Universitatea ’’CONSTANTIN BRÂNCOVEANU’’ PITEȘTI, 

FACULTATEA DE MANAGEMENT MARKETING ÎN AFACERI ECONOMICE, BRĂILA​

PROGRAM DE STUDII - CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE​
DISCIPLINĂ- ECONOMIA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI

DUMITRU PANAITESCU PERPESSICIUS

ÎNDRUMĂTOR​,
CONF. UNIV. DR. VECHIU CAMELIA
STUDENT: CONDRUZ OANA-MARIANA
 Perpessicius - Dumitru Panaitescu s-a născut la data de 22
octombrie 1891 în orașul Brăila. El a fost un istoric și critic literar,
folclorist, eseist și poet român, cercetător și editor al operei eminesciene,
membru titular al Academiei Române.
S-a născut la Brăila, ca al doilea fiu al lui Ștefan Panait, muncitor,
originar din Iannina, și al Elisabetei Panait, născută Daraban, originară din
Cucora (Putna). În 1898 a fost înscris în clasa întâi la școala primară
numărul 4 din Brăila, pe care a absolvit-o în 1902. Din anul 1907 a studiat
la Liceul „Nicolae Bălcescu” din Brăila. Până la terminarea liceului a fost
secretar general al societății culturale „Avântul”, a elevilor de la liceul
Nicolae Bălcescu.
 În vara anului 1909, petrecându-și vacanța la mănăstirea Agapia, l-
a cunoscut și s-a împrietenit cu Titu Dinu, elev al lui Ovid Densusianu, la
Facultatea de Litere din București. În 1910 absolvă liceul și devine student
al Facultății de litere, la secția de filologie modernă. În primul an de
facultate a lucrat ca pedagog la pensionul Schewitz-Thieren, având sarcina
de a împărți elevilor mâncarea. A luat parte la cursurile ținute de Ovid
Densusianu, Nicolae Iorga, Ion Bianu, Ion Bogdan, Mihail Dragomirescu.
În anul al treilea de facultate a primit o bursă lunară în urma unui
concurs, iar cu sprijinul și recomandarea lui Ion Bianu, devine meditatorul
nepoților lui Ion Ghica.
În 1914 s-a căsătorit cu Alice Paleologu, o colegă de facultate.
În 1914 obține licența în filologie romanică la Universitatea
din București.
 DEBUTUL
A debutat cu schița „Omida - Din lumea celor care se târăsc”, o
replică la volumul Din lumea celor cari nu cuvântă a lui Emil Gârleanu.
Schița a fost semnată cu pseudonimul Victor Pribeagu și a apărut în
revista brăileană Flori de câmp, nr. 5 din 20 iulie 1911.
A debutat ca poet cu poezia Reminiscență în revista „Versuri și
proză” a lui I.M. Rașcu în nr.7-8 din aprilie 1913, semnată cu
pseudonimul D. Pandara, un fel de anagramă compusă din inițiala
prenumelui său și din începutul numelui de familie al tatălui, Pan(ait) și
al mamei sale Dara(ban).
 ACTIVITATEA LITERARĂ
Semnează cu pseudonimul Perpessicius în Cronica (1915), revistă
condusă de Gala Galaction și Tudor Arghezi. Mobilizat pe front, este rănit
în 1916 și rămâne invalid de mâna dreaptă. Profesor în mai multe localități
ale țării, autor al unor apreciate manuale de literatură pentru liceu, elaborate
împreună cu Al. Rosetti și Jacques Byck.
Colaborează la Cuvântul, Lumea, Universul literar, Revista Fundațiilor
Regale, Letopiseți, Neamul românesc, Cartea vremii, Flacăra, Gândirea,
Cugetul românesc, Ideea europeană, Gazeta literară, Contemporanul, Viața
românească, România literară, Steaua, Luceafărul; a ținut cronica literară la
Radio între 1934-1938.
A fost director general al Bibliotecii Academiei, al 
Muzeului Literaturii Române (1957) și al revistei Manuscriptum.
 OPERE
•Mențiuni critice, vol. I-V (1928 - 1946)
•Itinerar sentimental (1932)
•Dictando divers (1940)
•Jurnalul de lector (1944), completat cu Eminesciana
•Mențiuni de istoriografie literară și folclor (1948 - 1956)
•Alte mențiuni de istoriografie literară și folclor (1957 - 1967)
•Opere, vol. I-XII (1966 - 1983)
•Lecturi intermitente (1971)
•Eminesciana (1971)
•Patru clasici (1974)
•12 prozatori interbelici (1980)
•Scriitori români, vol. I-II (1989)
CASA MEMORIALĂ ,,D.P. PERPESSICIUS”
 ISTORICUL CLĂDIRII
Vechea casă a familiei Ştefan şi Ecaterina Panaitescu a fost construită în jurul
anului 1890. Pe strada Cetăţii, la nr. 49.
În casa părintească va continua să locuiască, până la trecerea în nefiinţă, mama
sa, Ecaterina Panaitescu.
În 1971, după moartea lui Perpessicius, pe faţada imobilului (atunci cu nr. 58), a
fost amplasată o placă comemorativă.
Din 1977, clădirii i se atribuie funcţiunea de muzeu.
Casa memorială este închisă după 1990, necesitând reparaţii. Cu această
ocazie se reface corpul din curte - conceput pentru depozite şi sală de
relaţii cu publicul şi se construieşte, ca element de mobilier de exterior,
chioşcul. În adâncimea spaţiului neconstruit este amplasat bustul în
marmură al lui Perpessicius, realizare a artistului de origine brăileană
Nicăpetre.
În anul 2008, s-a gândit o nouă formulă de prezentare a materialului
iconografic din sala documentară, criteriul fiind cel al reperelor
biografice, iar în 2010, în urma finalizării operaţiunilor de restaurare a
câtorva piese de mobilier s-a reconstituit camera adolescentului Dumitru
P. Panaitescu (proiect expozițional: Elena Ilie). S-a amenajat totodată un
spaţiu pentru expoziţii temporare.
Anul 2015 a pus în operă o nouă formulă expozițională, prin integrarea
și valorificarea sistematică a unor piese din patrimoniul existent și a
unui set de piese achiziționate; s-a regândit  expunerea din sălile care
refăceau interioarele (biroul şi dormitorul) iar fosta sală documentară a
fost imaginată și realizată acum drept cameră de primire a oaspeților.
Vizitatorul este introdus în atmosfera de casă, de casă memorială prin
lucrurile personale ale lui Perpessicius - baston, umbrelă, basc -, expuse
în antreul median al imobilului. Autorii proiectului expozițional: Elena
Ilie și conf. univ. dr. Zamfir Bălan.
Piese expuse: caiete manuscrise ele ediţiei eminesciene , desenele de
autor, caietul de teză din cls. a VII-a de liceu, cărţile cu dedicaţie,
volumele de autor, fotografiile document, dispozitivele optice, biroul -
ce poartă amintirea anilor de război -, uniforma de soldat, ceasul
deșteptător, aparatul de fotografiat, portrete ale lui Perpessicius
realizate de artiști plastici ai epocii.
Lupe de bijutier utilizate de Perpessicius la descifrarea manuscriselor.
WEBOGRAFIE:
https://www.muzeulbrailei.ro/memoriale/casa-
memoriala-d-p-perpessicius-1/
https://ro.wikipedia.org/wiki/Perpessicius