibulara si rampa timpanica
å vestibulul osos este intercalat intre C.A.I. si casa
timpanica
å - canalele semicirculare sunt 3 tuburi osoase in forma
de arc care se deschid in vestibul prin 2
extremităţi, dintre care una dilatata numita ampula;
extremităţile neampulare ale canalelor superior si
posterior se deschid printr-
printr-un orificiu comun

Ä
å canalul cohlear are forma triunghiulara, se găseşte in
melcul osos, separa rampa vestibulara de cea
timpanica, care pot comunica intre ele doar prin prin
helicotrema, orificiu situat la vârful melcului osos; are
un perete externƜ
externƜligamentul spiral; perete superior Ɯ
membrana Reissner; perete inferiorƜ
inferiorƜmembrana
bazilara, care prezintă un epiteliu Ɯcelule de susţinere,
celule senzorialeƜ
senzorialeƜformează organul Corti acoperit
de membrana tectoria.
å - canalele semicirculare membranoase prez. la
extremitatea anterioara ampule membranoase cu
receptori senzoriali - creste ampulare;
å - comunica cu utricula si sacula prin canalul
endolimfatic, iar sacula comunica cu melcul
membranar printr-
printr-un canal scurt (Hensen) \
å lichidele labirintice - perilimfa, endolimfa si cortilimfa I

Äc
ÄÄ
Ä]
Äs
calea aferenta cohleara
å - protoneuronul in ganglionul spiral Corti;
axonii străbat columela, formează nervul
cohlear, fac sinapsa in nucleii cohleari,
ventrali si dorsali din punte; apoi urca in
scoarţa cerebrala in lobul insulei situat in
scizura Sylvius, pe calea lemniscusului
lateral trecând prin staţiile intermediare,
olive bulbare, corp geniculat intern,
tubercul cvadrigemen posterior;

Ä
calea eferenta a cohleei -

å cai cortico-
cortico-olivare prin lemniscusul lateral,
fibre directe si încrucişate - pana la baza
celulei ciliate ce au rol inhibitor asupra
potenţialului de acţiune

Ä
FUNCŢIA AUDITIVA

å Urechea externa Ɯrol de protecţie a


membr. timpanice de agresiunile externe,
pavilionul directioneaza sunetele spre
conca si creste presiunea in CAE

Äü
å Urechea medieƜ
medieƜasigura transmiterea
sunetelor spre urechea int. Prin
intermediul lanţului timpanoosicular
å contribuind la transformarea vibraţiilor aeriene in
variaţii de presiune a lichidelor labirintice lucru
posibil prin jocul ferestrelor (ovala si rotunda)
care vibrează in opoziţie de faza compensând
incompresibilitatea lichidelor labirintice
å permite adaptarea impedantei intre mediul aerian
(impedanta mica) si mediul lichidian
lichidian (impedanta
mare) amplificând sunetul prin 2 mecanisme:
efectul de pârghie al lanţului osicular si diferenţa
de suprafaţa intre membrana timpanica si platina
scăriţei (raport hidraulic 1/20), amplificând
sunetul cu 27 dB
å poate diminua energia sonora care ajunge la
urechea interna prin reflexul stapedian
ÄA
Fiziologia lichidelor labirintice
å menţine suspendat labirintul membranos in
cochilia osoasa;
å -asigura transmiterea stimulilor mecanici la
organele senzoriale;
å - asigura elementele nutritive celulelor
senzoriale

ÄË
FUNCŢIA VESTIBULARA A URECHII
å Stimulii specifici:
- forţa de gravitaţie acţionează in mod continuu
- acceleraţia angulara, rectilinie si forţa centrifugaƜ
centrifugaƜ
stimuli discontinui
å canalele semicirculare Ɯorganul funcţiei cinetice Ɯ
receptori ampulari sunt excitaţi de mişcarea capului
care determina mişcarea endolimfei
å receptorii statici din utricula si sacula sunt excitaţi de
gravitaţie si acceleraţia rectilinie ce acţionează ca
forte mecanice: presiune, tracţiune si alunecare
å macula utricularaƜ
utricularaƜcontrolează schimbarea de poziţie in
plan sagital
å macula sacularaƜ
sacularaƜ controlează schimbarea de poziţie in
plan frontal
]
å nucleii vestibulari au conexiuni strânse cu nucleii
bulbo--reticulo
bulbo reticulo--mezencefalici ce determina reflexe
vestibulare care acţionează pe musculatura striata
a corpuluiƜ
corpuluiƜ
å reflexe de postura (antigravitationale)

å reflexe de redresare

å reflexe de preparare a activităţii


piramidale in mers

]c
Va multumesc pentru atentie


]]