Soluțiile perfuzabile

SUPOSTAT GHEORGHINA, GR.M2127

 Cuprins

 Definiția soluțiilor perfuzabile;

 Clasificarea;
 Avantajele și dezavantajele lor;
 Diverse soluții utilizate în perfuzie;
 Concluzie
 Bibliografie.
 Preparatele perfuzabile sunt soluții apoase sterile sau emulsii sterile, fiind
izotonizate și destinate adrninistrării in volum mare.
Se administrează intravenos, în volume de 100 ml sau mai mari, cu ajutorul unui
dispozitiv de perfuzare.Se prepara prin dizolvarea sau emulsionarea în apă pentu
injectare substantelor medicamentoase.
 • care conţin substanţe
Soluţii macromoleculare ce nu
traversează membrana
Coloidale capilară.

• care conţin substanţe

Soluţii micromoleculare ce
difuzează liber prin
Cristaloide membrana capilară.
 Soluţii • Ser fiziologic, Ringer
cristaloide
izotone lactat, Ringer acetat

Soluții • NaCl 5,85%, KCl 7,45%

hipertone

Produse de • Masă eritrocitară, sânge

sânge integral, plasmă
Principii de selectare a fluidelor intravenoase:

 Osmolaritatea;
 Ph;
 Conținutul de Na;
 Cantitatea de apă furnizată;
 Necesarul de glucoza(calorii);
 Compoziție
echilibrată

Avantajele
Cost scăzut soluțiilor Ușurința în
cristaloide administrare

Risc scăzut de
reactii adverse
 Rămâne timp
scăzut în vas

Risc de Dezavantaje Administrare de

hipotermie cantitați mari

Edem tisular
iatrogen
 Serul fiziologic

Soluția perfuzabilă de clorura de sodiu este

o soluție sterilă și apirogena,limpede,
incoloră, fără miros, cu gust slab sarat, pH :
5,5-7,0. Nu furnizeaza apă limpede.
Serul fiziologic este indicat ca solvent
pentru medicamentele care trebuie
administrate intravenos, intramuscular sau
subcutanat, ca suport pentru adăugarea unor
medicamente. Este incompatibil cu
substanțele active insolubile în soluția de
clorura de sodiu, deoarece există riscul de
precipitare a substanței active, precum și cu
medicamentele a căror stabilitate sau
solubilitate necesită un pH foarte acid sau
foarte alcalin.
 Soluţie Ringer Lactat Vioser
Este o soluţie electrolitică (soluţie sterilă pentru
administrare
intravenoasă) aparţinînd unui grup de
medicamente implicate în echilibrul apei şi
electroliţilor din organism.
Soluţie Ringer Lactat Vioser este administrată
pentru:
- tratament de substituţie hidroelectrolitică (de
apă şi electroliţi) la pacienţi cu metabolism
acidobazic echilibrat şi acidoză metabolică
uşoară (exceptând acidoza lactică);
- înlocuire de volum pe termen scurt, în caz de
pierderi hidroelectrolitice (deshidratare isotonă
sau hipotonă);
- rehidratare după substituţie de volum
coloidal.;
- pH 6.5-7;
- Furnizeaza 100ml/l de apa.
 Serul fiziologic şi Ringer lactat
• volum de distribuţie limitat la spaţiul extracelular
datorită impermeabilităţilor membranei celulare la
Na+.
• După adminstrarea a 100 ml volumul plasmatic
creşte cu 214 ml, iar volumul lichidului interstiţial cu
786 ml.
• Aceste soluţii reprezintă principalele soluţii pentru
umplere volemică prin pierderi de sânge, plasmă,
pierderi gastro-intestinale.
 Glucoza 10%
Aport caloric glucidic.
Prevenirea deshidratării extracelulare.
Rehidratare în cazul în care există pierdere
lichidiană mai mare decât pierderea de clorură
de sodiu sau de alţi electroliţi.
Profilaxia şi tratamentul cetozei în caz de
denutriţie, diaree, vărsături.
Vehicul pentru aport terapeutic în perioada
preoperatorie, peroperatorie şi postoperatorie
imediată sursă de carbohidraţi.
10% glucoza în apa,400 calorii.
 Rămâne în
patul vascular
mai mult timp

Scade timpul Menține

necesar pentru Avantajele
coloidelor presiunea
normalizarea coloid-osmotică
hemodinamici

Volum necesar
mai mic
 Risc de
încărcare
vasculara

Reacții
Cost mare Dezavantajele anafilactoide

Risc de
sângerare
crescută
 DEXTRAN
sunt cei mai frecvent folosiţi coloizi artificili.
• Ei sunt polizaharide produse prin fermentarea
zaharozei de către bacteria Leuconostoc
mesenteroides, apoi hidrolizate şi fracţionate
până la diferite greutăţi moleculare.
• Dextranii utilizaţi în scop clinic includ
Dextranul 70 (greutate moleculară 70.000) şi
Dextranul 40
(greutate moleculară medie 40.000) în ser
fiziologic
sau glucoză 5%.
• Preparatele de dextran sunt stabile la
temperatura
camerei, nepiogene şi netoxice

Dextranii interferă cu reacții de aglutinare, efect anticoagulant. Obligator determinare

grupei sangvine înainte de administrare.
 Soluţiile hiperosmolare
• cresc volumul plasmatic iniţial prin translocarea intravasculară
a lichidului interstiţial.
• Ulterior produc deshidratarea intracelulară cu atragerea apei
în lichidul interstiţial şi intravascular.
• alternative pentru resuscitarea volemică a arşilor şi în leziunile
hemoragiilor.
• efect inotrop pozitiv şi vasodilatator periferic.
• Dezavantaje
– hipernatremia (peste 170 mEq/l poate fi fatală prin dezhidratare
intracelulară)
– efectul iritant al venelor cu apariţia flebitelor clinice.
 Proteinele plasmatice natural.
• Soluţia de
proteine plasmatice este tratată termic şi conţine albumină
80%.
• Timpul de conservare este de 5 ani la 2-80C şi de 1 an la
temperatura camerei.
• Este indicată în hipovolemia prin hemoragie sau pierderi
plasmatice (arsuri, sindrom de strivire, peritonite, pancreatite).
• Este utilizată ca fluid de înlocuire în plasmoforeză.
• Nu comportă risc de transmitere a hepatitei B.
• Hipotensiunea, reacţia febrilă, eritemul sau urticaria sunt
efecte adverse reduse.
 Alte soluţii artificiale şi de creştere a transportului de oxigen
Acestea sunt reunite sub termenul generic de „sânge artificial” care ar trebui să întrunească
următoarele criterii:
• Să asigure transportul şi cedarea O2 la ţesuturi, la parametrii fiziologici
• Să posede o capacitate ridicată de disolvare a oxigenului
• Să refacă volemia
• Să aibă presiune osmotică şi o vâscozitate echivalentă celor ale plasmei
• Să fie clinic inert, apirogen, nonalergic, cu toxicitate acută/cronică redusă sau absentă,
sterilizabil, stabil şi uşor de conservat pe timp îndelungat
• Să rămână în sistemul vascular suficient timp pentru a exercita efectul terapeutic cerut, să fie
eliminat ulterior complet prin metabolizare sau excreţie şi să nu altereze funcţiile organice şi să
se poată administra uşor.
 Masa eritrocitară
• Se obţine din sângele integral după înlăturarea
plasmei prin centrifugare sau sedimentare.
• Are un Ht de 60-70%, iar cantitatea de plasmă
îndepărtată este de 150-200 ml/ unitate de sânge integral.
• Administrarea unei unităţi determină creşterea Ht cu aproximativ 1g%.
• Indicaţii: anemiile fără hipovolemie, şocul hemoragic.
 Plasma proaspătă congelată (PPC)
• separată de elementele figurate ale sângelui şi congelată la –18 grade C;
• se poate stoca timp de 1 an;
• înainte de utilizare trebuie dezgheţată;
• conţine toate proteinele plasmatice şi toţi factorii coagulării;
• reprezintă o sursă de colinesterază;
• trebuie să fie compatibilă AB0 şi Rh;
• riscul transmiterii infecţiilor virale este acelaşi ca şi la sângele integral.
 Concluzie

Perfuzia este o metodă de tratament utilizată în terapeutica medico-chirurgicală și

constă introducerea, în organismul unui pacient, a unei cantități de sânge sau de
diferite soluții medicamentoase, în sistemul vascular, în scop terapeutic.Din acest
motiv ele sunt un element cheie în tratamentul pacientului cu diverse afecțiuni.
Bibliografie
https://atimures.ro/wp-content/uploads/2013/02/Curs_11_Terap_Lich.pdf
https://
www.google.com/search?q=masa+eritrocitara&source=lmns&bih=754&biw=1536&hl=ro&sa=
X&ved=2ahUKEwj0_MyHm5b3AhWj7rsIHcqODEQQ_AUoAHoECAEQAA

https://www.google.com/search?q=solutii+perfuzabile&sxsrf=APq-
WBvemdZ7gfJcnmukwCZJVtMusaqRQg
%3A1650031072232&ei=4HlZYvXoDZG0sAfpwpKoAg&oq=solutii+per&gs_lcp=Cgdnd3Mt
d2l6EAEYADIGCCMQJxATMgUIABDLATIFCAAQywEyBQgAEMsBMgUIABDLATIFCA
AQywEyBQgAEMsBMgUIABDLATIFCAAQywEyBQgAEMsBOgcIABBHELADOgQIIxAn
SgQIQRgASgQIRhgAUO0EWIAxYJA_aAFwAXgAgAHqAYgBvQSSAQUwLjMuMZgBAK
ABAcgBCMABAQ&sclient=gws-wiz
https://
bioclinica.ro/pentru-pacienti/hematologie-1/sangele-compozitie-rol-analize-medicale-de-labora
tor